Click oferta de carte Dorin M

Catre pagina principala...Catre paginile de studiu - To Study...Catre paginile de distractie - To Entertain...Catre paginile de lucru - To Work...Catre paginile de afaceri - To Affair Sectiune Scriere  .



Dimensiune fişier: 119 k; Imprimare: 15 pag. A4
The English version   La version francaise   Die deutsche Version   La versione italiana   La version espanola   A versao em lingua portigheza


            În jurul lumilor
                                            Autor: Dorin, Merticaru (dorinm@email.com)

            Silly (episodul 9 - versiunea 3)

            
 

            - Ce vrei să detaliem, din ceea ce ţi-am prezentat anterior?!? se auzi de undeva vocea lui Iryu.

            - Vai, iar?!? veni gândul lui Dan. Chestia asta chiar începe să mă irite…

            - Momentan liberul meu arbitru, sau al tău, sunt eliminate din consideraţiile noastre. Pachetul trebuie livrat în întregul lui şi nu putem interveni în nici un fel, veni neutră precizarea. Te rog să fii atent la tot ceea ce îţi voi expune şi aşa vom termina cât mai repede cu putinţă. Cel puţin, pe mine, toată această situaţie mă pune într-o postură care…

            - Lasă-mă cu astea, îl întrerupse Dan, am înţeles imposibilitatea mea de a refuza dialogurile acestea forţate cu tine despre lucruri care nu prea mă interesează! Detaliază-mi ce trebuie, ce eşti forţat, despre Draconis Prima! completă resimţind un puternic sentiment de mirare când conştientiză solicitarea sa.

            - Tot ceea ce ştim despre Draconis Prima este rezident în noi, în tot ceea ce există în acest univers, după cum îl denumiţi voi… Ideea, lumina, întunericul, totul… Echilibrul dintre „există aparent” şi „nu există aparent”… Nu ştiu cum aş putea face un receptor energetic asemenea ţie de a înţelege aceste lucruri…

            - Fă un efort să găseşti comparaţii perceptibile mie, lasă superioritatea asta a ta deoparte! Dacă eşti cu adevărat atât de superior este imposibil să nu poţi descrie ceva unui tont ca mine! interveni Dan pe un ton dojenitor şi superior totodată.

            - La un anumit moment dat… A, da… comparaţii perceptibile ţie… Am uitat, se corectă Iryu… În felul cum percepeţi voi acest univers, acest „moment dat” se poziţionează undeva acum aproximativ 11 miliarde de ani de-ai voştri… Îmi este destul de greu să găsesc altă comparaţie deoarece timpul este un element variabil… Nu reprezintă o constantă, după cu delimitaţi voi…

            - De altfel, la orice academie înveţi aceste lucruri! interveni Dan la fel de dojenitor şi superior.

            - Te rog să înţelegi că tot ceea ce învăţaţi, ştiţi voi, sunt elemente trunchiate, percepute de nivelul vostru vibraţional de înţelegere. Nu are nici o legătură… Offf, nu sunt elemente complete, spuse Iryu dându-şi seama de greutatea de a găsi formulări corecte. Fă bine şi mă ascultă. Voi încerca să te fac să înţelegi!

            - Să te văd, superiorule! îl contră Dan zeflemist.

            - Voi constataţi şi în baza elementelor colectate realizaţi, emiteţi teorii… Teorii care se modifică sau sunt complet reformulate la momentul unei alte constatări, mai mult sau mai puţin paradoxale pentru teoriile anterioare. Aşa aţi constatat că timpul nu este o constantă şi aţi reuşit să percepeţi, să abstractizaţi unele lucruri reale legate de cauzele variaţiei acestuia. Dar, cu doar câteva zeci de blocuri de piatră îţi poţi da seama de cum va arăta piramida în forma ei finală?

            - De ce nu?

            - Forma finală poată fi intuită, nu neg acest lucru, dar tot ceea ce stă la baza unei percepţii totale, reale, este departe de a fi completă. În primul rând pentru că la baza procesării abstracte stă nivelul vostru vibraţional. Fiind destul de redus el nu poate completa întregul. Noi, entităţile energetice, completăm ce putem din lipsurile voastre şi aşa apar noile teorii, mai mult sau mai puţin revoluţionare pentru momentul vibraţional ales ca punct de referinţă. Aşadar, ceea ce ştiţi voi despre timp este, de departe, doar desenul abstract a ceea ce va fi, de exemplu, piramida care am menţionat-o anterior. Dar, te rog, divagăm prea mult de la ceea ce trebuie tu să percepi în această şedinţă de transfer.

            - Şedinţă de transfer, dom’le, ce oficial sună… Plictiseală, entitosule, plictiseală, emise aproape disperat Dan.

- În Draconis Prima a apărut imposibilitatea de a mai controla contradicţiile, fapt care, din rezidenţele ce au ajuns până la noi, la determinat, forţat, cine ştie, să procedeze la segmentare…

- Segmentare?!?

- Offf, aşa o să terminăm… Cine ştie… Concentrează-te Iryule, dacă tu nu eşti în stare de asta, cine poate fi?!? se autoîncurajă. Entităţile energetice au capacitatea de a decide, la un moment dat, în urma unei analize, necesităţi de integrare, etc., că a venit momentul de a alege elementele cu vibraţie redusă… Cred că mai corect este de a da deoparte aceste energii… De o parte grupul de energii cu vibraţie joasă, de cealaltă parte grupul cu energii vibraţional ridicate, emise Iryu folosind amprenta energetică a ceva ce contura forma mâinilor într-o mişcare ce delimită o sferă într-o parte, apoi în cealaltă. Astfel, chiar dacă în acel moment apar două entităţi energetice cu o cantitate de energie redusă în funcţie de împărţirea făcută, se ajunge la o entitate cu energie vibraţională maxim posibilă şi o entitate cu energia vibraţională delimitată de selecţia realizată. Dar vechea entitate, cea dinaintea selecţiei nu mai există. Ea se regăseşte acum, în integritatea ei, în cele două entităţi rezultante…

- Ce stă la baza acestei selecţii? interveni Dan atras, brusc, de curiozitate.

