Lucru
- Economics - Tehnica plăților interne și
internaționale
Economics
Balanța de plăți externe.
Generalitati/ concepte.
Balanta de
plati externe este un document statistic care rezuma intr-o forma
sistematica tranzactiile unei economii (specifica este raportarea
la o singura economie nationala) cu restul lumii de-a lungul unei
perioade de timp (de obicei un an).
Astfel,
acest document ajunge sa reflecte pozitia unei economii nationale
in raporturile ei cu restul lumii (impreuna cu balanta de creante
si angajamente externe) si contribuie in procesul elaborarii
politicii economice externe a oricarei guvernari (atat din punct
de vedere al celei nationale cat si a guvernarilor externe, aflate
in relatie cu statul reper). Aceasta balanta se intocmeste global
(pentru a evidentia totalitatea fluxurilor sau tranzactiilor
economice si financiare ale unei tari cu restul lumii), bilateral
(pentru relatiile cu o anumita tara) si regional (pentru
schimburile cu un grup de tari).
Ea cuprinde
tranzactiile dintre agentii rezidenti si nerezidenti, distinctia
dintre cele doua categorii bazandu-se pe centrul principal de
interes sau de activitate (acceptiunea economica a rezidentei) si
nu pe nationalitate sau alte criterii legale (legate de
pozitionarea persoanei). Astfel, rezidentii unei economii sunt:
familii si indivizi care isi creaza in tara o gospodarie,
intreprinderi, corporatii si cvasi-corporatii (de exemplu,
sucursale ale investiorilor straini directi), institutii
non-profit, guvernul si administratia locala. Nerezidentii includ
pe langa persoanele fizice si juridice straine, care activeaza in
afara teritoriului national reper, si persoanele care si-au mutat
centrul de activitate/ de interes in strainatate, filialele si
sucursalele intreprinderilor stabilite in strainatate, turistii,
oamenii de afaceri, functionarii diplomatici straini aflati
temporar in teritoriul reper si altele asemenea.
Importanta
acestor balante (balanta de plati externe si balanta de creante si
angajamente externe) este considerabila in special datorita
faptului ca determina mersul economiei analizate in mod direct cat
si in raport cu economiile cu care aceasta are relatii comerciale,
de creditare s.a.. Ele sunt rezultatul abordarii diferite a
relatiilor economice internationale ale unei tari dupa cum
urmeaza:
- balanta de
plati externe se bazeaza pe cuprinderea fluxurilor (tranzactiilor)
dintre rezidenti, inregistrate de-a lungul perioadei de referinta
(de obicei anul fiscal sau calendaristic);
- balanta de creante si angajamente externe are in vedere stocul de creante si angajamente financiare ale economiei la un moment dat (de obicei la finele anului fiscal sau calendaristic), modificarea acestrui stoc fiind rezultatul tranzactiilor rezultate/ derulate in raporturile cu restul lumii (fapt care o va reflecta in balanta de plati externe), dar si efectul schimbarilor petrecute in ratele de schimb si preturile utilizate in evaluarea creantelor si angajamentelor acumulate de-a lungul timpului, sau alte ajustari valorice.
Elaborarea balantei de plati externe se bazeaza pe un set de reguli care definesc agentii, natura tranzactiilor si modalitatea de inregistrare a acestora. Acest set de reguli este acceptat la nivel national de fiecare entitate in parte dar, in general, totul se conformeaza unor reguli general valabile, in acest sens existand adevarate manuale, cum ar fi cel al FMI ("Manualul balantei de plati" - republicat periodic).
- balanta de creante si angajamente externe are in vedere stocul de creante si angajamente financiare ale economiei la un moment dat (de obicei la finele anului fiscal sau calendaristic), modificarea acestrui stoc fiind rezultatul tranzactiilor rezultate/ derulate in raporturile cu restul lumii (fapt care o va reflecta in balanta de plati externe), dar si efectul schimbarilor petrecute in ratele de schimb si preturile utilizate in evaluarea creantelor si angajamentelor acumulate de-a lungul timpului, sau alte ajustari valorice.
