To Work - Dex/ Dicționar - Glosar Economic

B

"Glosar Economic"

Grup 2 - ”Babord” ... ”Buy-back”


 
1882.    Babord – Partea stângă a unei nave după direcţia înaintării; partea din stânga a fuselajului unei nave aeriene (privind în direcţia de zbor).

1883.    Bac – Ambarcaţie cu fundul şi capetele plate, cu care se fac scurte traversări de râuri, fluvii sau lacuri sau care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave; brod, brudină, pod umblător; platformă sau ambarcaţie cu vâsle, fixată pe apă pentru antrenamentul canotorilor, caiaciştilor şi canoiştilor; recipient, vas cu diverse utilizări industriale; element al sculelor şi dispozitivelor de strângere (menghine, mandrine, etc.) cu care se prind piesele în vederea prelucrării lor.

1884.    Bacalaureat – Examen general pentru absolvenţii de liceu, a cărui promovare dă dreptul la înscrierea într-o instituţie de învăţământ superior; titlu obţinut în urma acestui examen; persoană care a promovat examenul de bacalaureat.

1885.    Back Office – Termen din jargonul bursier american care desemnează departamentele unei societăţi de bursă, neimplicate direct în încheierea tranzacţiilor.

1886.    Backup – Activitatea de copiere a unor fişiere sau baze de date în vederea conservării şi recuperării acestora în cazul unei avarii sau altui eveniment neprevăzut (OMCSI 15.06.2009).

1887.    Backward – Expresie care desemnează situaţia în care preţurile la termen („futures”) sunt mai mici decât cele disponibile („cash”) sau când preţurile „futures” sunt mai mari decât preţurile „cash” dar mai mici decât preţurile „futures full-carry”.

1888.    Bacşiş – Sumă de bani dată unei persoane, peste plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câştiga bunăvoinţa sau protecţia cuiva.

1889.    Bagaj – Totalitatea lucrurilor care se iau într-o călătorie; cantitate de cunoştinţe de care dispune cineva.

1890.    Bagaje – Toate obiectele transportate, indiferent în ce mod, de o persoană în cursul călătoriei sale. În cazul călătoriei pe calea aerului, bagajele sunt considerate ca fiind “de cală” dacă au fost verificate în aeroportul de plecare şi la care persoana nu are acces pe durata zborului şi nici, în cazurile relevante, pe durata escalelor prevăzute legal sau “de mână”, dacă persoana le ia cu ea în cabina aeronavei (Reg. CEE 2454/ 92).

1891.    Baissier – Operator ce aşteaptă o scădere a cursurilor pentru a putea răscumpăra mai târziu la un preţ mai bun titlurile, devizele, etc., pe care le-a vândut.

1892.    Balador – Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate, cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie.

1893.    Balansină – Parâmă de metal sau de cânepă care susţine vergile încrucişate ale catargului unei nave cu pânze sau stâlpii bigelor de încărcare montate pe nave.

1894.    Balanţa de cont curent – Componentă a balanţei de plăţi formată din balanţa comercială şi tranzacţiile cu servicii (comerţ invizibil).

1895.    Balanţa de plăţi – Înregistrarea valorii tranzacţiilor internaţionale cu bunuri, servicii şi active fizice sau financiare; cont în care se recapitulează ansamblul tranzacţiilor (comerciale, financiare, de servicii) ale unei ţări cu altă ţară (ea se compune din balanţa operaţiunilor curente cum sunt a. balanţa comercială, b. a serviciilor, c. a veniturilor de capital şi balanţa mişcărilor de capital).

1896.    Balanţa dobânzilor – Metoda hamburgheză (scalară); metoda cea mai des folosită la calcularea dobânzii la un cont curent. Dobânzile, calculate în funcţie de zilele de valoare curentă începând de la ultima modificare a soldului, sunt totalizate la sfârşitul perioadei contabile.

1897.    Balanţă – Instrument pentru măsurarea corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăţi etalonate; comparaţie, raport între mai mulţi indicatori care trebuie echilibraţi, tabel, situaţie care conţine o asemenea operaţie, etc.

1898.    Balanţă comercială – (a unei ţări) Raportul dintre valoarea generală a importului şi cea a exportului; o parte din balanţa de plăţi a unei ţări, care cuprinde importurile şi exporturile de bunuri (comerţul vizibil); contul unde se înregistrează operaţiunile de comerţ exterior ale unei ţări (exporturile sunt trecute în activ, iar importurile în pasivul acestei forme de bilanţ; balanţa este activă dacă totalul exporturilor este superior importurilor şi pasivă în caz contrar).

1899.    Balanţă de verificare – Operaţie contabilă de totalizare a cifrelor din debit şi a celor din credit; situaţia conturilor la o anumită dată.

1900.    Balast – Încărcături de saci de nisip, de pietriş, etc., care reechilibrează o ambarcaţie sau reglează ridicarea în aer a unui aerostat, lest; cameră care se umple cu apă sau cu aer pentru a modifica greutatea unui submarin în vederea manevrei de scufundare sau de ridicare a lui la suprafaţă; ceea ce este împovărător, nefolositor; pietriş, zgură, etc. folosite ca aşternut pe care se montează traversele şinelor de tren; amestec de pietriş şi de nisip întrebuinţat la prepararea betonului, la pietruirea şoselelor, etc.

1901.    Balasta – A acoperi cu balast o şosea, un teren, etc.

1902.    Balastare – Acţiunea de a balasta.

1903.    Balastor – Maşină folosită pentru balastarea liniilor de cale ferată.

1904.    Baloon – Împrumut care va fi rambursabil o singură dată şi nu prin amortizări succesive.

1905.    Balot – Pachet mare de mărfuri sau de diferite obiecte; (în special) pachet de bumbac, de lână, etc.; legătură mare de haine, de rufe, etc..

1906.    Balotaj – Situaţie în care, la o alegere, nici un candidat nu întruneşte majoritatea de voturi cerută de lege.

1907.    Baltă – Luciu subţire de apă provenit din precipitaţii, inundaţii sau infiltraţii, care în perioada secetoasă a anului se evaporă complet sau în parte. Apă stătătoare, permanentă, de obicei puţin adâncă şi având o vegetaţie acvatică bogată.

1908.    Banca Europeană de Investiţii – Organism al cărui acţionari sunt ţările membre ale CEE (Comunităţii Economice Europene). Are ca obiectiv finanţarea proiectelor din regiunile puţin dezvoltate ale ţărilor membre. Acesta acordă credite membrilor săi şi ţărilor în curs de dezvoltare.

1909.    Bancă – O instituţie financiară având ca una din activităţile principale atragerea de depozite şi împrumutarea altor sume în scopul acordării de credite şi efectuarea de plasamente, şi ale cărei activităţi sunt reglementate de legislaţia bancară sau alte norme similare (IAS 30.2).

1910.    Bancă centrală – Instituţie de emisiune.

1911.    Bancă comercială – Formă tipică de societate bancară, ce mobilizează fonduri sub formă de depozite, plătind dobânzi deponenţilor, şi acordă credite clienţilor săi, încasând dobândă de la aceştia (commercial bank).

1912.    Bancă corespondentă – Corespondent; bancă comercială ce întreţine relaţii de afaceri cu o altă bancă comercială pe bază de corespondenţă, care comportă comunicarea reciprocă a instrumentelor de control (lista de semnături şi cheia de codificare). În mod obişnuit relaţia de corespondenţă între două bănci se instituie printr-un acord între acestea prin care sunt convenite modalităţile de lucru, setul de operaţiuni, plafoanele de lucru şi cele de creditare precum şi efectuarea schimbului de informaţii. Nu este obligatorie constatarea respectivului acord în scris; el poate fi realizat şi printr-o înţelegere verbală care să fie confirmată prin practica uzuală în raportul dintre băncile interesate.

1913.    Bancă de afaceri – Tip de societate financiară, profilată îndeosebi de fuziuni şi achiziţii, operaţiuni cu capital de risc şi cu noi produse bursiere (merchant bank).

1914.    Bancă de depozitare – Pentru fondurile de plasament, bancă ce îşi asumă păstrarea volumului total al fondurilor şi care are obligaţia de a veghea ca direcţia fondurilor destinate plasamentelor să respecte reglementările legale. Ea asigură astfel toate serviciile de plăţi din contul în care se găsesc fondurile şi îşi asumă emiterea şi răscumpărarea de părţi (sociale).

1915.    Bancă de emisiune – Bancă ce are dreptul de a emite bilete de bancă.

1916.    Bancă de export-import – Organism financiar bancar naţional, creat la nivel naţional în interesul promovării exporturilor prin acordarea/ garantarea de credite externe.

1917.    Bancă de plasament/ investiţii – Societate financiară; societate financiară care acţionează pe piaţa primară, asigurând distribuţia titlurilor emise de utilizatorii de fonduri către investitori (investment bank). Activitatea sa principală, în afară de acordarea de credite, este de a gestiona participaţiile în întreprinderi, la diverse forme de plasament, etc.

1918.    Bancă fictivă – Instituţie de credit ori o instituţie care desfăşoară o activitate echivalentă, înregistrată într-o jurisdicţie în care aceasta nu are o prezenţă fizică, respectiv conducerea şi administrarea activităţii şi evidenţele instituţiei nu sunt situate în acea jurisdicţie, şi care nu este afiliată la un grup financiar reglementat  (L 656/ 2002).

1919.    Bancă negociatoare – Bancă ce creditează exportatorul (beneficiarul) cu volumul creditului documentar după verificarea documentelor.

1920.    Bancă privată – Aproape toate băncile private sunt societăţi în nume colectiv sau în comandită (în ţara noastră sunt, în general, societăţi pe acţiuni). În general aceasta nu se adresează publicului pentru colectare de fonduri şi nu au obligaţia de a-şi publica bilanţul. Totuşi ele trebuie să remită conturile lor anuale la Banca Naţională.

1921.    Bancă restantă – Păstrarea de către o bancă a corespondenţei unui client până ce acesta vine să o preia sau dă ordin băncii să i-o expedieze.

1922.    Bancă universală – Instituţie ce efectuează toate operaţiunile bancare şi nu îşi limitează activitatea la anumite sectoare. În România băncile comerciale sunt bănci universale. În schimb, în alte ţări se întâlnesc casele de credit mutual, casele de economii, băncile de gestionare a averii (activelor), băncile ipotecare şi instituţiile de împrumut personal.