- Ce? emise perplex Iryu, fără a-şi putea opri un fel de grimasă ce aducea mai mult cu un efort de a se opri din a hohoti de râs. Nivelul vibraţional stă la baza acestei selecţii… emise şi rămase la fel de perplex, parcă aşteptând ceva de la Dan…

- Tot nu înţeleg… Cum poţi să descrii „nivel vibraţional mare”… sau mic… Aşa, ca să înţeleagă şi prostul…

- Greu… Poate imposibil, emise dezamăgit Iryu… Aaaa, cred că am o idee! emise victorios. Şi aşa revin la obiectivul meu principal, Draconis Prima… Deci, din rezidenţele energetice rămase în tot ceea ce există în acest univers, mai corect limitate inclusiv de posibilitatea mea de percepţie şi interpretare, totul, dar absolut totul, este inclus într-un întreg. Acest întreg este format din elemente constitutive care, la rândul lor sunt formate din alte elemente constitutive şi aşa mai departe, indiferent de cât de mult vrei să tot împarţi întregul în părţi constitutive. Toate acestea se află, deci, într-o interrelaţie completă… Nu poţi disemina particularul de global. Dar, nici nu poţi opri elementele constitutive să ajungă la contradicţii. De exemplu o idee, ca şi concept, nu poate opri să apară o contradicţie legată de aceasta. Ambele idei sunt atât de bine conturate încât apare rezistenţa la anulare şi… doar una din idei ţine de întregul constitutiv pe când cealaltă dăunează… Aici mă refer la nivelul vibraţional al întregului… Dar, revin, ambele idei sunt atât de bine conturate încât se ajunge la necesitatea de a procesa una din idei, de a-i creşte nivelul vibraţional, capacitatea de a înţelege şi acţiona în sensul de a restabili echilibrul energetic astfel încât să nu dăuneze întregului, indiferent de…

- M-ai pierdut! spuse învins Dan…

- Recipient stupid! emise furios Iryu. Ascultă, voi încerca să fiu cât de primitiv pot! Vom considera un grup de oameni, stupizi asemenea ţie, cu entităţile lor energetice cu tot… Deoarece nu poate exista diseminarea întregului „recipient-entitate”… Dacă vei lua în considerare că această gaşcă este un întreg şi membrii ei elementele constitutive, putem merge mai departe…

- Aşa te vreau, fii de gaşcă, entitosule! emise victorios Dan. Dar, aşa, pentru cultura mea generală, şi entităţile lor energetice sunt stupide?

- Nu, nu… Aşa îmi trebuie dacă eliberez energii joase! Cu entităţile aş avea de discutat, ar înţelege ceea ce le transmit. Dar, în cazul nostru… Eu sunt entitatea ta şi n-am cu cine conversa… Iar misiunea mea este de a realiza implementări la nivelul recipientului aşa că… Dar să revenim! Acel grup de oameni, luat de noi în analiză, este format din elemente care au propriile lor idei, năzuinţe, moduri de a percepe mediul înconjurător şi altele asemenea. Întregul există prin suma tuturor acelor elemente. Aproape fără nici un fel de altă posibilitate, indivizi ai acelui grup au păreri care pot foarte uşor să dăuneze celorlalţi şi, astfel, întregul grup să aibă de suferit, fie şi datorită acţiunii unei singure componente care reacţionează contrar acestuia. În acest caz, grupul, pentru a-şi menţine integritatea, fie şi din punct de vedere al ideilor şi comportamentelor care îl fac să coexiste, poate fi determinat să acţioneze asupra individului care aduce respectivele destabilizări… În mod normal, energia totală a grupului, acţiunea de masă a restului de indivizi, atrage deseori elementul contrar să revină la părerile grupului, la linia acestuia generală de acţiune…

- Este una din regulile sociologice de bază, interveni Dan, nu-i aşa?

- Asta în percepţia voastră… În realitate, presiunile energetice inerţiale, cele care au dus la comuniunea acelui grup şi care ţin grupul pe o linie de comportament, de idei, etc., sunt cele care acţionează. Ideile contrare, contradicţiile, sunt, în general, probleme de interpretare ale individului în cauză cu acţiune directă asupra grupului… Dacă vom lua în calcul nivelul vibraţional, individul, considerat de noi a fi cel care naşte contradicţia, poate avea un nivel vibraţional mai mare sau mai mic faţă de cel al grupului şi, astfel, în urma interacţiunii ce se realizează obligatoriu, ori el va influenţa grupului şi acesta va proceda la acţiuni de ridicare a nivelului vibraţional, ori acesta, dacă nu se adaptează, va fi exclus din acel grup. Aceasta este şi esenţa segmentării energetice… Aşa rămâne, deoparte, un grup de indivizi cu un nivel vibraţional comun, mai mare sau mai mic faţă de nivelul celuilalt grup cu alt nivel vibraţional comun, care să le asigure coexistenţa.

- Deci, în urma contradicţiei, Draconis Prima s-a împărţit în două, în Secundo şi Tertia, corect, nu-i aşa? Dar, interveni Dan înainte de a primi un răspuns, de ce? Asta este următoarea cerere de clarificare…

- Concret nu se ştie… Din rezidenţele la care am acces, sau din cele integrate în pachetul energetic care l-am asimilat, se pare că Draconis Prima s-a simţit obligat să realizeze acest sacrificiu, să facă segmentarea. La noi a ajuns doar un sentiment de vină şi o nevoie de neoprit de a creşte vibraţional pentru a reîntregi persoana, identitatea Prima…

- Aaaa, deci se poate şi reîntregire, interesant… Deci, de fapt, voi sunteţi elementele constitutive ale lui Prima şi faceţi tot ceea ce puteţi pentru al readuce la viaţă, nu-i aşa?