Elaborarea balantei de plati externe se bazeaza pe un set de reguli care definesc agentii, natura tranzactiilor si modalitatea de inregistrare a acestora. Acest set de reguli este acceptat la nivel national de fiecare entitate in parte dar, in general, totul se conformeaza unor reguli general valabile, in acest sens existand adevarate manuale, cum ar fi cel al FMI ("Manualul balantei de plati" - republicat periodic).
Pentru
intelegerea elementelor referitoare la balanta de plati externe,
s.a. este necesar sa se abordeze si conceptele de:
-
Tranzactia: este un concept care desemneaza fluxul economic care
reflecta crearea, transformarea, schimbul, transferul sau
stingerea unei valori economice si care presupune schimbarea de
proprietate asupra bunurilor si/ sau drepturilor financiare,
prestarea de servicii sau disponibilizarea de forta de munca si
capital. Totalitatea tranzactiilor constituie fluxurile economice
pe care o tara le are cu restul lumii si este, in concluzie,
elementul de baza generator al balantei de plati.
- Fluxurile comerciale internationale: reflecta interdependentele dintre tari in planul economiei reale, ca efect al adancirii treptate a diviziunii mondiale a muncii si a specializarii agentilor economici din diferite tari in producerea si comercializarea de produse corporale (produse de baza si produse prelucrate), produse incorporale (brevete de inventie, know-how, lucrari complexe de proiectare) sau de prestari servicii sub forma transporturilor si asigurarilor internationale de persoane si marfuri, al turismului international (prestari de servicii) sau al serviciilor profesionale (de la servicii bancare, de telecomunicatii si de reprezentare pana la servicii de consultanta juridica, gestiune, teleprelucrare si gestionare a bancilor de date din diferite domenii de interes publice sau private).
- Fluxurile financiar monetare internationale: sunt tranzactiile dintre agenti economici apartinand unor state distincte, care se exprima si se realizeaza prin mijloacele de plati si de credit. Aceste fluxuri cuprind doua categorii principale:
- fluxuri de compensare a tranzactiilor comerciale - orice deplasare/ cedare de produse corporale sau necorporale, prestare de servicii, s.a. intr-un sens intre partenerii unei tranzactii/ contract avand ca efect o deplasare in sens invers a unui flux de plati;
- fluxuri financiare independente fata de activitatea comerciala, care se concretizeaza in miscarile internationale de capital (credite externe acordate sau primite, investitii externe directe sau de portofoliu si miscari de fonduri pe termen scurt), consecintele valorificarii capitalului pe o alta piata decat cea de formare fiind veniturile din plasamentele financiare externe, inclusiv transferurile financiare unilaterale.
- Comertul invizibil: este acel segment al comertului/ circuitului economic international/ mondial care grupeaza totalitatea fluxurilor de servicii si financiare ocazionate de circulatia internationala a marfurilor, persoanelor, ideilor si capitalurilor. Astfel, cuprinde tranzactiile comerciale cu produse necorporale si pe acelea care au ca obiect prestarile de servicii, dar si creantele si obligatiile decurgand din fluxurile intre economiile nationale a factorilor de productie capital si forta de munca. Aceste fluxuri nu sunt reflectate la nivel de control vamal (care se limiteaza la produsele corporale) fapt care determina includerea in conceptul de comert invizibil a tuturor acelor fluxuri care nu au ca obiect o marfa tangibila sau un transfer de capital.
- Centrul de interes economic: al unei persoane fizice sau juridice se afla intr-o tara atunci cand aceasta are plasamente interitoriul economic al tarii respective unde sau de unde s-a angajat sau intentioneaza sa se angajezein activitati si tranzactii economice pe o perioada de timp determinata sau nedeterminata, dar nu mai mica de un an.