1923.    Bănci mari – Termen ce desemnează băncile comerciale cu vocaţie internaţională.

1924.    Ban – Unitate monetară şi monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; monedă măruntă, divizionară a leului; echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuşi o marfă); monedă de metal sau de hârtie recunoscută ca mijloc de schimb şi de plată; argint.

1925.    Bancar – Care aparţine băncii, privitor la bancă.

1926.    Bancă – Întreprindere financiară care efectuează operaţii de plată şi de credit (şi organizează circulaţia bănească); scaun lung pentru două sau mai multe persoane.

1927.    Bancher – Persoană fizică sau juridică care, prin intermediul băncii dă bani cu împrumut sau finanţează în schimbul unei dobânzi sau al unei părţi din profit alte persoane sau instituţiile solicitante.

1928.    Bancnotă – Hârtie monedă emisă de o bancă şi folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă.

1929.    Bancnote – Instrumente de plată emise în mod legal de instituţia de emisiune.

1930.    Bancomat – Aparatele de distribuit bancnote, legate la un sistem central şi care permit clienţilor să realizeze operaţii bancare în mod automat, în principal în baza unui card de autentificare.

1931.    Bancruta – A da faliment.

1932.    Bancrutar – Persoană care a suferit o bancrută.

1933.    Bancrută – Faliment însoţit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor; faliment, insolvabilitatea unui comerciant vinovat de acte ce grevează situaţia creditorilor; denumire dată infracţiunii constând în gestionarea incorectă de către comerciant a patrimoniului său şi al cărui rezultat este starea de faliment a făptuitorului (poate fi simplă dacă săvârşirea sa este materializată în acte de incompetenţă sau de imprudenţă, având la bază o culpă, sau frauduloasă, care presupune săvârşirea cu intenţie a unor acte având ca scop păgubirea creditorilor.

1934.    Bancrută frauduloasă – Acte de fraudă în dauna creditorilor de persoane declarate insolvabile de către o instituţie judecătorească.
Infracţiune reglementată de lege care constă în una din următoarele fapte: falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii, înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii, în alt act ori în bilanţ a unor sume nedatorate, precum şi în caz de faliment al societăţii din care să rezulte înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ (L 31/ 1990).

1935.    Bancrută publică – Suspendarea de către un stat a plăţilor cuvenite rentierilor săi.

1936.    Banditism – Fapta violentă săvârşită de către o bandă, ceată, de mai multe persoane, denumită juridic ca fiind asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

1937.    Bani – Orice bun consacrat în societate ca bun valoric, mijloc de plată, de schimb, de tezaurizare. Pot îndeplini rolul de bani o marfă (ex. aurul), fiind vorba atunci despre bani cu valoare intrinsecă; un înscris (ex. bancnota), reprezentând bani de hârtie; o informaţie codificată, în cazul banilor de cont şi al banilor electronici. Servesc ca etalon care permite determinarea valorii diferitelor bunuri şi servicii, compararea lor şi ca depozit de valoare de-a lungul timpului.
Activ special care, în baza unei convenţii general acceptată, este folosit ca mijloc de intermediere a schimbului şi de măsură a activităţii economice; denumire generală pentru toate felurile de monedă şi semne ale valorii. Activul care îndeplineşte rolul de bani are două trăsături definitorii: a. este general acceptat în orice tranzacţie şi de toţi participanţii într-un spaţiu economic (zonă monetară) şi timp istoric, b. are o lichiditate perfectă sau cvasiperfectă (cost de tranzacţie nul sau foarte redus).

1938.    Bani grei – Sumă mare de bani.

1939.    Baniţă – Unitate de măsură de capacitate pentru cereale, a cărei valoare a variat în jurul a 21 – 34 litri; vas special (făcut din doage) care are această capacitate.

1940.    Baracament – Ansamblu de barăci.

1941.    Baracă – Construcţie provizorie de scânduri care poate servi ca locuinţă, magazie, prăvălie, etc.

1942.    Baraj – Construcţie care opreşte cursul unui râu spre a ridica nivelul apei în amonte, a crea o rezervă de apă, o cădere de apă pentru hidrocentrale, etc.; stăvilar, zăgaz; ceea ce constituie o piedică (în drum); întrecere suplimentară între mai mulţi concurenţi sau între mai multe echipe care au obţinut acelaşi număr de puncte, pentru a se putea departaja într-un clasament oficial.

1943.    Barajist – Persoană care supraveghează şi asigură întreţinerea unei instalaţii de captare a apei.

1944.    Barbotaj – Trecere forţată a unui gaz într-un lichid; barbotare; ungere automată a organelor interne ale unui motor prin scăldarea lor într-un rezervor de ulei special.

1945.    Barbotare – Barbotaj.

1946.    Barcaz – Ambarcaţie pescărească de lemn cu o capacitate de 10 – 100 de tone, care poate naviga cu pânze sau cu motor.

1947.    Barcă – Ambarcaţie de dimensiuni mici, cu vâsle, cu pânze sau cu motor.

1948.    Barem – Tabel care dă rezultatele unor calcule curente în funcţie de elementele luate în consideraţie; minimum de rezultate care trebuie obţinute spre a putea trece dintr-o etapă de concurs la etapa imediat următoare; măcar, cel puţin; tabel cuprinzând rezultatele calculelor specifice efectuate pentru stabilirea tarifelor de transport, a unor preţuri, a dobânzilor şi a diferitelor taxe, etc.

1949.    Baril – Unitate de măsură pentru capacităţi, egală cu circa 160 de litri.

1950.    Barograf – Barometru care înregistrează în mod automat curba înălţimilor atinse de un avion.

1951.    Barogramă – Curbă înregistrată de barograf.

1952.    Barometric – Al barometrului, de barometru.

1953.    Barometru – Instrument pentru măsurarea presiunii atmosferice.

1954.    Barometru aneroid – Barometru metalic de măsurare a presiunii atmosferice.

1955.    Barou – Corp al avocaţilor, organizat pe lângă un tribunal sau o curte de apel.

1956.    Barter – Denumire dată formei juridice de realizare a compensaţiilor; acord prin care partenerii stabilesc să schimbe între ei mărfuri sau servicii de valori egale, folosindu-se de o monedă etalon, fără a-şi transfera echivalentul acestora în bani; schimb de mărfuri sau servicii în natură fără folosirea banilor. Aceste compensaţii se înfăptuiesc în baza unor contracte (acorduri) convenite între părţile interesate şi care, în cuprinsul lor conţin: nomenclatorul de bunuri, tipurile de operaţiuni ce urmează a fi decontate prin compensare, unitatea de cont care va fi utilizată pentru evidenţierea în contabilitate a livrărilor reciproce. Este un schimb preferat în condiţii de inflaţie puternică sau când nu există încredere în monedă. Formă de compensare a valorilor privind mărfurile exportate şi importate de un grup restrâns de parteneri din două ţări diferite, cu scopul de a se evita plata lor în valută. Spre deosebire de cliring, care se încheie prin acorduri guvernamentale, operaţiunile de barter au la bază convenţii încheiate cu firme comerciale participante.

1957.    Bastiment – Navă (de război) de dimensiuni mari.

1958.    Bastingaj – Totalitatea chesoanelor, dulapurilor sau rastelelor în care se păstrează efectele echipajului pe o navă.

1959.    Batal – Groapă de depozitare a ţiţeiului, a noroiului rezultat din săpare sau a diverselor reziduuri de fabricaţie din industria ţiţeiului; berbec castrat în vederea îmbunătăţirii calităţii cărnii şi a lânii.

1960.    Batardou – Dig, baraj (provizoriu) aşezat în amonte de diverse lucrări de fundaţii, reparaţii de poduri, etc. spre a seca terenul pe care se fac aceste lucrări; spaţiul astfel delimitat.

1961.    Batiu – Construcţie de oţel sau de fontă pe care se montează mecanismele unui sistem tehnic şi prin intermediul căreia se poate fixa pe o fundaţie, pe un teren, etc.

1962.    Batozar – Muncitor care asigură funcţionarea batozei.

1963.    Batoză – Maşină agricolă care desface boabele din spice, din păstăi, din ştiuleţi şi le separă de celelalte părţi ale plantei; maşină de treierat.

1964.    Bauxită – Oxid de aluminiu care se găseşte în natură ca minereu de diferite culori.

1965.    Bavură – Material rămas peste profilul normal pe suprafeţele pieselor prelucrate sau turnate.

1966.    Baza – A (se) sprijini, a (se) întemeia pe ceva; a avea încredere în sprijinul cuiva, a se lăsa în nădejdea cuiva; a se bizui.

1967.    Baza de calcul – O constituie nivelul mediu, pe perioada de observare, al elementelor de pasiv din bilanţul băncilor (cuprinzând ansamblul teritoriului naţional) şi, respectiv, din bilanţul agregat al reţelelor cooperatiste de credit, întocmit de casele centrale ale cooperativelor de credit, asupra cărora se aplică rata rezervelor minime obligatorii (Reg. BNR 6/ 2002).

1968.    Baza de date – O colecţie de date care sunt utilizate în comun de un număr diferit de utilizatori şi în scopuri diferite.

1969.    Baza fiscală a unui activ sau a unei datorii – Valoarea atribuită acelui activ sau acelei datorii în scopuri fiscale (IAS 12.5).

1970.    Baza monetară – Moneda centrală.

1971.    Baza naţională de date informatice – Sistemul naţional integrat de informaţii şi aplicaţii, ale cărui gestiune şi administrare sunt încredinţate, conform legii, unui operator (OANSVSA 40/ 2010).

1972.    Bazar – Loc în aer liber sau magazin în care se vând tot felul de obiecte, mai ales mărunţişuri.

1973.    Bază – Parte care susţine un corp, o clădire sau un element de construcţie; temei, temelie; ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esenţial; elementul principal al unei substanţe chimice sau farmaceutice; totalitatea relaţiilor de producţie într-o etapă determinată a dezvoltării sociale; loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale, etc. care serveşte ca punct de plecare pentru o anumită activitate; termen ce în tranzacţiile bursiere exprimă diferenţa dintre preţurile futures şi preţurile cash curente ale mărfii.

1974.    Bază cuprinzătoare de raportare contabilă – O bază cuprinzătoare de raportare contabilă cuprinde un set de criterii folosit la întocmirea situaţiilor financiare care se aplică tuturor elementelor semnificative şi care are o largă cunoaştere.

1975.    Bază de date naţională a resurselor vii – Totalitatea informaţiilor privind flota de pescuit, efectivele piscicole, numărul de operatori economici cu activităţi specifice, numărul de asociaţii şi federaţii, numărul de pescari sportivi şi profesionişti, cantităţile de peşte extrase anual, cantitatea de peşte introdusă prin activităţi de repopulare (O.U.G. nr. 23/ 2008).