- Ciudat mod de interpretare?!? spuse Iryu vizibil mirat. În primul rând şi tu faci parte din asta, alături de mine şi de tot ceea ce există în acest univers, perceptibil sau nu pentru tine. În al doilea rând, Draconis Prima este în tot şi în toate, el există prin noi şi noi existăm prin el… Reîntregirea lui este doar un concept pentru cineva redus vibraţional ca tine…

- Atunci, de ce ai folosit termenul de „sacrificiu” al lui Prima? spuse Dan atent la fiecare cuvânt emis.

- Am crezut că ai perceput sensul termenului dar… Offf, la ce să mă aştept de la tine?! „Sacrificiu” se referă la renunţarea la control, la implicare, la gestionare, sau cum vrei sau poţi să percepi tu. El a delimitat doar entităţile energetice între Secundo şi Tertia pentru a lăsa contradicţiile să evolueze şi astfel, prin asimilare, să se ajungă la refacerea echilibrului, a întregului.

- Interesant, dar va trebui să mai clarifici unele lucruri. Stai şi ascultă-mă acum! spuse Dan cât de serios putea fi. Deci, din gaşca asta, care o voi numi Prima, de 100 de inşi, să zicem, s-au împărţit 50 într-o parte şi 50 într-o parte, fiecare grup cu ideile lor… Care au atras, cum spuneai contradicţia…

- Mai corect ar fi 99 cu unu… Am înţeles că vrei să faci un fel de comparaţie procentuală.

- Cum?!? nu putu să îşi abţină mirarea Dan. Doar pentru unul s-a produs toată tevatura asta?

- Păi, emise încurcat Iryu, chiar şi fără acest „unul” nu mai există întregul?!? Nu înţeleg mirarea ta.

- OK, ok, să revenim! Vreau să ajung undeva şi nu te voi lăsa până ce nu înţeleg! Am înţeles… Hmmm… Deci, simpla contradicţie… Hmmm… La noi, la nivelul nostru de înţelegere, totul se împarte în bun şi rău, în bine şi rău, în util şi dăunător…

- Am înţeles, continuă formularea! interveni Iryu.

- Cine este bunul şi cine este urâtul?

- Urâtul?!?

- Răul, inteligentule, măreţia ta energetică nu poate percepe o glumă? Offf, pufni Dan sesizând blocajul logic al lui Iryu, cine este bunul şi cine este răul?

- Păi… Nu ştiu… Din punctul nostru de vedere nu există bun sau rău… Şi nu găsesc o cale de a abstractiza şi reprezenta ceea ce mă întrebi.

- Să înţeleg că materia neagră este răul şi universul nostru este bunul?

- Tot nu înţeleg… Încearcă să descrii, să mă faci să înţeleg cum ai perceput tu faptul că Tertia, sau materia neagră, este răul iar Secundo, universul manifest, este bunul! Aici mă refer la stricta lor diseminare, segmentare din Draconis Prima…

- Hai că m-ai băgat iar în ceaţă! Dar hai să vedem dacă ne putem face înţeleşi! Din punctul nostru de vedere Sfânta Putere înseamnă lumină. În marea majoritate a cărţilor sfinte, a învăţăturilor, sau cum vrei să vezi, se spune că, la început a fost întuneric şi nimic nu exista. Apoi, Sfânta Putere a făcut lumina. Care s-a revărsat asupra universului… Şi apoi a creat stelele, pământul şi toate care sunt… Deci, din ceea ce mi-ai transmis până acum, am dedus că, prin segmentare, el s-a lepădat de energia neagră, întunecată, partea rea a acestuia şi, apoi, a făcut lumină şi a creat universul, deci, partea bună a lui a devenit vizibilă.

- Exact pe dos… Şi, mai ales, raportări de reprezentare anapoda… Cred că este bine să terminăm pentru şedinţa aceasta!

- Ţi-am zis că nu te las până ce nu înţeleg!

- De parcă ar fi după noi… Toate acestea, completă Iryu şi dispăru cu un şuierat scurt…

- Domnule ofiţer, vă rog să vă treziţi! auzi ca prin vis, năuc Dan.

Privi atent la cel care îl trezise şi îi era complet necunoscut. Un tânăr cadet, îmbrăcat într-o uniformă fără cusur, stând într-o poziţie perfectă de drepţi în faţa sa… Atunci îşi aminti de militărie… Sări în picioare şi răspunse instinctiv la salutul cadetului apoi începu să se învârtă prin cabină, căutându-şi echipamentul…

            - Domnule! se auzi vocea cadetului care îi întindea echipamentul cu ambele braţe. Nu îşi amintea să îl fi aranjat atât de perfect… De fapt, nu îşi amintea măcar unde l-a pus… Ce mai contează…

            Plecă bălăbănindu-se de somn spre grupul sanitar unde făcu tot ceea ce era necesar şi reveni pentru a… Tânărul cadet era, încă, în cabina sa… Nu putu să îşi reţină o mică tresărire la vederea acestuia…

            - Mai ai ceva de comunicat? întrebă moale, lent.

            - Trebuie să vă însoţesc în sala de conferinţe! răspunse aceste milităreşte.

            - De ce? întrebă Dan dezinteresat…

            - Sunteţi aşteptat de grupul dumneavoastră de subordonaţi, preciză prompt.

            - Păi… şi se opri în a mai întreba. „Ce rost avea să mai întrebe ceva?”

            Începu să se îmbrace… Tânărul sărea de câte ori credea de cuviinţă şi îl ajuta în tot ceea ce făcea. La început încercase să se opună, să îl respingă în tăcere dar apoi, văzând insistenţa acestuia, îl lăsă să facă ce… făcea. În final, până să îşi de-a seama, cadetul îi şi aşezase un chipiu pe cap, aranjându-l ceremonios, cu gesturi iuţi. Dan nu reuşi să se abţină şi întrebă:

            - Dar tu, cine mai eşti, de mă perii atâta?

            - Ordonanţa dumneavoastră, domnule ofiţer! Silly este numele meu…

            - Silly este porecla sau numele tău adevărat? întrebă pe un ton glumeţ.

            - Numele, domnule ofiţer...

            - Ciudat nume... Cine ţi l-a dat, mama sau tata?