- Teritoriul economic al unei tari: este teritoriul geografic administrat de guvernul acelei tari (fara a fi indentic cu teritoriul granitelor recunoscute administrativ/ politic), unde persoanele, bunurile si capitalul circula liber. Teritoriul economici cuprinde spatiul aerian, apele teritoriale, teritorii din apele internationale asupra carora are drepturi exclusive, enclavele teritoriale din restul lumii, orice zona libera, depozitele de granita sau unitati operate de intreprinderi nerezidente sub controlul vamal al tarii respective si nu cuprinde enclavele teritoriale utilizate de guvernele straine sau de organizatiile internationale localizate in interiorul granitelor geografice ale tarii.
- Fluxurile comerciale internationale: reflecta interdependentele dintre tari in planul economiei reale, ca efect al adancirii treptate a diviziunii mondiale a muncii si a specializarii agentilor economici din diferite tari in producerea si comercializarea de produse corporale (produse de baza si produse prelucrate), produse incorporale (brevete de inventie, know-how, lucrari complexe de proiectare) sau de prestari servicii sub forma transporturilor si asigurarilor internationale de persoane si marfuri, al turismului international (prestari de servicii) sau al serviciilor profesionale (de la servicii bancare, de telecomunicatii si de reprezentare pana la servicii de consultanta juridica, gestiune, teleprelucrare si gestionare a bancilor de date din diferite domenii de interes publice sau private).
- Fluxurile financiar monetare internationale: sunt tranzactiile dintre agenti economici apartinand unor state distincte, care se exprima si se realizeaza prin mijloacele de plati si de credit. Aceste fluxuri cuprind doua categorii principale:
- fluxuri de compensare a tranzactiilor comerciale - orice deplasare/ cedare de produse corporale sau necorporale, prestare de servicii, s.a. intr-un sens intre partenerii unei tranzactii/ contract avand ca efect o deplasare in sens invers a unui flux de plati;
- fluxuri financiare independente fata de activitatea comerciala, care se concretizeaza in miscarile internationale de capital (credite externe acordate sau primite, investitii externe directe sau de portofoliu si miscari de fonduri pe termen scurt), consecintele valorificarii capitalului pe o alta piata decat cea de formare fiind veniturile din plasamentele financiare externe, inclusiv transferurile financiare unilaterale.
- Comertul invizibil: este acel segment al comertului/ circuitului economic international/ mondial care grupeaza totalitatea fluxurilor de servicii si financiare ocazionate de circulatia internationala a marfurilor, persoanelor, ideilor si capitalurilor. Astfel, cuprinde tranzactiile comerciale cu produse necorporale si pe acelea care au ca obiect prestarile de servicii, dar si creantele si obligatiile decurgand din fluxurile intre economiile nationale a factorilor de productie capital si forta de munca. Aceste fluxuri nu sunt reflectate la nivel de control vamal (care se limiteaza la produsele corporale) fapt care determina includerea in conceptul de comert invizibil a tuturor acelor fluxuri care nu au ca obiect o marfa tangibila sau un transfer de capital.
- Centrul de interes economic: al unei persoane fizice sau juridice se afla intr-o tara atunci cand aceasta are plasamente interitoriul economic al tarii respective unde sau de unde s-a angajat sau intentioneaza sa se angajezein activitati si tranzactii economice pe o perioada de timp determinata sau nedeterminata, dar nu mai mica de un an.
- Teritoriul economic al unei tari: este teritoriul geografic administrat de guvernul acelei tari (fara a fi indentic cu teritoriul granitelor recunoscute administrativ/ politic), unde persoanele, bunurile si capitalul circula liber. Teritoriul economici cuprinde spatiul aerian, apele teritoriale, teritorii din apele internationale asupra carora are drepturi exclusive, enclavele teritoriale din restul lumii, orice zona libera, depozitele de granita sau unitati operate de intreprinderi nerezidente sub controlul vamal al tarii respective si nu cuprinde enclavele teritoriale utilizate de guvernele straine sau de organizatiile internationale localizate in interiorul granitelor geografice ale tarii.