1976.    Bazin – Rezervor deschis, de mari dimensiuni, construit din metal, din piatră, din ciment, etc.; rezervor de apă amenajat pentru înot sau pentru sporturile care se practică în apă; parte a unui port unde staţionează vasele; regiune delimitată de albiile tuturor afluenţilor unui râu sau al unui fluviu; regiune geografică bogată în zăcăminte de minereuri.

1977.    Bazin hidrografic – Unitate fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor (Cod bune practici fermă 2006).

1978.    Băcan – Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare.

1979.    Băcănie – Prăvălie în care se vând diferite produse alimentare; ocupaţia băcanului; mirodenii, condimente.

1980.    Bănesc – De bani, în bani; relativ la bani.

1981.    Băneşte – În privinţa banilor.

1982.    Bănet – Bani mulţi; avere mare în bani; bănărit.

1983.    Bănui – A presupune, a presimţi, a întrevedea o anumită situaţie, o anumită soluţie, etc.; a considera pe cineva drept autor al unei fapte, a suspecta; a se supăra pe cineva, a-i face mustrări; a regreta, a se căi.

1984.    Bănuială – Presupunere, presimţire, supoziţie; atitudine de neîncredere faţă de cineva sau de ceva, presupunere că cineva are o vină sau o intenţie rea; suspiciune.

1985.    Bănuire – Acţiunea de a bănui şi rezultatul ei; bănuială.

1986.    Bănuit – Care este presupus vinovat, suspect; persoană presupusă a fi săvârşit o infracţiune, fără a exista însă dovezi îndestulătoare pentru a putea fi pus sub învinuire/ urmărire penală; supărat, mâhnit.

1987.    Bănuţ – Diminutiv al unui ban; monedă de valoare sau de dimensiune mică; bani mulţi.

1988.    Băutură – Orice lichid de astâmpărat setea; lichid alcoolic potabil.

1989.    Bear – „Urs”, în jargonul bursier, persoană care estimează că bursa va scădea; termen ce desemnează o reducere (scădere).

1990.    Bear market – Piaţă sub semnul ursului; o piaţă bursieră caracterizată prin cursuri în scădere durabilă.

1991.    Bec – Sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice, lampă electrică; sita unei lămpi pe gaz; orificiu prin care ţâşneşte un lichid vaporizat, un jet de gaz sau de amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse.

1992.    Bechie – Dispozitiv aşezat pe coada fuselajului unui avion care serveşte la rezemarea acestuia pe sol; piesă din metal care protejează elicea unei ambarcaţii cu motor ce navighează în ape puţin adânci.