            - Nu ştiu exact dar, se pare că am primit acest nume aici, în viaţa militară, domnule ofiţer, preciză Silly rapid, neutru.

            - Cum aşa? deveni Dan curios.

            - Sunt copil de trupă, domnule ofiţer. Dintotdeauna am aparţinut armatei. Cât despre părinţi ştiu doar că au pierit la scurt timp după ce m-au părăsit... Într-un accident...

            - Şi ce faci aici, în armată? întrebă Dan pentru a schimba subiectul neplăcut care îl deschise din greşeală.

            - Sunt expert în analiză şi tehnologii de comunicare, domnule ofiţer, inclusiv coordonator drone. Şi, de ieri, sunt şi ordonanţa dumneavoastră, domnule ofiţer.

            - Cine a dat ordinul? veni automat întrebarea lui Dan.

            - Nu m-a interesat acest detaliu, răspunse sec. Şi, oricum, la nivelul de secretizare al unui ofiţer de rangul dumneavoastră ar fi fost destul de problematic să obţin detalii.

            - De rangul meu?!? nu se putu Dan abţine.

            Silly era vizibil încurcat de ultima întrebare a lui Dan dar îşi căută de lucru aranjând patul din cabină. Terminalul de comunicaţie porni alarma de comunicare şi Dan răspunse mecanic, urmărind destul de mirat pe tânărul cadet care ieşi afară automat.

- Te rog să cuplezi biom-ul la modulul de comunicaţie, îl trezi un tânăr ofiţer pe Dan! A apărut necesitatea de update tehnologic. Mulţumesc pentru colaborare!

Dan se conformă. Operaţia se finaliză rapid şi ofiţerul care iniţiase comunicaţia închise fără a mai transmite altceva.

Îşi aminti de Silly... Apoi de faptul că era aşteptat de un grup de subordonaţi în sala de conferinţe. Ce să facă? gândi şi ieşi automat afară pentru a da de ordonanţa sa... Care, îl aştepta respectuos, milităreşte, în poziţie de drepţi cu mâinile încrucişate la spate, în partea dreaptă a uşii cabinei sale.

- Domnule?!? interveni Silly trezindu-l din mirare pe Dan.

- Să mergem la... conferinţă! răspunse Dan automat.

- Urmaţi-mă, domnule ofiţer! spuse ordonanţa şi plecă pe culoar în pas vioi.

În scurtul drum ce a urmat Dan era salutat de oricine se afla pe drum, toţi înţepenind la simpla lui vedere pentru a saluta zvâcnind din tot trupul şi aproape urlând: "Domnule!"... Şi, de fiecare dată tresărea, parcă împiedicându-se din drumul său... Şi devenea din ce în ce mai mirat, poate mai speriat, ameţind la propriu. În ce m-am băgat?!? gândi conştientizând... Ce?!?

Ajuns în sala de conferinţe tresări la fel de vizibil când toţi cei prezenţi săriră în picioare, în poziţie de drepţi, la răcnetul unuia dintre ei: "Ofiţer comandant în sală!"...

După clipa de surpriză se supuse gestului ordonanţei care îi indica subtil să se îndrepte spre pupitrul de conferinţă, ce trona pe un podium în capătul încăperii. Ajuns la pupitru sesiză cum acesta se activează: "Biometroscop confirmat. Colonel cercetare avansată Dan Mircea. Confirmă începerea prezentării!". Tresări la fel de vizibil şi se aplecă deasupra ecranului de parcă avea probleme de vedere... Colonel?!? Privi apoi spre sală, automat, de parcă aştepta confirmarea a ceea ce tocmai percepuse. Dar îl trezi imaginea celor din sală... Toţi erau îngheţaţi în poziţia de drepţi, cu care îl "primiseră" pe Dan.

- Repaus! se trezi spunând şi urmări fără să vrea cum cei de faţă se aşează şi devin atenţi, evident preocupaţi de Dan, de ceea ce le va spune.

- Vă rog să aşteptaţi puţin pentru a lua la cunoştinţă informarea! se trezi spunând imediat ce conştientiză aşteptarea lor.

Confirmă începerea prezentării şi citi pe ecranul vizibil doar lui: "Este momentul să faci cunoştinţă cu oamenii tăi..."

Şi pe ecran începură şi fie prezentate datele despre Bourne... Îl localiză uşor după holograma ataşată ca fiind prezent în sala de conferinţe. Maior, 28 de ani de activitate, specialist în stări şi dinamică explozibile, medalii cu duiumul, misiuni peste misiuni... Carre, maior, 22 de ani de activitate, specialist în câmpuri de forţă şi dinamică energetică, medalii cu duiumul, misiuni peste misiuni... Torres, specialist în armament uşor, bla, bla, căpitan, Oleg, specialist în armament greu, bla, bla, căpitan, Lumierre, specialist în efecte şi logistică, bla, bla, maior, Schwartz, specialist eliminare şi dinamică socio-biologică, locotenent-colonel, Ometeo, medic, maior, Tinas, expert luptă şi intervenţii, locotenent, Rileo, expert luptă şi operaţii acoperire, locotenent, Grub, expert luptă şi operaţii suport, locotenent şi Nino, expert vehicule şi tehnici supravieţuire, căpitan... Toţi cu... Peste 20 de ani de activitate... Mai puţin Silly, expert analiză, tehnologii de comunicare şi drone, locotenent cu doar 20 de ani de viaţă dar... medalii cu duiumul, misiuni peste misiuni...

De fiecare dată când parcurgea informaţiile despre cineva, privea în sală fixând faţa acestuia, "informând" de fiecare dată despre cine era "vorba" în ceea ce parcurgea... Unii dintre ei chiar luau un fel de atitudine de "drepţi" stând pe fotolii când Dan privea spre ei. "Milităroşii ăştia!" nu se putu abţine să gândească...

Oricum, era impresionat puternic de "palmaresul" "oamenilor săi...