Balanta de
plati externe cuprinde toate tranzactiile de natura financiara sau
comerciala si este realizata asemenea unui bilant anual care
reflecta un activ (credit) si un pasiv (debit) al tuturor
schimburilor realizate. In principiu, tranzactiile internationale
se efectueaza cu titlu oneros, generand plati, de obicei in valuta
(o parte a comertului international se deruleaza sub forma de
operatiuni speciale, exportul fiind compensat prin importul de
marfuri, fie la nivel de tranzactie, fie la nivel de relatie),
fara a uita de faptul ca unele operatiuni se fac fara
contraprestatie (in devize sau natura) fiind considerate
transferuri unilaterale (donatii, ajutoare, remiterea in tara de
origine a sumelor economisite de catre muncitorii straini, burse,
premii, etc.).
Fiecare
operatie da nastere unei intrari de devize care este inscrisa in
activul balantei sau unei iesiri de devize care este inscrisa in
pasivul balantei (in esenta fiind vorba despre o operare contabila
de inregistrare si centralizare).
La activ (in
credit) balanta de plati externe inregistreaza aportul de resurse
rezultate din exportul de bunuri, prestarea de servicii, incasarea
de venituri aferente factorilor de productie care au parasit tara,
precum si pozitii financiare reprezentand reduceri ale activelor
externe sau cresteri ale pasivelor externe ale economiei, iar la
pasiv (in debit) scaderea de resurse ca urmare a importului de
bunuri, achizitionarii de servicii, plati de venituri afenrete
mijloacelor de productie atrase spre valorificare din strainatate,
precum si pozitii financiare reprezentand cresteri ale activelor
externe ale tarii sau reduceri ale pasivelor sale externe.
Evaluarea
tranzactiei se face la pretul pietei, definit fiind ca suma de
bani pe care potentialul cumparator o plateste pentru a
achizitiona ceva de la potentialul vanzator, ambii parteneri fiind
parti independente, reunite in tranzactia respectiva din interese
strict comerciale. Momentul de inregistrare al tranzactiei este
momentul schimbului (real sau estimat - de fapt determinat de
necesitatea inregistrarii contabile a acestuia/ a opratiunii
valutare in evidentele contabile bancare si/ sau ale operatorului
comercial propriu-zis) de proprietate.
In acest
sens, in elaborarea balantei se foloseste principiul dublei
inregistrari care presupune compensarea unei furnizari de resurse
reale sau financiare de catre o entitate rezidenta unei entitati
nerezidente prin incasari si, respectiv, compensarea unei
achizitii de resurse reale sau financiare printr-o plata. Daca
aceasta compansare nu se produce sub forma de resurse reale sau
financiare, operatiunea este considerata a fi un transfer.
Structura balantei de plati externe.
Structura balantei de plati externe.
Balanta de
plati externe poate fi rezumata intr-o structura bipartita pe
conturi: contul curent sau balanta de plati externe curente si
contukl de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital.
Pe langa faptul ca acest model nu este unanim valabil trebuie sa
se retina si faptul ca, fiecare tara isi realizeaza propria
detaliere de capitole si posturi in functie de specializarea sa
internationala, precum si in functie de interesele economice si
financiare pe care le promoveaza.