1993.    Beci – Pivniţă; închisoare (în subsolul unei clădiri).

1994.    BEI – Banca Europeană de Investiţii.

1995.    Beletristic – Care aparţine literaturii artistice, privitor la literatura artistică; literatură artistică.

1996.    Belfer – Învăţător, profesor; om care se lăfăieşte în lux şi bogăţie.

1997.    Belicist – De război, războinic.

1998.    Belicos – Care are o atitudine războinică, bătăioasă, agresivă; ameninţător.

1999.    Beligerant – Care se află în stare de război.

2000.    Beligeranţă – Situaţia în care se află un beligerant; stare de război.

2001.    Belşug – Cantitate îndestulătoare de bunuri; abundenţă, bogăţie.

2002.    Belvedere – Construcţie aşezată pe un loc ridicat, de unde se poate privi departe; loc, terasă, platformă de unde se vede departe.
2003.    Benă – Parte a autocamionului în care se încarcă materialele; cupă metalică la macarale, elevatoare, etc.
2004.    Benchmarking – Compararea unui element de referinţă, o nouă tehnică managerială, ce presupune “căutarea celor mai eficiente metode care să conducă la performanţe superioare”. Constă în compararea sistematică şi permanentă a performanţelor produsului/ serviciului şi a practicilor curente de lucru, identificarea direcţiilor şi tehnicilor de acţiune în vederea perfecţionării lor şi motivarea clară a programelor de acţiuni colective propuse. Aceasta se poate realiza prin raportarea la performanţele proprii a performanţelor unor firme de prestigiu; din această cauză se mai numeşte şi analiză comparativă.
2005.    Bene audire alterum patrimonius – A şti să asculţi pe celălalt este o adevărată avere.
2006.    Bene merenti – Celui ce merită.
2007.    Benefic – Favorabil, binefăcător.
2008.    Beneficia – A trage folos; a profita; a avea un câştig de pe urma cuiva sau din ceva.
2009.    Beneficial owner – Termen ce desemnează adevăratul proprietar al unui lucru, acesta neputând fi decât o persoană fizică.
2010.    Beneficiar – Persoană fizică sau juridică, colectivitate sau instituţie care are un folos din ceva; destinatar al unor bunuri materiale sau al unor servicii în temeiul unui act juridic.
Persoană fizică sau juridică care îndeplineşte criteriile de eligibilitate prevăzute expres, precum şi normele de creditare ale finanţatorului, care solicită şi primeşte finanţare din partea acestuia, garantată de o entitate, în numele şi în contul statului, în cadrul unui program (Norme “Prima casă” din 17 iunie 2009).
Moştenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil (L 411/2004).
Un comerciant, organism sau întreprindere, publică sau privată, responsabilă de punerea în aplicare a operaţiunilor sau destinatară a ajutorului (Reg. CEE 1698/ 2005).
Un operator, un organism sau o întreprindere, din domeniul public sau privat, cu responsabilitatea de a lansa sau de a lansa şi aplica operaţiuni. În cadrul regimurilor de ajutor, beneficiarii sunt întreprinderile publice sau private care realizează un proiect individual şi primesc ajutor public (Reg. CE 1083/ 2006).
Orice persoană fizică sau juridică de drept public ori privat, așa cum este aceasta definită pentru fiecare program în reglementările europene incidente și documentele programului respectiv și care este fie direct sau indirect parte în contractul/ acordul/ decizia/ ordinul de finanțare integral sau parțial din fonduri europene și/ sau fonduri publice naționale aferente acestora ori, după caz, din fonduri provenite de la alți donatori publici internaționali, fie persoană fizică sau juridică îndreptățită să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din instrumentele de finanțare a politicii agricole comune, în conformitate cu prevederile legii naționale și/ sau comunitare în vigoare (O.U.G. 66/ 2011).
Orice persoană fizică sau juridică deţinătoare de teren situat în cadrul unei amenajări funciare şi care beneficiază de servicii de îmbunătăţiri funciare. În cazul amenajărilor de irigaţii, beneficiarii sunt organizaţiile şi federaţiile care au încheiat cu administraţia sau cu alţi furnizori de apă pentru irigaţii un contract multianual, precum şi ceilalţi proprietari de teren sau persoane ce deţin teren în administrare ori în folosinţă, potrivit legii, şi care au încheiat cu furnizorii de apă pentru irigaţii un contract sezonier şi, după caz, un contract de prestări servicii (L 138/ 2004).
2011.    Beneficiar al plăţii – Destinatar, persoană fizică sau juridică, preconizat/ destinatar vizat al fondurilor care au făcut obiectul unei operaţiuni de plată  (OUG 113/ 2009, Directiva 2007/64/CE).
2012.    Beneficiar de lucrări – Persoană juridică pentru care zilierul execută activităţi cu caracter ocazional (Legea 52/ 2011).
2013.    Beneficiar real – Reprezintă orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/ sau persoana fizică în numele sau în interesul căruia/ căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie sau o operaţiune. Această noţiune va include cel puţin: a. în cazul societăţilor comerciale: 1. persoana sau peroanele fizice care deţin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin deţinerea, în mod direct sau indirect, a pachetului integral de acţiuni ori a unui număr de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul, inclusiv acţiuni la purtător, persoana juridică deţinută sau controlată nefiind o societate comercială ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi care este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu cele reglementate  de legislaţia comunitară ori cu standarde fixate la nivel internaţional (acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deţinerii a cel puţin 25 % din acţiuni plus o acţiune); 2. persoana sau persoanele fizice care exercită în alt mod controlul asupra organelor de administrare sau de conducere ale unei persoane juridice; b. în cazul persoanelor juridice, altele decât cele prevăzute anterior, sau al altor entităţi ori construcţii juridice care administrează şi distribuie fonduri: 1. persoana fizică care este beneficiara a cel puţin 25 % din bunurile unei persoane juridice sau ale unei entităţi ori construcţii juridice, în cazul în care viitorii beneficiari au fost deja identificaţi; 2. grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcţionează o persoană juridică sau o entitate ori o construcţie juridică, în cazul în care persoanele fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost încă identificate; 3. persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puţin 25 % din bunurile unei persoane juridice sau ale unei entităţi ori construcţii juridice (L 656/ 2002).
2014.    Beneficiarul plăţii – Persoana fizică sau juridică căreia sau la ordinul căreia trebuie plătit un efect de comerţ (cambie, trată, cec). Poate fi vorba despre banca trăgătorului, a unui creditor al trăgătorului sau de trăgătorul însuşi dacă plata este la ordinul său.
2015.    Beneficii ale angajaţilor – Toate formele de contraprestaţii acordate de o entitate în schimbul serviciului prestat de angajaţi (IAS 19.7).
2016.    Beneficii asociate unui bun în sistem de leasing – Avantajele pot fi reprezentate de estimarea unei activităţi profitabile pe durata de viaţă economică a bunului şi a unor câştiguri rezultate din creşterea valorii sau din realizarea valorii reziduale (IAS 17.7).
2017.    Beneficii colaterale – Orice avantaje, precum facilităţi băneşti ori cadouri, altele decât cele care rezultă din calitatea de participant sau de beneficiar al unei pensii private (L 411/2004).
2018.    Beneficii economice – Reprezintă potenţialul de a contribui direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producţie (OMFP 3055/ 2009).
2019.    Beneficii economice legitime – Beneficiile angajaţilor ce nu sunt condiţionate de angajări viitoare (IAS 19.7, IAS 26.8).
2020.    Beneficii economice viitoare – Potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie şi la echivalentele de numerar către entitate. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente de numerar sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile (F 53).
2021.    Beneficii garantate – Plăţi sau alte beneficii la care un anume asigurat sau investitor are un drept necondiţionat, drept care nu este la discreţia emitentului (IFRS 4.A).
2022.    Beneficii pe termen scurt ale angajaţilor – Beneficii ale angajaţilor (altele decât beneficiile pentru terminarea contractului de muncă) care sunt datorate, în totalitate, în termen de 12 luni de la sfârşitul perioadei în care angajaţii prestează serviciul în cauză (IAS 19.7).
2023.    Beneficii pentru terminarea contractului de muncă – Beneficii ale angajaţilor ce se plătesc fie ca rezultat al: deciziei unei entităţi de a termina contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare, fie al deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar disponibilizarea în schimbul acelor beneficii (IAS 19.7).
2024.    Beneficii postangajare – Beneficiile angajaţilor (altele decât beneficiile pentru terminarea contractului de muncă) care sunt plătibile după terminarea contractului de angajare (IAS 19.7).
2025.    Beneficiu – Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva în urma unei activităţi, situaţii, etc.; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa între veniturile realizate (încasate) şi cheltuielile ocazionate de acestea (efectuate); concesiune de pământ conferită în schimbul prestării anumitor obligaţii. Maximizarea beneficiului constituie un criteriu esenţial urmărit de agenţii economici.
2026.    Beneficiu contabil – Plusvaloare care rezultă în urma revalorizării unor posturi din activ sau deprecierii unor posturi din pasiv.
2027.    Beneficiu profit – În contul de profit şi pierderi este un excedent al profitului faţă de cheltuieli pe o anumită perioadă (de ex. beneficiul pe exerciţiul financiar.
2028.    Benevol – Făcut de bunăvoie.
2029.    Benzina auto – Constă dintr-un amestec de hidrocarburi uşoare care au temperatura de distilare între 350C şi 2150C. Este utilizată drept combustibil pentru motoarele cu aprindere ale vehiculelor de transport terestru. Benzina auto poate conţine aditivi, compuşi oxigenaţi şi amelioratori ai cifrei octanice, inclusiv compuşi ai plumbului, precum TEP sau TMP. Această categorie include componentele de amestec ale benzinei auto (cu excepţia aditivilor/ compuşilor oxigenaţi), de exemplu alchilaţii, izomeraţii, reformaţii, benzina de cracare, destinaţi utilizării ca benzină auto finisată (Reg. CE 1.099/ 2008).
2030.    Benzina de aviaţie – Este o benzină special preparată pentru motoarele cu piston ale avioanelor, cu o cifra octanică adecvată acestui tip de motoare, cu o temperatură de îngheţ de – 600C şi un interval de distilare de obicei între 300C şi 1800C (Reg. CE 1.099/ 2008).
2031.    Benzină – Lichid incolor, uşor inflamabil, cu miros caracteristic, produs petrolier sau de sinteză, folosit mai ales drept combustibil la motoarele cu explozie.
2032.    Benzină tip Jet Fuel) – Nafta tip Jet Fuel sau JP4); această categorie include toate hidrocarburile uşoare utilizate de turbomotoarele avioanelor, care se distilează între 1000C şi 2500C şi se obţin prin amestecarea kerosenului şi a benzinei sau a naftei în aşa fel încât concentraţia de compuşi aromatici să nu depăşească 25% din volum şi presiunea de vapori să fie între 13,7 kPa şi 20,6 kPa (Reg. CE 1.099/ 2008).
2033.    Benzine speciale – SBP; sunt distilate intermediare rafinate (uleiuri uşoare), cu un interval de distilare al naftei/  kerosenului cuprins între 300C şi 2000C. Există 7 sau 8 tipuri de calitate de benzine speciale, în funcţie de intervalul de distilare. Aceste tipuri de calitate se stabilesc în funcţie de diferenţa de temperatură între punctele de distilare pentru 5% şi 90% din volum (temperatură ce nu depăşeşte 600C) (Reg. CE 1.099/ 2008).