Sesiză şi "fişa" lui, undeva în josul paginii, cu menţiunea "lider grup". Nu îşi putu ţine în frâu curiozitatea şi accesă datele... Dan M., colonel, expert navigare şi pilotaj, 20 de ani de activitate, "eroul de la..., de la..., de la...", decoraţii, le pierdeai şirul... "Cred că era o listă cu toate decoraţiile posibile, existente, trecute şi viitoare, ale armatei", gândi împietrit...

Instinctiv activă panoul de vizualizare al biom-ului pentru a parcurge datele despre el din acesta... Febril parcurse numai şi numai datele prezentate mai înainte pe ecranul pupitrului de informare... Nici urmă de trecutul său real, de academie, zborurile de transport... Poate numai datele biometrice mai erau adevărate... Inerţial accesă datele economice. Şi acestea erau modificate. Era un tip bogat, fără familie, bla, bla... Multe alte date...

Sesiză rumoare şi râsete înfundate din sală, făcându-l să revină la realitate. Brusc totul se opri şi cei din sală reluară poziţiile marţiale.

- Ce este? se trezi întrebând pe un ton piţigăiat, lălăit, Dan.

Schwartz sări milităreşte în poziţie de drepţi, salutând cu mâna la frunte şi spuse:

- Permiteţi să raportez! Aşa au păţit toţi cei care ne-au condus până acum, spuse fără a mai aştepta acceptul lui Dan de a continua. Ieri erau cineva, astăzi altcineva. Şi se aşeză jos făcând eforturi vizibile de a nu izbucni în râs.

Dan se simţi ruşinat şi copleşit. Dar sesiză un text pâlpâind pe ecranul pupitrului şi îl parcurse.

"Strigă această frază pe cel mai ferm ton cu putinţă: Am făcut cunoştinţă cu voi! Silly, te vei prezenta la mine la cabină. Restul sunteţi liberi până mâine când ne revedem aici la aceeaşi oră! Liber!!!"...

Nu prea înţelegea ce se întâmplă... Instinctiv tastă la terminalul pupitrului: "Cine eşti?"... Dar răspunsul fu scurt, direct: "Acum!!!".

Se conformă şi urlă cu toată energia plămânilor săi ceea ce i se ceruse. Cei din sală, asemenea unor automate, săriră în picioare şi dispărură din încăpere. Rămase singur, atât de uimit încât se blocase... Dar tot terminalul pupitrului îl aduse la viaţă: "Pleacă în cabina ta! Acum!!! Apoi vei studia la pupitrul din cabina ta tot ceea ce vei mai avea de făcut pentru această zi..."

"Cine eşti?" tastă iar la pupitru...

"Pleacă! Acum!!! Şi nu mai avea postura asta umilă! Eşti marele erou secret, colonelul Dan", veni răspunsul... Şi terminalul se închise...

Plecă spre cabina sa, căutând să înţeleagă ceea ce se petrece. Genunchii abia îl ajutau la deplasare, dând senzaţia că tremură şi că vor ceda în orice clipă.

Tresări, surprins, văzându-l pe Silly aşteptând în faţa cabinei... Instinctiv întinse palma indicându-i să intre în cabină şi îl urmă. Aici îi arătă să ia loc pe scaunul de la masa cabinei iar el se aşeză pe pat. Apoi simţi că este mai bine dacă se întinde. Încerca astfel să evite să se vadă cum îi tremură picioarele. "Dacă se vedea acest lucru?", gândi temător.

Întinse palma spre terminalul de comunicaţie şi atrase proiecţia ecranului acestuia undeva în faţa sa. Odată realizată proiecţia, activă comunicarea... Afişajul era postat oarecum mai jos faţă de normal şi, în partea superioară se distingea vag ceva. Concentrându-se putu distinge un text disipat, foarte greu lizibil: "Aşa vom comunica... Acest text nu poate fi citit de la distanţă de către cei ce vor fi în apropierea ta. Confirmă aici parcurgerea lui!" Se conformă şi primi un nou mesaj: "Solicită datele lui Silly!"... Ceea ce şi făcu...

Silly Doe, tânăr cadet, locotenent, 20 de ani, copil de trupă... Părinţii l-au părăsit în facilitatea de naşteri şi erau morţi la un an, într-un accident de transport pe Junona... Fără rude cunoscute sau cu care este în contact... Expert analiză, tehnologii de comunicare şi drone. S-a remarcat în misiunile de pe Tambora - Oort, de pe... Multe... Obositor de multe. Decorat... Rănit uşor de două ori. Odată în urma unui atac asupra bazei. Şi, altădată, în urma unei intervenţii rapide pe Tambora...

- Impresionantă activitate... Pentru cineva de vârsta ta, preciză Dan căutând să deschidă cât mai inteligent discuţia... Vreau să ştiu, din punctul tău de vedere, ce faci, de fapt... Şi nu vreau răspunsuri oficiale sau bla, bla-uri militare... Vreau părerea ta! ceru Dan închizând terminalul de comunicaţii.

- Să înţeleg că am voie să vorbesc liber? întrebă Silly sesizând gestul de a închide orice comunicaţii externe.

Dan îi confirmă întinzând palma deschisă, cu faţa în sus...

- Mă ocup de tot ceea ce înseamnă infiltrare rapidă, non-umană, şi, dacă nu mă descurc, în funcţie de necesităţile din teren, particip la intervenţia umană... Fără să întreb sau să mă întreb... Căutând să nu se ajungă la intervenţie... Sau să vad cât mai puţine feţe umane, ale amărâţilor asupra cărora s-a decis să intervenim...

"Eşti marele erou secret... Colonelul... Nu mai fi un milog stupid..." îşi spuse Dan, amintindu-şi de mesajul necunoscutului, încercând să găsească o continuare a dialogului cu Silly... „Ar fi vrut să întrebe dacă erau misiuni de eliminare, misiuni de care nu ar vrea să aibă parte niciodată... Dar nu putea...”