Pentru tara
noastra (in viziunea Bancii Nationale si a recomandarilor
metodologice ale FMI) contul curent sau balanta de plati externe
curente cuprinde 3 capitole disticnte:
A - Bunuri
si servicii:
- balanta
comerciala - respectiv importul si exportul de bunuri corporale
(tangibile sau vizibile), fluxuri evaluate la frontiera vamala a
tarii exportatoare, respectiv FOB si se refera, in principiu, la
toate bunurile mobile pentru care schimbul de proprietate se face
intre rezidenti si nerezidenti;
- balanta sericiilor - incasari si plati generate de comertul international cu servicii de transport de marfuri si calatori, de receptie si control cantitativ si calitativ, de inmagazinare, manipulare si transbordare a marfurilor, comisioanele reprezentantelor externe de comert, taxe si speze portuare si aeroportuare, reclama si publicitate comerciala, servicii de posta si telecomunicatii, radio si televiziune, turism international, comisioane si speze bancare, asigurari si reasigurari internationale, gestiunea reprezentantelor diplomatice, consulare, economice, culturale, militare, etc.;
- balanta sericiilor - incasari si plati generate de comertul international cu servicii de transport de marfuri si calatori, de receptie si control cantitativ si calitativ, de inmagazinare, manipulare si transbordare a marfurilor, comisioanele reprezentantelor externe de comert, taxe si speze portuare si aeroportuare, reclama si publicitate comerciala, servicii de posta si telecomunicatii, radio si televiziune, turism international, comisioane si speze bancare, asigurari si reasigurari internationale, gestiunea reprezentantelor diplomatice, consulare, economice, culturale, militare, etc.;
B -
Venituri:
Sau balanta
veniturilor, cuprinde in principal veniturile din investitii
(directe si de portofoliu), venituri acumulate de un investitor
din detinerea de active financiare, cum sunt: depozitele bancare,
imprumuturile acordate, obligatiunile, efectele de comert,
participatiile la capitalul unei intreprinderi sau crentele unei
societati mama asupra sucursalei deschise intr-o tara;
C -
Transferurile curente:
Cuprind
intrarile sau iesirile de resurse reale si financiare fara
compensare din partea beneficiarului. Aceste transferuri sunt
divizate in transferurile guvernului (subventii acordate/ primite
pentru sustinerea bugetului curent, asistenta tehnica, reparatii
impuse prin tratate de pace, contributii la bugetele
administrative ale organizatiilor internationale, etc.),
transferurile private (economii ale muncitorilor angajati in alte
economii, premii, burse, pensii, etc.), alte transferuri intre
entitati neguvernamentale rezidente si guverne straine si entitati
neguvernamentale nerezidente.
Contul de
capital si financiar sau balanta miscarilor de capital se imparte
in doua categorii principale de tranzactii:
A. Contul de
capital:
Cuprinde
toate operatiunile de incasari sau plati in vederea transferului
international al capitalului, precum achizitionarea sau vanzarea
de active (nefinanciare) care nu sunt rezultatul activitatii umane
(de exemplu pamantul sau bogatiile subsolului) si active
intangibile (brevete, drepturi de autor, marci, inchirieri sau
alte contracte transferabile, etc.) tranzactionate intre rezidenti
si nerezidenti.
B. Contul
financiar:
Grupeaza
toate tranzactiile determinate de schimbarea proprietatii
activelor financiare straine, inclusiv crearea sau lichidarea de
creante fata de restul lumii in cadrul activelor si pasivelor
financiare externe ale unei economii. Fluxurile incluse in contul
financiar sunt clasificate in:
- investitia
directa - intr-o intreprindere, presupune un plasament financiar
al unui nerezident in scopul de a influenta luarea deciziilor.
Limita inferioara pe care trebuie sa o atinga un asemenea
plasament pentru a fi considerat ca investitie directa este,
conventional, 10 % din actiunile sau activele intreprinderii
vizate. Acest flux financiar cuprinde atat plasamentele initiale
cat si castigurile reinvestite.
- investitia de portofoliu - este o tranzactie care are ca obiect valori mobiliare de natura actiunilor sau a obligatiunilor, scopul fiind acela de valorificare a capitalului pe o piata externa mai avantajoasa decat propria piata financiara.
- Alte investitii - se refera la creditele comerciale, imprumuturile de la diferite fonduri (FMI, s.a.), depozite bancare, etc.