2034.    BEP (Break Even Point) – Valoarea prag, punctul de egalare, în care câştigurile sunt egale cu costurile.
2035.    Berar – Specialist în fabricarea berii; negustor care ţine o berărie.
2036.    Berărie – Local în care se bea bere; braserie, restaurant; fabrică de bere.
2037.    Berbec – Masculul oii, arete; greutate mare, acţionată mecanic sau manual, care, prin cădere, serveşte la baterea pilonilor, la bătucit pământul, la spargerea bucăţilor mari de fontă, etc.
2038.    BERD – Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţie bancară multinaţională care sprijină dezvoltarea fostelor ţări socialiste intrate în Comunitatea Europeană.
2039.    Bere – Băutură alcoolică slabă, obţinută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malţului şi a florilor de hamei; ţap, halbă, sticlă de bere.
2040.    Berlină – Autoturism cu două sau cu patru portiere şi cu patru geamuri laterale; trăsură mare, închisă, asemănătoare cu cupeul, cu două banchete faţă în faţă.
2041.    Best-seller – Lucrare (literară) care deţine recordul la vânzare; autor popular al unei lucrări (beletristice) de mare succes; articol sau produs foarte căutat la un moment dat.
2042.    Beşchie – Ferăstrău format dintr-o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acţionat de două persoane.
2043.    Beton – Amestec de pietriş, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic, etc.) şi apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă şi se foloseşte în construcţii.
2044.    Beton armat – Amestecul descris mai sus, turnat peste o armătură de vergele metalice.
2045.    Betona – A turna betonul moale în cofrajele unei construcţii, în săpăturile unei fundaţii, etc.
2046.    Betonare – Acţiunea de a betona.
2047.    Betonier – Betonist.
2048.    Betonieră – Maşină pentru prepararea betonului.
2049.    Betonist – Muncitor, tehnician sau inginer specializat în lucrări de beton; betonier.
2050.    Beţie – Stare în care se află omul alcoolizat, stare de ebrietate; consumare regulată de alcool în mari cantităţi; alcoolism, etilism; petrecere la care se bea foarte mult alcool, chef; stare sufletească de tulburare, de uitare de sine.
Intoxicaţie a unei persoane cu substanţe alcoolice sau narcotice (art. 49 C.Pen.).
2051.    Beţie rece – (sau cu stupefiante) Stare de ameţeală, de hiperexcitaţie sau de halucinaţie provocată de introducerea stupefiantelor în organism.
2052.    Bianual – Care se produce, care apare de două ori pe an; care poate sa dea două recolte pe an.
2053.    Bibliobuz – Automobil amenajat cu o bibliotecă volantă.
2054.    Bibliofil – Iubitor şi colecţionar de cărţi rare şi preţioase.
2055.    Bibliofilie – Pasiunea de a cunoaşte, de a evalua şi de a colecţiona cărţi rare şi preţioase; ramură a bibliologiei care se ocupă cu studiul cărţilor rare şi al valorii lor artistice.
2056.    Bibliograf – Specialist în domeniul bibliografiei.
2057.    Bibliografic – Care aparţine bibliografiei.
2058.    Bibliografie – Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă; carte care cuprinde o bibliografie; ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea, aprecierea, sistematizarea şi răspândirea publicaţiilor; material informativ asupra unei probleme.
2059.    Bibliologie – Studiul cărţii ca fenomen al vieţii sociale, care cuprinde istoria, producţia şi răspândirea cărţii.
2060.    Bibliotecar – Persoană care se ocupă cu administrarea şi funcţionarea unei biblioteci.
2061.    Bibliotecă – Dulap sau mobilă specială cu rafturi de ţinut cărţi; încăpere, sală în care se păstrează şi se citesc cărţile; colecţie de cărţi, periodice, foi volante, imprimate, etc.; instituţie care colecţionează cărţi, periodice, etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziţia cititorilor; nume date unei serii de cărţi care prezintă caractere comune şi sunt publicate de aceeaşi editură.
2062.    Biblioteconomie – Ramură a bibliologiei care se ocupă cu formarea, administrarea şi organizarea bibliotecilor.
2063.    Bibliotehnică – Tehnica producerii materiale a unei cărţi.
2064.    Bicameral – Sistem reprezentativ al unui stat care constă din două adunări reprezentative, denumite, uneori, camere.
2065.    Bid – Oferta a unei persoane care urmează să cumpere un produs (serviciu) la preţul stabilit de vânzătorul acestuia; componentă a cotaţiei bursiere, cel mai mare preţ de cumpărare oferit pe piaţa bursieră la un moment dat (vezi şi preţ oferit).
2066.    Bid bond – Termen utilizat în activitatea de finanţare a exportului. El desemnează o garanţie bancară acordată unei întreprinderi ce răspunde la o cerere de ofertă. În general, banca se angajează să lărgească o parte din volumul ofertei (5 – 10%), dacă întreprinderea, odată acceptată oferta sa, nu mai vrea sau nu mai poate să livreze marfa sau să execute lucrările care au făcut obiectul ofertei.
2067.    Bief – Porţiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje.
2068.    Bielă – Organ de maşină în formă de bară articulată, care transformă mişcarea rectilinie în mişcare de rotaţie sau invers.
2069.    Bieletă – Bielă de dimensiuni mai mici, folosită la anumite motoare sau maşini.
2070.    Bienal – Care durează doi ani; care dă recolte la doi ani după semănare; care are loc sau apare o dată la doi ani.
2071.    Bifa – A pune un mic semn (în formă de “v” sau de „x”) la anumite cifre sau cuvinte într-un registru, dintr-o listă, etc. spre a şti că au fost verificate, controlate, etc.
2072.    Bifurca – A se despărţi în două ramuri, în două direcţii, în două sensuri.
2073.    Bifurcare – Faptul de a se bifurca; unde se bifurcă ceva; bifurcaţie.
2074.    Bifurcaţie – Bifurcare.
2075.    Big Bang – Marele salt, termen utilizat pentru a desemna reformele radicale introduse în 1986 pe piaţa financiară londoneză; teorie privind formarea universului.
2076.    Big Board – Marea bursă, denumire din jargonul bursier care desemnează Bursa de valori de la New York – NYSE.
2077.    Bigamie – Infracţiune care constă în încheierea unei noi căsătorii de către o persoană căsătorită (art. 303 C.Pen.).
Este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către o persoană care este căsătorită (Legea nr. 287/ 2009 - Codul civil).
2078.    Bijuterie – Obiect de podoabă făcut din metal nobil (şi pietre preţioase); giuvaer; magazin specializat în confecţionarea şi vânzarea giuvaerurilor.
Obiecte de podoabă din metale preţioase şi aliaje ale acestora, care au sau nu în componenţă pietre preţioase, cum ar fi: inelele, brăţările, colierele, broşele, cerceii, lanţurile, brelocurile, pandantivele, plachetele, acele de cravată, butonii de manşetă, precum şi articolele de uz personal, cum ar fi portţigaretele, tabacherele, pudrierele, bombonierele, brichetele, ochelarii, ceasurile (carcasa şi brăţara) sau altele asemenea (OUG 190/ 2000).
2079.    Bijutier – Persoană care face sau vinde bijuterii, giuvaergiu.
2080.    Bilanţ – Tablou contabil al activului şi pasivului unei întreprinderi sau al unei activităţi financiare pentru o anumită perioadă de timp; rezultat sintetic al unei activităţi desfăşurate într-o perioadă dată; inventar periodic al tuturor posturilor de activ şi de pasiv într-o zi ce referinţă (întocmit sub formă de balanţă acesta indică în activ utilizarea resurselor ce figurează în pasiv (capitaluri permanente, datorii).
2081.    Bilanţ bancar – În anumite ţări bilanţul unei bănci trebuie întocmit conform dispoziţiilor speciale ale legii privind băncile şi casele de economii şi pe baza prevederilor ordonanţelor privind prezentarea conturilor anuale.
2082.    Bilanţ consolidat – Bilanţ al unui grup de întreprinderi întocmit prin fuzionarea bilanţurilor întreprinderilor din grup. Pentru întocmirea sa se elimină participaţiile şi conturile curente (credite, datorii) reciproce, ca şi livrările şi prestaţiile în interiorul grupului. Contul de profit şi pierderi este întocmit în acelaşi mod.
2083.    Bilanţ hidrologic – Raportul dintre cantitatea de apă primită şi cea cedată pe un teritoriu într-un anumit timp din precipitaţii atmosferice, din scurgerea apei la suprafaţă şi din evaporaţie.
2084.    Bilanţ IFRS de deschidere – Bilanţul unei entităţi (publicat sau nepublicat) la data trecerii la IFRS-uri (IFRS 1.A).
2085.    Bilanţ intermediar – Bilanţ întocmit la o dată care nu corespunde cu finalul exerciţiului financiar al societăţii. În unele ţări legea stabileşte că băncile a căror sumă din bilanţ se ridică la mai puţin de o anumită sumă să prezinte bilanţ semestrial, iar cele a căror bilanţ se ridică la cel puţin a numită sumă să prezinte bilanţuri trimestriale. În afară de acestea, băncile naţionale pot cere prezentarea de bilanţuri lunare în funcţie de importanţa instituţiei bancare.
2086.    Bilanţ social – Raport ce prezintă cheltuielile unei întreprinderi şi prestaţiile sale în funcţie de mediul social. Având drept scop o informare amplă a grupurilor sociale care au relaţii cu întreprinderea şi anume salariaţii, acţionarii, clienţii, furnizorii şi marele public, acesta cuprinde între altele: enunţarea unei politici sociale a obiectivelor şi măsurilor prevăzute pentru realizarea lor, un raport despre valoarea ajustată obţinută în întreprindere şi repartizarea acesteia pe economia naţională.
2087.    Bilateral – Care are două părţi (sau două laturi) opuse, simetrice; care priveşte în acelaşi timp două laturi sau două aspecte (fundamentale) ale unui întreg; (despre date, contracte, acte, tratate, convenţii) care obligă în mod reciproc părţile interesate.
2088.    Bilateralism – Metodă de politică comercială internaţională, care constă în acordul dintre două ţări în privinţa bunurilor şi serviciilor pe care le schimbă între ele.
2089.    Bilet – Înscris ce dovedeşte un drept (de a călători cu un vehicul, de a participa la un joc, etc.; bucată mică de hârtie sau de carton imprimat care dă dreptul la intrarea (şi ocuparea unui loc) într-o sală de spectacol, într-o arenă sportivă, etc.
2090.    Bilet de bancă – Hârtie de valoare emisă de o bancă, prin care aceasta se obligă să plătească deţinătorului, la prezentare, suma înscrisă pe hârtie; instrument de plată considerat ca monedă, bancnotă.
Formă a banilor de credit, fără dobândă şi fără termen de plată, având caracter imprescriptibil şi fiind pus în circulaţie de banca de emisiune care a înlocuit banii cu valoare intrinsecă. Emisiunea de bilete de bancă constituie monopolul băncii centrale din fiecare stat, deoarece este necesară exercitarea unui control permanent asupra circulaţiei acestora.
2091.    Bilet de tezaur – Cupiuri de hârtie neconvertibile.
2092.    Bilet la ordin – Angajament scris al debitorului (emitentul) de a plăti beneficiarului o anumită sumă de bani. Este un titlu de valoare pe termen scurt şi poate fi transferat de la un beneficiar la altul prin andosare (note sau promisory note).
Hârtie, titlu de credit prin care o persoană numită emitent se obligă să plătească altei persoane numită beneficiar o anumită sumă de bani la cererea acesteia din urmă, la împlinirea scadenţei; titlu cambial ce conţine o promisiune de plată; cambie. Biletul la ordin presupune stabilirea unui raport juridic la care, aidoma unei recunoaşteri obişnuite de datorie, participă numai două persoane: emitentul, adică cel ce emite biletul la ordin, şi beneficiarul, adică cel ce urmează să primească plata, sau la ordinul căruia trebuie să se facă plata (creditorul).
2093.    Biliard – Joc în care o serie de bile sunt deplasate pe o masă specială prin lovirea uneia dintre ele cu tacul; masă pe care se practică acest joc.