Sesizând pauza, Silly continuă:

- În fond, ce este intervenţia armată? Ce rost au vorbele sau mesajele?!? Dacă a apărut necesitatea armată este clar că vor apare morţii, cei care trebuie eliminaţi, spuse dezvăluind greutatea sufletească ce îl apăsa... Asemenea vremurilor samurailor... Toţi aveau săbii care le ţineau în teacă... Dar, dacă erau scoase la vedere, era evident că urma să moară cineva... Şi bătaia asta de joc cu ordonanţa...

- Ce vrei să spui? interveni Dan evident interesat. Nu îţi convine să faci pe ordonanţa sau nu îţi convine de mine?

- Până acum nimeni, dintre voi, coloneii, nu m-a întrebat ceva. Aş putea spune că dumneavoastră sunteţi ceva nou, cu adevărat. Şi n-am ce să comentez, dacă îmi convine sau nu... Asta este armata... Ăsta este serviciul special...

- Atunci? continuă Dan aşteptând precizări.

- Dumneavoastră sunteţi al douăzeci şi patrulea. Deja, toţi, am făcut pariuri câte misiuni veţi rezista.

- Ce vrei să spui?

- Cred că nu aţi studiat "fişa" grupei... Nu-i aşa? Toţi ceilalţi 23 au căzut în acţiune, continuă Silly. Cel mai bun a pierit după doar 4 misiuni...

- Cum?!? îl întrerupse Dan.

- Puteţi vedea în fişa grupei, răspunse mirat Silly. De ce credeţi că suntem numiţi de ceilalţi colegi "Grupa de curăţenie"?!?

- Nu cum, interveni stupidizat Dan, cum... Adică... Ăăăă... Nu cum au murit, continuă cu mari eforturi... Cum aşa?!?

- Suntem grupa căreia i se alocă spre comandă coloneii care deranjează... Dar credeam că ştiţi asta, domnule! Ce cretin de colonel se aruncă în focul luptei... În linia întâi... Mai ales la serviciile speciale?!? Noi suntem căliţi, trecuţi prin multe lupte... Poate că, de aceea, nici unul dintre noi nu a murit în toată această perioadă de când am devenit "Grupa de curăţenie"... Doar răniţi... Dar coloneii... Hmmm... Mor pe capete... Şi toţi aţi fost făcuţi la "apelul bocancilor"... Până să veniţi aici nici nu existaţi... Brusc aveţi istoric şi activitate de excepţie... Deveniţi colonei... Hmmm... Unul ca mine ştie unele căi de a afla trecutul cuiva... Şi nu îmi va lua mult timp să îl aflu şi pe al dumneavoastră, domnule...

- Şi... ce cotă am?

- Cotă?!? răspunse mirat Silly.

- La pariuri, completă Dan...

- Nu este un pariu pe cotă... Este pariu pe număr de misiuni supravieţuite...

- Şi la câte misiuni credeţi că voi supravieţui?

- 11 dintre noi au pariat pe niciuna şi unul singur a pariat pe una...

- Una?!? întrebă cu greu, abia auzit, Dan. Îmi poţi spune care este cel care mi-a dat o şansă?

- Eu, domnule colonel... Eu, repetă pierdut...

- Ai văzut că am vreo şansă, cât de mică? întrebă Dan încurajat.

- Nu, domnule ofiţer. Am uitat să-l întreb pe Ometeo dacă s-au făcut alte pariuri şi care sunt ele...

- Văd că ai fost rănit de două ori, cum ai reuşit? întrebă Dan încercând să schimbe sensul discuţiei.

- Aţi participat vreodată la o intervenţie reală? Sau, măcar, pe dispozitivele de simulare...

- Evident, răspunse Dan nesigur, fiindu-i teamă să nu fie prea evidentă minciuna, fie ea şi parţială.

"În timpul plictisitoarelor zboruri de transport este aproape imposibil să nu devii un gamer înrăit... Şi ce poate fi mai incitant decât dispozitivul de simulare?!?", gândi Dan.

- Prima dată am fost rănit într-un atac asupra bazei temporare de pe Triton. Într-o intervenţie rapidă am fost neatent şi nu am dat atenţie defensivei, concentrând dronele pe susţinerea grupului Vacas-Rileo-Grub şi... Ce putea urma?!? Băieţii au fost inteligenţi, acţionând direct asupra bazei...

- Vacas?!? Nu îmi amintesc să fie în grupa noastră...

- A căzut atunci, completă Silly lăsând capul în jos... Şi, a doua oară... În măcelul de la baza Tambora... Dar cine nu a fost rănit atunci? spuse oftând.

- Bine, ajunge pentru acum! interveni Dan pentru a trece peste căderea lui Silly. Vom continua altă dată. Acum eşti liber!

- Permiteţi să raportez! spuse Silly sărind milităreşte în picioare, făcându-l să tresară pe Dan care îi făcu un gest cu mâna că poate continua. Nu cunosc gradul dumneavoastră de informare dar ţin să vă reamintesc că mai aveţi la dispoziţie pentru acomodare doar 13 zile!

- Bine, bine, răspunse Dan mai mult mirat decât liniştitor. Chiar eşti liber! spuse urmărind cum Silly părăseşte cabina.

Cum ieşi acesta, avu un sentiment de curiozitate legat de perioada de acomodare de care amintise Silly. Deschise terminalul de comunicaţie şi accesă datele...

Mai erau, de fapt, doar 12 zile sub rezerva să nu apară cerinţe de intervenţie rapidă. Ciudat... Se concentră apoi pentru a verifica cele spuse de Silly cu referire la "grupa de curăţenie"... Tot ce i se spusese avea logică, avea confirmare.

În momentele următoare fu copleşit de uimire, groază... Un amestec cumplit, neplăcut de trăiri ce au urmat încercărilor sale logice de a admite ceea ce... A sesizat că afişajul ecranului coboară şi, astfel, apăru un nou mesaj. De data aceasta nu mai era difuz, protectiv, pentru a nu fi citit de cei din apropiere... Era clar, fără dubii:

- Deci, Silly ţi-a făcut informarea mai bine decât era permis?!?

Siderat, interzis, nu reuşea să pună logica în mişcare. Dar, reflex, tastă mesajul:

- Cine eşti?