- activele de rezerva se afla sub controlul si la dispozitia autoritatii monetare din fiecare tara (banca centrala) pentru a regulariza dezechilibrele survenite si pentru a interveni pe piata valutara in scopul influentarii cursului de schimb al monedei nationale sau pentru a exercita anmite influente. Constituite din aur monetar, drepturi speciale de tragere, pozitia de rezerva in FMI, disponibilitati in valute straine si alte creante. Miscarea activelor de rezerva de-a lungul anului de referinta reflecta activitatea autoritatii monetare centrale pentru echilibrarea balantei de plati externe, pentru sustinerea monedei nationale sau cu alte scopuri.
- investitia de portofoliu - este o tranzactie care are ca obiect valori mobiliare de natura actiunilor sau a obligatiunilor, scopul fiind acela de valorificare a capitalului pe o piata externa mai avantajoasa decat propria piata financiara.
- Alte investitii - se refera la creditele comerciale, imprumuturile de la diferite fonduri (FMI, s.a.), depozite bancare, etc.
- activele de rezerva se afla sub controlul si la dispozitia autoritatii monetare din fiecare tara (banca centrala) pentru a regulariza dezechilibrele survenite si pentru a interveni pe piata valutara in scopul influentarii cursului de schimb al monedei nationale sau pentru a exercita anmite influente. Constituite din aur monetar, drepturi speciale de tragere, pozitia de rezerva in FMI, disponibilitati in valute straine si alte creante. Miscarea activelor de rezerva de-a lungul anului de referinta reflecta activitatea autoritatii monetare centrale pentru echilibrarea balantei de plati externe, pentru sustinerea monedei nationale sau cu alte scopuri.
Din punct de
vedere al factorului timp, miscarile de capital sunt impartite in:
- intrari si
iesiri de capital pe termen lung (peste un an) realizate sub forma
de investitii directe si de portofoliu, sub forma de imprumuturi
angajate si/ sau acordate, precum si sub forma finantarii unei sau
unor filiale externe catre firma mama;
- intrari si iesiri de capital pe termen scurt (pana la un an) realizate sub forma de credite comerciale si plasamente financiare cu caracter speculativ;
- transferuri financiare cu caracter exceptional si unilateral aparute, de obicei, ca o consecinta a unor evenimente cum ar fi un razboi, s.a.
- intrari si iesiri de capital pe termen scurt (pana la un an) realizate sub forma de credite comerciale si plasamente financiare cu caracter speculativ;
- transferuri financiare cu caracter exceptional si unilateral aparute, de obicei, ca o consecinta a unor evenimente cum ar fi un razboi, s.a.
In
alcatuirea balantei de plati externe apar erori si omisiuni
deoarece datele necesare sunt deseori derivate independent, din
surse diferite, ceea ce face ca procesul de contabilizare prin
dubla intrare sa aiba unele limite. Deoarece lipsurile si
inadvertentele tind sa se compenseze, marimea diferentei nete nu
poate fi considerata ca un indicator al acuratetii unei balante
dar, in cazul in care diferent este mare si persistenta in timp
tinde sa afecteze credibilitatea intregii balante.
Soldul
balantei reflecta relatia in care se gasesc cele doua conturi
principale ale balantei de plati externe (contul curent si cel de
capital) din punct de vedere al intrarilor si iesirilor generate
de tranzactiile internationale. Balanta globala a unui stat
trebuie sa fie echilibrata (pozitiva), soldul exprimand influenta
tranzactiilor efectuate de o economie cu restul lumii asupra
rezervelor internationale nete ale tarii. In analiza
dezechilibrelor survenite in balanta de plati externe se
utilizeaza o serie de solduri partiale, stabilite ca diferentele
intre intrarile (incasarile) si iesirile (platile) de valuta pe
tipuri de tranzactii (comparandu-se activul cu pasivul fiecarei
pozitii sau a unor grupuri tipice de pozitii din balanta globala
analizata.