2094.    Bilingv – Care utilizează în mod curent şi la fel de bine două limbi; scris în două limbi.
2095.    Bilingvism – Fenomen de utilizare curentă de către aceeaşi persoană a două limbi diferite.
2096.    Bilion – Număr egal cu o mie de miliarde sau (în unele ţări) cu un miliard.
2097.    Bill board – Panou publicitar.
2098.    Bill of exchange – Cambie.
2099.    Bilunar – Care se face, se produce sau apare de două ori pe lună; bimensual.
2100.    Bimensual – Bilunar.
2101.    Bimetal – Produs tehnic realizat prin unirea a două metale; organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate, care, prin deformări datorate dilataţiei termice, pot acţiona un mecanism.
2102.    Bimetalic – Alcătuit din două metale diferite; sistem monetar bazat pe bimetalism; bimetalist.
2103.    Bimetalism – Sistem monetar bazat pe valoarea metale-etalon, aur şi argint.
2104.    Bimetalist – Bimetalic.
2105.    Bimotor – Cu două motoare; avion cu două motoare.
2106.    Bina – Clădire în construcţie sau în reparaţie; clădire, construcţie (de dimensiuni mari).
2107.    Binagiu – Antreprenor de construcţii.
2108.    Binar – Compus din două unităţi, din două elemente, care se divide în câte două elemente; plante cu organele dispuse perechi; a cărui bază este numărul doi.
2109.    Binder – Strat de beton asfaltic folosit ca strat de legătură între fundaţia unui drum şi stratul de uzură, ca fundaţie la trotuarele de asfalt, etc.
2110.    Binoclu – Instrument optic alcătuit din două mici lunete terestre, folosit în a vedea obiectele situate la (mare) distanţă.
2111.    Binocular – Prevăzut cu două oculare, care poate fi văzut cu amândoi ochii.
2112.    Bio – Element de compunere cu sensul “(referitor la) viaţă”.
2113.    Bioacumulare – Proces de acumulare în sol a substanţelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale şi animale, care contribuie la fertilizarea pământului.
2114.    Biobenzina – Este un biocombustibil lichid care cuprinde bioetanolul (etanol produs de biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor), biometanolul (metanol produs din biomasă şi/ sau din partea biodegradabilă a deşeurilor), bio-ETBE (etil terţ butil eter produs pe bază de bioetanol; procentul în volum de biocombustibil din bio-ETBE este de 47%) şi bio-MTBE (metil terţ butil eter produs pe bază de biometanol; procentul în volum de biocombustibil di bio-MTBE este de 36%) (Reg. CE 1.099/ 2008).
2115.    Biocarburant – Combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasă (L 220/ 2008).
2116.    Biocenoza – Ansamblu de populaţii (specii) care trăiesc pe un anumit teritoriu sau habitat bine delimitat şi care depind de anumite condiţii ale mediului abiotic (Cod bune practici fermă 2006).
2117.    Bioclimatologie – Ştiinţă care studiază influenţa climei asupra fiinţelor vii.
2118.    Biodegradare – Descompunere a unei substanţe organice complexe în molecule mai simple sau ioni sub acţiunea microorganismelor (Cod bune practici fermă 2006).
2119.    Biodiversitate – Multitudine a plantelor şi organismelor vii ce trăiesc la suprafaţă, în sol şi în apă. Este inclusă, atât diversitatea în cadrul speciei, cât şi între specii (Cod bune practici fermă 2006).
2120.    Biofizică – Ştiinţă care se ocupă cu aplicările fizicii în biologie.
2121.    Biogaz – Este un gaz compus în principal din  metan şi dioxid de carbon produs prin digestia anaerobă a biomasei. Acesta poate fi gaz de haldă (produs prin digestia deşeurilor depozitate în halde) de canalizare (produs în urma fermentării anaerobe a nămolului de canalizare) sau de alte tipuri (cum ar fi biogazul produs în urma fermentării anaerobe a deşeurilor animaliere şi a deşeurilor de la abatoare, fabrici de bere şi alte industrii agroalimentare) (Reg. CE 1.099/ 2008).
2122.    Biogen – Roci care rezultă din ţesuturi vii; îngrăşământ agricol obţinut din culturi de bacterii bogate în azot.
2123.    Biogenetic – Care se referă la biogeneză, care aparţine biogenezei.
2124.    Biogeneză – Teorie care susţine că orice fiinţă provine numai dintr-o altă fiinţă (care i-a dat naştere).
2125.    Biogeografie – Ştiinţă care studiază repartiţia organismelor animale şi vegetale pe suprafaţa pământului.
2126.    Biograf – Autor al unei (sau al unor) biografii.
2127.    Biografie – Expunere scrisă sau comentată a unei persoane.
2128.    Biolichide – Combustibilul lichid utilizat în scopuri energetice şi produs din biomasă (L 220/ 2008).
2129.    Biolog – Specialist în biologie.
2130.    Biologic – Care aparţine biologiei, privitor la biologie; care se prepară dintr-o materie vie.
2131.    Biologie – Ştiinţă care studiază manifestările vieţii din punct de vedere anatomic, fiziologic, zoologic, etc.; ştiinţa organismelor vii, animale şi vegetale.
2132.    Biologism – Doctrină care consideră fenomenele fizice, psihice şi sociale drept manifestări biologice.
2133.    Biolichid – Combustibil lichid produs din biomasă utilizat în scopuri energetice, altele decât pentru transport, inclusiv pentru producerea energiei electrice şi a energiei termice destinate încălzirii şi răcirii (L 220/ 2008).
2134.    Biomasă – Fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură (în special de origine biologică, inclusiv substanţe vegetale şi animale), din silvicultură şi industriile conexe, inclusiv pescuitul şi acvacultura, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale codificate conform prevederilor legale (L 220/ 2008; Schema ajutor de stat 25.01.2010).
2135.    Biomasă solidă – Reprezintă materialele organice, nefosile, de origine biologică, care pot fi utilizate drept combustibil pentru producerea de energie termică sau electrică. În această categorie intră mangalul, lemnul, deşeurile din lemn şi alte deşeuri solide (Reg. CE 1.099/ 2008).
2136.    Biomecanică – Ştiinţă care studiază, pe baza mecanicii generale, structura, evoluţia şi funcţiunile aparatului motor al animalelor şi al omului.
2137.    Biometrie – Ştiinţă care aplică la animalele vii metodele statisticii şi ale calculului probabilităţilor.
2138.    Biomotorina – Această categorie include biomotorina (un ester metilic, de calitate diesel, produs din ulei vegetal sau animal), biodimetileterul (dimetileter produs din biomasă), biocombustibilul Fischer-Tropsch (produs din biomasă), biouleiurile presate la rece (uleiurile produse din seminţe oleaginoase printr-un proces exclusiv mecanic) şi toate celelalte tipuri de biocombustibili lichizi care sunt adăugaţi, amestecaţi sau utilizaţi direct ca motorină pentru transport (Reg. CE 1.099/ 2008).
2139.    Bionică – Denumire dată preocupărilor privitoare la dispozitivele şi mecanismele din sistemele vii, în scopul găsirii unor modele pentru ştiinţele tehnice.
2140.    Biopolitică – Concepţie politică reacţionară, care încearcă să motiveze unele acţiuni agresive de acaparare şi de aservire prin argumentul superiorităţii biologice, îndeosebi al deosebirilor de rasă.
2141.    Biopsie – Scoatere prin procedee chirurgicale a unui fragment dintr-un ţesut viu pentru a fi studiat la microscop.
2142.    Biosferă – Totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ, în apă şi în partea inferioară a atmosferei.
2143.    Biosociologie – Concepţie antiştiinţifică referitoare la societate, care explică viaţa socială şi politică în primul rând prin factori biologici, reduşi la noţiunea de rasă.
2144.    Bioterapie – Utilizarea terapeutică a unor produse provenite de la fiinţe vii.
2145.    Biotic – Referitor la viaţă, de viaţă.
2146.    Biotop – Habitat.
2147.    Bipartid – Sistem de organizare politică în care, la putere, se succedă două partide.
2148.    Bipartit – Care este constituit din două părţi; înţelegere, convenţie la care participă două părţi.
2149.    Bipartiţie – Diviziune în două părţi.
2150.    Bir – Dare, impozit, tribut.
2151.    BIRD – Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; activitatea principală a acesteia este de a acorda împrumuturi pe termen lung ţărilor în curs de dezvoltare. Din grupul BIRD fac parte Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare şi Corporaţia Financiară Internaţională.
2152.    Birocrat – Persoană care practică birocraţia.
2153.    Birocratic – Care caracterizează birocratismul sau pe birocraţi.
2154.    Birocratism – Birocraţie.
2155.    Birocratiza – A (se) transforma în birocrat; a (se) trata în mod birocratic.
2156.    Birocratizare – Faptul de a deveni birocratic, de a se afla sub influenţa birocraţiei.
2157.    Birocraţie – Interpretare şi aplicare a legilor, a dispoziţiilor, a regulamentelor etc. numai în litera lor, fără preocuparea de a înţelege spiritul; birocratism.
2158.    Birou – Local, parte dintr-un local sau încăpere unde lucrează o persoană sau un serviciu; masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte, etc.); grup de persoane alese de o adunare constituită ca să-i organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare.
2159.    Birou competent – Reprezintă autorităţile vamale competente pentru atestarea statutului comunitar al mărfurilor (Reg. CEE 2454/ 92).
2160.    Birou de depuneri – Bancă sau broker la care sunt păstrate valorile depuse.
2161.    Birou de destinaţie – Biroul vamal unde mărfurile plasate sub regim de tranzit comunitar trebuie prezentate pentru încheierea regimului (Reg. CEE 2454/ 92).
2162.    Birou de garanţie – Biroul stabilit de autorităţile vamale din fiecare stat membru unde se constituie o garanţie prin  garant (Reg. CEE 2454/ 92).
2163.    Birou de încheiere a regimului vamal – Biroul sau birourile vamale indicate în autorizaţie ca împuternicite să accepte declaraţii care atribuie mărfurilor, în urma plasării lor sub un regim, o destinaţie sau utilizare vamală nouă, sau, în cazul perfecţionării pasive, declaraţia de punere în liberă circulaţie (Reg. CEE 2454/ 92).
2164.    Birou de plasare – Biroul sau birourile vamale indicate în autorizaţie ca împuternicite să accepte declaraţiile care plasează mărfurile sub un regim (Reg. CEE 2454/ 92).
2165.    Birou de plecare – Biroul vamal unde se acceptă declaraţia de plasare sub regim de tranzit comunitar (Reg. CEE 2454/ 92).
2166.    Birou de supraveghere – Biroul vamal indicat în autorizaţie ca împuternicit să supravegheze regimul (Reg. CEE 2454/ 92).
2167.    Birou de tranzit – Reprezintă: a. biroul vamal de la punctul de ieşire de pe teritoriul vamal al Comunităţii atunci când transportul părăseşte acest teritoriu în cursul unei operaţiuni de tranzit via o frontieră dintre un stat membru şi o ţară terţă alta decât o ţară AELS sau b. biroul vamal de la punctul de intrare pe teritoriul vamal al Comunităţii atunci când mărfurile au traversat teritoriul unei ţări terţe în cursul unei operaţiuni de tranzit (Reg. CEE 2454/ 92).
2168.    Birou vamal – Reprezintă orice birou (unitate a autorităţii vamale) la care pot fi îndeplinite toate sau unele (în totalitate sau în parte) dintre formalităţile vamale prevăzute în reglementările vamale (L 86/ 2006, Reg. CEE 2913/ 92).
2169.    Birou vamal de control – Biroul vamal în a cărui jurisdicţie se află mărfurile care au generat înscrierea în conturi a drepturilor de import sau de export a căror restituire sau remitere este solicitată şi care procedează la anumite controale necesare pentru analizarea cererii (Reg. CEE 2454/ 92).
2170.    Biroul vamal de export – Biroul vamal desemnat de către autorităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, unde trebuie îndeplinite formalităţile vamale de export, printre care şi controalele destinate să evalueze riscurile, în vederea atribuirii unei destinaţii vamale mărfurilor care părăsesc teritoriul vamal al României/ Comunităţii (L 86/ 2006, Reg. CEE 2913/ 92).