- Umbra contractului încheiat cu... Coras Inc...

- Cine eşti? repetă mesajul Dan...

- Renunţi deja, bătrâne! Vrei să schimbi arma?

Furia puse stăpânire pe el. "Nu putea fi decât Thank... Sau cineva de sub coordonarea lui directă. Nu cred că se mai ştia de clauzele ascunse... Sau... Cine ştie?" Şi continuă, la fel de furios:

- Cine eşti?!? tastă copleşit de dorinţa de a afla cine este în spatele celeilalte console.

- Odihneşte-te! Te aşteaptă zile grele dar răsplata va fi pe măsură. Nu uita ce vei citi acum! În contractul semnat cu bunul Corasdo se specifică dreptul tău de a schimba arma, dacă se manifestă cererea ta. Atât! Una singură... O singură alegere... Nu cocheta cu posibilitatea ta de a sări de la o variantă la alta! Ai doar o singură şansă...

Şi mesajul dispăru din lipsă de spaţiu de afişare. La scurt timp apăru continuarea:

- ... "de fugă". Dar, crede-mă, nu vei mai avea această şansă! Eşti doar un simplu mamifer care leneveşte şi se plafonează imediat ce i se dă şansa. Sub pericol eşti Dan, cel care trebuie să fii.

- Thank? tastă Dan.

- Hai că eşti bun! Aşa cum mă aşteptam… Dar, reţine, important este că îmi ţin promisiunea dată lui Corasdo şi, ce mă doare mai tare, Adei! Hai, pa! Şi terminalul se închise.

Rămase mut, ameţit, incapabil să contureze ceva logic. Disperat de deruta gândurilor sale încercă să găsească o ieşire şi îşi aminti de „visul” de „dimineaţă”, dacă putea spune aşa… Şi deveni nerăbdător ca acesta să continue. Corelă totul cu amintirile sale despre starea de somnolenţă şi se întinse în sacul de dormit aşteptând să îl ia somnul…

            - Oooo, sesizez o creştere importantă a interesului, se auzi vocea lui Iryu!

            - Hai să trecem peste „luările peste picior”! Ele sunt ceva particular mie! răspunse Dan relativ incomodat de „salutul” lui Iryu.

            - Bine, rămăsesem la inversiunea de reprezentare realizată de logica ta, continuă Iryu… Energia neagră, Draconis Tertia, este partea considerată conformă, cea corectă, a lui Prima. De aceea ea are tendinţa de creştere entropică relativă la energia declarată conexă energiei în transformare, Draconis Secundo, cea cu tendinţă permanentă de scădere entropică…

            - Adică, vrei să spui că noi suntem cei impuri, cei decăzuţi!?!

            - Sunt termeni cam agresivi… Noi suntem entităţile care, adunate toate la un loc pot reîntregi, pot anula segmentarea… Putem fi denumiţi „cei ce au născut contradicţia”, segmentele lui Secundo… Atât doar… Este cea mai corectă interpretare…

            - Deci lumina este, de fapt, stigmatul contradicţiei, …

            - Nu, nu extinde raţionamentele! Nu ai cum să înţelegi! îl întrerupse Iryu. Ceea ce s-a petrecut este corect. Contradicţiile trebuie eliminate indiferent de sacrificiile care le naşte acest gest. Este o decizie absolut corectă…

            - Bine, bine, hai să vedem dacă am înţeles corect unele chestii! interveni cu un ton îndrăzneţ Dan.

            - Nu este nevoie de o confirmare a faptului că ai înţeles ceva. Gestul, misiunea mea, este să îţi transmit aceste informaţii pentru o acţiune viitoare, care nu mă mai priveşte în mod direct… Poate doar ca entitate a recipientului reprezentat de tine, dar…

            - Dacă tot eşti cu mine va trebui să te conformezi şi dorinţelor mele de cunoaştere. Crede-mă că simt nevoia să înţeleg… De ce, nu ştiu, să nu mă întrebi… Acum fii atent! Nu-i aşa că acest univers îşi scade entropia pentru că, de fapt, se face un transfer energetic între… Ăăăă… De la Secundo către Tertia?

            - Relativ corect, preciză Iryu…

            - Şi, ce ar mai trebui să completez la toată chestia asta?

            - O parte, destul de semnificativă, completă atent Iryu, se pierde în procesele de transfer sau în cele de menţinere…

            - Ups, emise Dan, credeam că legea „nimic nu se pierde, totul se transformă” este cea care se aplică universal…

            - Păi… Enunţul prezentat de tine nu este eronat… Dintr-o cantitate „x” de energie, să zicem, va rezulta o cantitate „y”, mai mică decât „x”, de energie superioară… Creşterea calităţii vibraţionale compensează cantitatea lipsită de calitate… Simplu…

            - Sincer, m-am gândit la asta…

            - Ştiu, aici, în „lumea energetică” cum aţi denumi-o voi, nimeni, absolut nimeni nu poate… minţi, cum spuneţi voi… Eventual poţi recurge doar la omisiunea de a prezenta ceva dar deformarea a ceea ce se concepe şi transmite nu poate fi realizată…

            - Şi, uite aşa, am ajuns la rolul nostru, al celor care trăiesc… Ce îmi poţi spune despre asta? emise Dan vizibil interesat.

            - Păi, în primul rând, nu a venit vremea să îţi spun ceva despre asta… Mai întâi trebuie să înţelegi structura generală a lui Secundo şi abia apoi putem trece la fenomenele de compensare şi evoluţie…

            - Începi iar să mă enervezi… Faci iar pe profesorul…

            - Nu ai cum să înţelegi… Totul trebuie luat în ordinea firească! Dacă…

            - Hai, spune în ordinea ta! spuse Dan învins.

            - Aşadar, Secundo s-a dezvoltat asemenea unei bule, la început sferice, în interiorul masei Tertia.

            - „Big Bang”-ul la care fac referire majoritatea cercetătorilor din perioada ştiinţifică incipientă? întrebă Dan.