Alaturi de
stabilirea soldurilor partiale, in analizele de balanta se
utilizeaza frecvent si indicatorul grad de acoperire a platilor
prin incasari (GA). Acest indicator realizeaza comparatia sub
forma unui raport care confera doua avantaje: a. dezechilibrul
absolut capata o dimensiune calitativa exprimata procentual, b. se
elimina utilizarea semnului soldului, care poate influenta negativ
eventuale demersuri analitice:
GAi = (Xj/ Mj) x 100
Comparand diferitele solduri partiale sau grade de acoperire specifice pozitiilor analizate cu situatia balantei globale, se afla contributia acestor pozitii la un eventual dezechilibru general, ceea ce semnalizeaza domeniile (sectoarele) in care este necesara o corectie a comportamentului agentilor economici in relatiile lor cu partenerii externi, astfel incat pe o perioada mai mare de timp tendinta de echilibrare sa fie evidenta.
GAi = (Xj/ Mj) x 100
Comparand diferitele solduri partiale sau grade de acoperire specifice pozitiilor analizate cu situatia balantei globale, se afla contributia acestor pozitii la un eventual dezechilibru general, ceea ce semnalizeaza domeniile (sectoarele) in care este necesara o corectie a comportamentului agentilor economici in relatiile lor cu partenerii externi, astfel incat pe o perioada mai mare de timp tendinta de echilibrare sa fie evidenta.
Mecanisme de
echilibrare a balantei de plati externe.
Balanta de
plati externe este in mod necesar echilibrata in sensul ca activul
este egal cu pasivul (debitul cu creditul) dar se folosesc
frecvent conceptele de debalanta, dezechilibru, activ (excedent),
pasiv (deficit) al balantei. In contextul mecanismelor de
echilibrare a balantei se utilizeaza 2 concepte tehnice distincte:
balanta "peste linie" pentru balanta tranzactiilor curente si
balanta "sub linie" pentru contul de capital si financiar mai
putin postul "active de rezerva" din acest cont. Activele de
rezerva raman, in acest context, un spatiu de manevra, care preia
acele dezechilibre ce nu pot fi rezolvate prin compensarea dintre
posturile sau conturile balantei globale.
Astfel,
excedentul balantei de plati externe curente (contul curent se
afla "peste linie") determuina "sub linie": a. un export de
capital sub forma de investitii in strainatate sau imprumuturi
acordate altor tari, b. o sporire a rezervelor monetare
internationale ale tarii sau c. o reducere a propriei datorii fata
de strainatate.
Deficitul
contului curent este acoperit "sub linie" prin urmatoarele
mecanisme folosite fie alternativ, fie cumulativ: a. import de
capital sub forma investitiilor straine in propria economie sau a
imprumuturilor contractate in strainatate, b. amanarea rambursarii
datoriei externe contractate anterior si crearea de arierate
financiare in raporturile cu creditorii externi, c. cheltuirea
unei parti din rezervele monetare internationale pentru a achita
platile devenite scadente in anul de referinta. In acest sens, cel
putin in tara noastra in ultimii ani, s-a abordat o practica de
acoperire a deficitului balantei de plati curente prin miscari de
capital... Insa, aceasta practica s-a dovedit devastatoare pentru
economia tarii noastre deoarece ea se practica pentru perioade
mici de timp, reprezentand doar o trecere a unei parti din
sarcinile de actualitate catre sarcinile de viitor.
Prin urmare,
mecanismele de echilibrare ale balantei de plati externe sunt
reprezentate de doua elemente principale:
-
dezechilibru intr-un sens al contului curent se contracareaza, fie
si partial, printr-un dezechilibru invers al contului de capital
si financiar, mai putin postul "active de rezerva";
- eventualul rest al acestei operatiuni de contracarare influenteaza activele de rezerva ale autoritatii monetare centrale.
- eventualul rest al acestei operatiuni de contracarare influenteaza activele de rezerva ale autoritatii monetare centrale.
Dorin, Merticaru