2171.    Birou vamal de ieşire – Biroul vamal desemnat de către autorităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, unde trebuie prezentate mărfurile înainte de a părăsi teritoriul vamal al Comunităţii şi unde sunt supuse unor controale vamale privind aplicarea formalităţilor de ieşire şi a controalelor corespunzătoare destinate evaluării riscurilor (L 86/ 2006, Reg. CEE 2913/ 92).
2172.    Birou vamal de implementare – Biroul vamal care adoptă măsurile necesare pentru a se asigura de execuţia corectă a deciziei de restituire sau remitere a drepturilor de import sau export (Reg. CEE 2454/ 92).
2173.    Birou vamal de import – Biroul vamal desemnat de către autorităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, unde trebuie îndeplinite formalităţile vamale de import, printre care şi controalele corespunzătoare destinate să evalueze riscurile, în vederea atribuirii unei destinaţii vamale mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al României/ Comunităţii (L 86/ 2006, Reg. CEE 2913/ 92).
2174.    Birou vamal de intrare – Biroul vamal desemnat de către autorităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, din portul/ aeroportul de escală, următor biroului vamal de intrare, aflat pe itinerarul mijlocului de transport, spre care sunt trimise fără întârziere mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii şi în care acestea sunt supuse unor controale de intrare corespunzătoare destinate evaluării riscurilor/ analizei de risc (Reg. CEE 2913/ 92, Norme tehnice ANAF ANV 24 septembrie 2009).
Birou vamal desemnat de autoritatea vamală conform reglementărilor vamale, către care mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României trebuie să fie dirijate fără întârziere şi la care acestea sunt supuse controalelor corespunzătoare la intrare, destinate analizei de risc (Legea nr. 86/ 2006 – Codul vamal).
2175.    Birou vamal de înscriere în conturi – Biroul vamal unde s-au înscris drepturile de import sau de export a căror restituire sau remitere se solicită (Reg. CEE 2454/ 92).
2176.    Bitum – Produs solid, plastic, de culoare neagră, obţinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei.
Este o hidrocarbură solidă, semisolidă sau vâscoasă cu o structură coloidală, de culoare brună sau neagră, obţinută ca reziduu în urma distilării ţiţeiului, prin distilarea la vid a reziduurilor de petrol din distilarea atmosferică. Bitumul mai este denumit şi asfalt şi este utilizat în principal la construcţii de drumuri şi ca material pentru acoperişuri. Această categorie cuprinde bitumul fluidizat şi bitumul diluat.
2177.    Bituma – A amesteca cu bitum un material granular; a face bitumajul unei şosele; a umple cu o substanţă bituminoasă locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei şosele.
2178.    Bitumaj – Aşternere de bitum şi piatră măruntă pe suprafaţa unui drum.
2179.    Bitumare – Acţiunea de a bituma.
2180.    Bitumen – Material bogat în hidrocarburi, provenit din transformarea în condiţii naturale a cerii şi a răşinii de origine vegetală.
2181.    Bituminizare – Proces natural de formare a asfaltului din nămolul rezultat prin descompunerea în absenţa aerului a organismelor animale şi vegetale în fundul mărilor.
2182.    Bituminos – Care este de natura bitumenului; care conţine bitum sau bitumen.
2183.    Black list – Lista neagră; documentul întocmit de autorităţile portuare sau de guvernele unor state şi în care sunt înscrise navele suspecte sau indezirabile; listele care, în unele state, se întocmesc de către organismele financiare sau de promovare a exporturilor pentru informarea exportatorilor asupra bonităţii unor clienţi externi.
2184.    Blam – Dezaprobare, condamnare publică a unei atitudini; exprimare a unei astfel de dezaprobări.
2185.    Blama – A exprima public dezaprobarea faţă de o atitudine, un act, un gest, etc. considerate reprobabile; a vorbi de rău, a defăima.
2186.    Blamabil – Care merită să fie blamat; reprobabil.
2187.    Blamare – Acţiunea de a blama.
2188.    Blană – Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale; piele de animal cu păr cu tot, prelucrată; haină îmblănită, haină confecţionată din blană; scândură groasă.
2189.    Blazon – Ansamblu de elemente convenţionale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraş, a unei familii nobile, a unei bresle, etc.; armoarii.
2190.    Blănar – Meseriaş care face îmbrăcăminte din blană; negustor de blănuri.
2191.    Blănărie – Meseria blănarului; atelier în care se confecţionează îmbrăcăminte din blană; magazin de vânzare a blănurilor; sortimente sau obiecte de îmbrăcăminte de blană.
2192.    Bloc – Clădire mare, cu multe etaje, blochaus; alianţă, înţelegere (între state, între partide, grupări, etc.) pentru realizarea unor scopuri comune; bucată mare dintr-o materie solidă şi grea, masă solidă dintr-o singură bucată; grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică; împreună, laolaltă.
2193.    Bloc de locuinţe – Imobilul format din proprietăţi individuale definite ca apartamente şi proprietatea comună indiviză. Expresia vizează atât clădirea în ansamblul său, cât şi părţi ale acesteia, tronsoane de bloc, separate prin rost (OUG 18/ 2009).
2194.    Bloc de titluri – Un mare număr de acţiuni sau valoare mare de obligaţiuni deţinute sau tranzacţionate. În SUA un bloc înseamnă, în principiu, 10.000 acţiuni sau mai mult, respectiv obligaţiuni în valoare de 200.000 USD sau mai mult (block).
2195.    Bloc motor – Organ de motor în care se află cilindrii şi pistoanele.
2196.    Bloca – A izola un oraş, un port sau un stat prin blocadă; a închide o arteră de circulaţie; a împiedica circulaţia vehiculelor şi a persoanelor; a nu mai funcţiona sau a face să nu mai funcţioneze (fixându-se sau imobilizându-se) într-o poziţie dată; a interzice în mod legal folosirea unor produse, a unor fonduri, etc.; a efectua un blocaj.
2197.    Blocadă – Ansamblul de măsuri destinate izolării unui oraş, a unui stat sau a unui grup de state.
2198.    Blocadă economică – Izolare a unei ţări sau a unui grup de ţări, întreprins de o altă ţară sau de alte ţări, în scopul subminării economiei naţionale a primelor (formă a agresiunii economice). Comportă folosirea relaţiilor economice ca instrument de presiune politică şi de aceea constituie o încălcare flagrantă a normelor de drept internaţional.
2199.    Blocaj – Perioadă în care titularii unui portofoliu nu pot dispune în mod liber de anumite titluri (acţiuni de colaboratori, titluri depuse ca garanţie, etc.); blocare tactică de oprire a unei acţiuni adverse sau de apărare strânsă în unele întreceri sportive; nume dat unor fundaţii (de piatră, bolovani de râu, etc.) de şosele, de drumuri de fier; dig rudimentar format prin îngrămădirea de pietre, bolovani, cărămizi, etc.
2200.    Blocaj financiar – Reprezintă situaţia în care o întreprindere nu mai dispune de lichidităţi pentru a-şi îndeplini prompt angajamentele de plată.
2201.    Blocare – Acţiunea de a (se) bloca şi rezultatul ei; blocaj.
2202.    Blochaus – Bloc.
2203.    Blue chips – Termen bursier care desemnează acţiunile unor firme binecunoscute, cu performanţe economico-financiare ridicate şi cu o poziţie solidă în bursă.
2204.    Blum – Oţel semilaminat în formă de bară.
2205.    Bluming – Laminor de blumuri.
2206.    BNR – Banca Naţională a României.
2207.    Boabe albicioase – Reprezintă boabe de orez care prezintă un  aspect opac şi făinos pe cel puţin trei sferturi din suprafaţă (Reg. CEE 1234/ 2007).
2208.    Boabe cu malformaţii naturale – Reprezintă boabe care au deformări, de origine ereditară sau nu, faţă de caracteristicile morfologice tipice ale soiului (Reg. CEE 1234/ 2007).
2209.    Boabe cu pete mici – Reprezintă boabe de orez care au un cerc mic, bine delimitat, de culoare închisă şi cu o formă mai mult sau mai puţin regulată; se consideră de asemenea, ca fiind boabe cu pete mici boabele care prezintă striuri negre uşoare şi nu în profunzime; striurile şi petele nu trebuie să prezinte o aureolă galbenă sau de culoare închisă (Reg. CEE 1234/ 2007).
2210.    Boabe de culoarea ambrei – Reprezintă boabe de orez care au suferit, dar nu în urma uscării, o modificare uniformă, uşoară şi pe toată suprafaţa, a culorii; această modificare schimbă culoarea boabelor în galben de ambră deschis (Reg. CEE 1234/ 2007).
2211.    Boabe fără vârf – Reprezintă boabe cărora li s-a extras toată extremitatea (Reg. CEE 1234/ 2007).
2212.    Boabe galbene – Reprezintă boabe care au suferit, dar nu în urma uscării, total sau parţial, o modificare a culorii naturale şi au luat diferite nuanţe, de la galben deschis la galben portocaliu (Reg. CEE 1234/ 2007).
2213.    Boabe întregi – Reprezintă boabe cărora, independent de caracteristicile specifice fiecărui stadiu de prelucrare, li s-a extras cel mult o parte din extremitate (Reg. CEE 1234/ 2007).
2214.    Boabe necoapte – Reprezintă boabe a căror coacere este incompletă (Reg. CEE 1234/ 2007).
2215.    Boabe pătate – Reprezintă boabe de orez care au suferit, pe o suprafaţă restrânsă a suprafeţei lor, o alterare evidentă a culorii naturale; petele pot fi de diferite culori (gri spre negru, roşietice, maro, etc.); se consideră de asemenea ca fiind pete striurile negre adânci. Dacă petele au o culoare (negru, maro, maro roşietic etc.) a căror intensitate este imediat vizibilă şi o dimensiune egală sau mai mare decât jumătate de bob, acestea trebuie să fie considerate ca fiind boabe galbene (Reg. CEE 1234/ 2007).
2216.    Boabe sparte – Brizură; reprezintă fragmentele de boabe, cu lungimea egală cu sau mai mică de trei sferturi in lungimea medie a boabelor întregi; reprezintă boabele cărora li s-a extras o parte din volumul de deasupra extremităţii (Reg. CEE 1234/ 2007).
2217.    Boabe striate cu roşu – Înseamnă boabe de orez care prezintă, în lungime, striuri de culoare roşie, de diferite intensităţi şi tonuri, din cauza unor resturi de pericarp (Reg. CEE 1234/ 2007).
2218.    Boabe zdrobite – Fragmente de boabe rezultate în urma spargerii bobului întreg în lungime (Reg. CEE 1234/ 2007).
2219.    Boală – Modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecţiune, beteşug; modificare organică patologică sau biochimică.
2220.    Boală legată de profesiune – Boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională (L 319/ 2006).
2221.    Boală profesională – Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii cauzată de factorii nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă (L 319/ 2006).
2222.    Bob – Sămânţă, grăunte, boabă; sămânţă de cereale sau de legume; orice particulă de materie friabilă care seamănă cu un grăunte; fiecare din părţile componente (asemănătoare cu un grăunte) ale unei totalităţi de elemente omogene; plantă leguminoasă cu flori albe şi trandafirii, cu păstăi mari şi cu seminţe ovale turtite; sămânţa acestei plante; sanie specială cu formă aerodinamică utilizată la practicarea unui sport ce constă în glisarea cu acest vehicul printr-un traseu special amenajat (Reg. CEE 1234/ 2007).
2223.    Bobina – A înfăşura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu, etc. în jurul unui mosor, a unei bobine.
2224.    Bobinaj – Bobinare; totalitatea bobinelor dintr-o maşină sau dintr-un aparat (electric).
2225.    Bobinare – Acţiunea de a bobina; bobinaj.
2226.    Bobinator – Persoană care are profesiunea de a construi şi de a repara bobine de maşini electrice.
2227.    Bobină – Mosor cu diverse forme pe care se înfăşoară aţă, sârmă, cablu electric, etc.; mosorul împreună cu spirele de pe el; ansamblu de spire format prin înfășurarea în serie a unuia sau mai multor conductoare electrice.