            - Această precizare… Sau teorie, nu are nici o legătură cu ceea ce am vrut să definesc drept bulă… De formă eliptică… Turtită… Offf, ce contează! Pur şi simplu aşa s-a realizat segmentarea lui Prima… Asta, probabil datorită faptului că energiile de contradicţie au un procentaj infim în masa energetică totală… Şi, dacă ar exista o „margine” pur şi simplu… Sau o „margine externă” a lui Prima… Ar fi imposibilă existenţa energetică a lui Secundo… Relaţia primară este „în interior” pentru transfer entropic total… Eh, dar ce mă mai chinui cu enunţuri pentru persoane lipsite de logică? hotărî Iryu.

            - Bine, bine, te las să termini! se pomeni emiţând Dan.

            - Voi încerca acum să mă raportez la dimensiunile de percepţie ale voastre… Într-un timp relativ scurt, mai puţin de un miliard de ani, conform metodelor voastre de raportare, energiile Secundo au început să se diminueze, să se consume, scăderea entropică fiind fără rezultate, fără transfer către Tertia, către materia neagră…

            - Păi… Tertia nu a intervenit… A lăsat lucrurile aşa? Ei nu doresc reîntregirea?

            - Nu… Chiar mă minunez câteodată de formele tale de raţionament… Tertia doreşte doar clarificarea şi eliminarea contradicţiei. Am uitat să îţi precizez că există indicii clare că Prima este o componentă, un individ energetic al unui mare grup energetic. Din câte rezidenţe au rămas, fără a avea indicii clare care aparţin nivelurilor vibraţionale superioare, Prima s-a sacrificat pentru a nu apare contradicţii la acel nivel, reducând prin segmentarea realizată totul la nivelul său… Tertia nu intervine aşa cum nu intervine nimeni, niciodată… Cel puţin la acele niveluri vibraţionale…

            - Aha! emise Dan încercând să pară inteligent dar şi să solicite continuarea expunerii.

            - Şi, dacă mă reculeg eficient, se poate afirma că Tertia a intervenit într-un fel anume…

            - Aha, emise triumfător Dan… Era imposibil să vă lase aşa, de capul vostru…

            - Nu este aşa! îl întrerupse Iryu. Nu a făcut decât o replasare, o modelare a universului existent printr-o pătrundere interstiţială, în ceea ce s-ar putea defini ca fiind forma lui Secundo… Astfel, dintr-o formă volumică sferică, Secundo a devenit ceva difuz, semănând mai mult cu o împrăştiere de energie fără un tipar anume… Pentru a nu apare discontinuităţi de masă şi segmentări suplimentare, fără utilitate, Tertia a intervenit ca suport, ca masă de susţinere pentru Secundo… Atunci a apărut un efect ciudat, manifest, pe care îl voi denumiţi gravitaţie… Materia cu toate informaţiile şi amprentele energetice ale lui Prima… Ăăăă, pardon, ale lui Secundo, a început atunci să fie supusă unui fenomen de acumulare şi, astfel, au apărut marile aglomerări denumire de voi galaxii, grupuri de galaxii, constelaţii, bla, bla-urile voastre… Dar, scopul final al acestei manifestări a fost realizarea de grupări energetice care să conserve şi să susţină evoluţia lui Secundo… Prin creşterea localizată a energiei totale, asigurând astfel o mai uşoară menţinere şi o diminuare a pierderilor… O condensare…

            - Ok, ceva nu se leagă aşa cum trebuie… Cum rămâne cu expansiunea universului?

            - Care expansiune? emise prompt Iryu… Aaaa, reveni el… Cea din teoriile, pardon, observaţiile voastre… Ei bine, nu este vorba despre nici un fel de expansiune… Materia neagră dintre marile acumulări de Secundo vă creează această impresie, această percepţie. Acolo unde există materie neagră nu există timp… Cel puţin conform teoriilor voastre… După cum îţi spuneam, ea a pătruns în interstiţiile create în marea bulă iniţială, cum aş putea denumi forma iniţială a lui Secundo şi…

            - Odată cu creşterea cantităţii de energie neagră existentă între aceste acumulări, timpul începe să nu mai fie, dând impresia că, toate galaxiile se depărtează de un fel de punct iniţial, dând impresia de expansiune…

            - Acesta este Dan al meu, confirmă radios Iryu… Corect, corect, sublinie bucuros… Voi, cu sistemele voastre de analiză, credeţi că, de exemplu luminii, cum o denumiţi voi, îi trebuie mai mult timp să ajungă de la un punct de observaţie „a” la un punct de referinţă „b”, aşa că aveţi impresia că ele se depărtează, că universul perceput de voi este în expansiune… Vezi, dacă eşti atent, ai scăpat de mine pentru această şedinţă…

            „Nu, nu vreau”… şi gândul lui Dan se sfârşi într-un somn adânc…

 

*

* *


Episodul 8 (versiunea 3)   -   Cuprins   -   Episodul 10 (versiunea 3)

            Notă traducere:

            Dragi cititori,

            Utilizarea metodelor de translare existente (pentru limba română) are, încă, mari lacune, aşa că am procedat la un efort de a realiza, pe cât posibil, propria traducere (şi adaptare) pentru voi. Îmi cer scuze pentru multele greşeli dar sunt sigur că efortul meu dă rezultate mult mai bune decât în cazul motoarelor de traducere existente.

            În plus, efortul oricui dintre voi de a corecta traducerile făcute nu poate fi decât binevenit dar nu vă pot răsplăti decât prin simpla menţionare a ajutorului dumneavoastră, în partea de jos a textului, acolo unde a fost dat acesta şi, de ce nu, pe viitor, poate va apare şi posibila răsplată materială, dacă aventura mea va avea succes financiar.

            Mulţumesc pentru înţelegere,

            Dorin M


         



Powered by Medow

(2001...2013 dorinm.ro)
Reproducerea pe orice suport fără autorizaţia scrisă a autorului strict interzisă.
Toate drepturile rezervate.

.
|Donează|   |Finanţează|   |Site Map|   |Termeni şi condiţii de utilizare|   |Notă realizatori|