2228.    Bocaport – Deschizătură pe punte, prin care se încarcă mărfurile pe navă.
2229.    Bocşă – Grămadă de lemne pregătite pentru a fi transformate prin ardere înceată în cărbuni; cărbunărie; grămadă de minereuri bogate în sulf, folosite pentru oxidarea minereurilor.
2230.    Body copy – Partea scrisă a unui anunţ publicitar, în care sunt descrise caracteristicile produsului prezentat.
2231.    Bogat – Persoană care dispune de multe şi mari mijloace materiale, care are mulţi bani, mult aur, etc.; om avut; care se află, care conţine ceva în cantitate mare; mănos, roditor; scump, de mare valoare; fastuos, luxos.
2232.    Bogăţie – Cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte preţioase, etc.; starea, situaţia în care se află posesorul unei mari cantităţi de bunuri materiale, de bani, etc.; resursele unei ţări, ale unei regiuni, etc. care, prin prelucrare, se transformă în bunuri utilizate de societate; abundenţă şi varietate de valori materiale, spirituale, etc., bogăţie de idei, de cuvinte, etc.
2233.    Bogăţie naţională – Evaluarea monetară a pământului (fond funciar în sens larg, inclusiv fondul silvic, cinegetic, piscicol, etc.), capitalului fix şi circulant (în funcţiune şi în rezervă), bunuri durabile (de folosinţă îndelungată), inclusiv opere de artă, patrimoniul cultural şi asimilate lor cu valoare de piaţă, care sunt deţinute de către rezidenţii unei anumite ţări (firme, corporaţii, fundaţii, familii, sectorul guvernamental, etc.).
2234.    Boghiu – Cuplu de patru roţi pe care este articulat şasiul locomotivelor şi al vagoanelor de cale ferată şi care le permite luarea curbelor.
2235.    Boicot – Interdicţie declarată împotriva unui individ, a unui grup social, a unui stat, etc. prin care se stabileşte refuzul de a cumpăra, a vinde sau întreţine orice fel de relaţii cu cei supuşi acestui procedeu; refuz organizat; evitarea de a încheia contracte cu (anumite) persoane fizice sau juridice, de regulă dintr-o ţară supusă unui embargo (mijloc de constrângere internaţională); întreruperea raporturilor economice, a comunicaţiilor de orice fel, ruperea relaţiilor diplomatice, etc. şi aplicarea altor sancţiuni faţă de unul sau mai multe state.
2236.    Boicota – A exercita un boicot.
2237.    Boicotare – Acţiunea de a boicota.
2238.    Boiler – Cazan special de încălzire automată a apei, folosit la instalaţiile de apă caldă curentă.
2239.    Bold – Ac cu măciulie, ac cu gămălie; vârf ascuţit; cui de metal cu măciulie ornamentală; băţ ascuţit cu care se îndeamnă vitele; împunsătură, înţepătură.
2240.    Boli ale animalelor – Înseamnă bolile care figurează pe lista bolilor animalelor stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală şi prevederile comunitare privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (Reg. CEE 73/ 2009).
2241.    Bolometru – Instrument pentru determinarea intensităţii radiaţiei termice prin măsurarea încălzirii unui element sensibil expus radiaţiei.
2242.    Boltaş – Proprietar al unei prăvălii.
2243.    Boltă – Zidărie sau construcţie  cu partea superioară arcuită în formă de semicerc sau numai bombată în sus; încăpere, gang sau galerie subterană cu tavanul arcuit; construcţie de lemn sau de vergele de fier în formă de arc, care serveşte ca sprijin plantelor agăţătoare; arcul de verdeaţă format de ramurile unite ale copacilor; prăvălie, dugheană.
2244.    Bolti – A da (unei construcţii) formă de boltă; a se deschide în formă de boltă.
2245.    Boltit – Care are formă de boltă sau de arc.
2246.    Boltitură – Partea arcuită a unei bolte.
2247.    Bolţ – Piesă de legătură între un piston şi o bielă.
2248.    Bolţar – Bucată de piatră sau de beton special fasonată pentru construirea bolţilor.
2249.    Bomba – A da sau a lua formă arcuită, convexă.
2250.    Bombaj – Deformare a unei plăci constând în convexitatea uneia dintre feţe; deformare a capacelor de tablă la unele cutii sau borcane de conserve cu conţinutul alterat.
2251.    Bombament – Partea bombată a unui drum pavat sau asfaltat.
2252.    Bompres – Catargul din vârful prorei unui vas cu pânze, foarte puţin înclinat în sus.
2253.    Bon – Bilet provizoriu pe baza căruia se eliberează o marfă, un bun, etc.; hârtie de valoare emisă de stat sau de o instituţie financiară recunoscută de stat.
2254.    Bon de casă – Obligaţiune de casă, bon de casierie; titlu de credit cu caracter aparte prin care se exprimă angajamentul unui comerciant (persoană fizică sau juridică) de a plăti la un anumit termen suma stabilită ca împrumut (acesta poartă înscrise pe titlu menţiunile necesare pentru identificarea debitorului emitent şi poate fi la ordin sau la purtător).
2255.    Bon de consum – Actul care dă dispoziţie gestionarului magaziei de materiale să elibereze o anumită cantitate care va fi confirmată pe acest document, cuprinzând semnăturile celor care participă la eliberarea şi primirea materialelor respective.
2256.    Bon de tezaur – Titlu financiar emis de stat (prin Ministerul de Finanţe) pentru mobilizarea de împrumuturi pe termen scurt sau mediu (maximum 540 zile), pentru care statul plăteşte dobândă (este remunerat pe baza scontării, poate fi, de asemenea, rescontat, prezintă o atractivitate ridicată prin garanţia oferită de stat şi mau un grad ridicat de lichiditate); prin extensie mai este denumit şi titlu de stat (treasury bill), certificat de trezorerie sau obligaţiune de stat. Bonurile de tezaur sunt negociabile pe o piaţă reglementată (denumită primară) şi la bursa de valori (denumită piaţă secundară). Emiterea acestora se poate face prin subscriere curentă şi prin adjudecare la licitaţie publică.
2257.    Bona causa nullum iudicem verebitur – O cauză dreaptă nu are a se teme de nici un judecător.
2258.    Bond – Obligaţiune; salt al avionului la o aterizare incorectă.
2259.    Bond invest – Fonduri.
2260.    Bonier – Carnet de bonuri.
2261.    Bonifica – A scădea dintr-o factură o sumă oarecare (ca despăgubire pentru lipsa la o marfă, pentru o pierdere sau o deteriorare întâmplătoare), a face rabat.
2262.    Bonificare – Acţiunea de a bonifica; sumă de bani care compensează o daună sau reprezintă o reducere; bonificaţie.
2263.    Bonificaţie – Bonificare; avantaj acordat primilor clasaţi asemenea unei recompense sau unui avantaj de recompensă; reducerea preţului contractual sau sporirea cantitativă a mărfii obiect al contractului în condiţiile menţinerii preţului curent acordat de regulă de către vânzător cumpărătorului pentru a compensa o facilitate (cum ar fi plata integrală în numerar, majorarea comenzii, prelungirea raportului contractual etc.) făcută de acesta din urmă (de cumpărător).
2264.    Bonitare – Determinare a calităţii; apreciere pe baza unor criterii stabilite; clasificare după calitate; apreciere complexă a unui animal în vederea selecţiei; operaţiune de stabilire a capacităţii de producţie a terenurilor exprimată printr-o notă de bonitare.
2265.    Bonitare a solului – Procedeu de estimare a calităţii solului. Bonitarea solului se exprimă sub formă de clase de fertilitate ale solurilor studiate. Bonitarea se stabileşte în funcţie de proprietăţile solului fără a lua în consideraţie corecţiile (de climă, condiţii hidrologice, relief, etc.).
2266.    Bonitare a terenului – Procedeu de estimare a calităţii unui teren, la care în afară de bonitarea solului se adaugă bonitarea celorlalţi factori principali ai mediului natural (clima, relieful, apa freatică, etc.). Operaţiunea presupune: descrierea exactă a solului după natura sa, reprezentată pe hărţi de bonitare, stabilirea condiţiilor naturale de producţie, fără a lua în considerare condiţiile economice; punctajul se stabileşte în raport cu un “sol ideal”.
2267.    Bonitare economică – Operaţie de evaluare comparativă a capacităţilor de producţie a unui teren pentru diferite folosinţe şi culturi.
2268.    Bonitate – Capacitate de plată şi de credit; solvabilitate; capacitate a unei ape, a unui teren etc. de a fi bine exploatate; formă a încrederii pe care o reprezintă o persoană juridică sau fizică în momentul încheierii unei operaţiuni economico financiare, în special pe bază de credit (vezi şi “Solvabilitate”).
2269.    Bonitate comercială – Expresie ce desemnează capacitatea unui comerciant de a-şi onora obligaţiile asumate faţă de terţi prin contracte. În sens restrâns, bonitatea comercială are aceeaşi semnificaţie ca şi solvabilitatea. În sens larg aceasta să expresie solvabilităţii, rentabilităţii şi lichidităţii unei firme comerciale. Totodată ea exprimă conduita generală a respectivei firme în ceea ce priveşte respectarea şi executarea obligaţiilor comerciale asumate faţă de alţi participanţi la raporturile comerciale. Bonitatea comercială poate fi constatată şi verificată prin utilizarea unor surse directe de informare precum: analiza bilanţului, cercetarea contului de profit şi pierdere, consultarea altor documente financiar contabile şi comerciale ale firmei reper. Constatarea şi verificarea bonităţii poate fi  de asemenea făcută şi prin utilizarea unor surse indirecte, ca de exemplu: informaţii obţinute de la bănci, de la institute de cercetare a pieţei, de la brokerii de informaţie şi de la partenerii de afaceri ai firmei reper, etc.
2270.    Booking note – Denumire dată documentului prin care se confirmă rezervarea unui spaţiu maritim pe o navă de linie şi prin care, totodată, se atestă că există o înţelegere convenită în acest sens de armator )cărăuş) cu încărcătorul (adică cel ce predă marfa).
2271.    Boom – Denumire dată perioadei de avânt economic, caracterizată prin creşterea bruscă şi viguroasă a valorilor, creşterea producţiei, a profiturilor, scăderea şomajului etc. şi urmată, de obicei, de o stare de depresiune.
2272.    Bord – Marginea din stânga şi cea din dreapta a punţii unei ambarcaţiuni (mari).
2273.    Bordaj – Înveliş exterior, metalic sau lemnos, al scheletului unei ambarcaţiuni.
2274.    Borderou – Listă recapitulativă de mărfuri, de sumele unui cont, de acte dintr-un dosar, de materiale dintr-o magazie, etc.
2275.    Bordura – A face operaţia de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere şi întindere.
2276.    Bordurare – Acţiunea de a bordura şi rezultatul ei.
2277.    Bordură – Orice fâşie, panglică sau dungă (plisată) pe o margine de obiect sau împrejurul lui; marginea dinspre partea carosabilă a unui trotuar.
2278.    Borhot – Ceea ce rămâne din amestecul fermentat de fructe sau cereale, după ce a fost folosit la fabricarea berii, a ţuicii, etc.; maţe, măruntaie de porc, de miel, etc. necurăţate.
2279.    Bornă – Stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului, a distanţei până la localităţile de pe şosea, care marchează limita amplasării unei căi de comunicaţie, poziţia unei construcţii, hotarele unui lot, etc.; stâlp implantat la distanţe egale, regulate, în marginea unui drum carosabil; piesă de contact montată la capătul unui conductor electric.
2280.    Boţman – Şef de echipaj pe o navă; cel mai mare în grad dintre marinarii de la bordul unei nave de comerţ; nostrom.
2281.    Bou – Înseamnă orice mascul castrat din specia bovină (Reg. CEE 73/ 2009).
2282.    Bovină – De bou, din familia sau din speţa boului; subfamilie din clasa rumegătoarelor; animal care face parte din această subfamilie.
2283.    Bovine adulte – Înseamnă bovinele a căror greutate, în viu, depăşeşte 300 kilograme (Reg. CEE 1234/ 2007).
2284.    Boxă – Despărţitură, compartiment de dimensiuni reduse în interiorul unui local, al unei încăperi, al unei case (pentru acuzaţi la tribunal, pentru o masă separată la restaurant, etc.); despărţitură într-un grajd, făcută pentru un singur animal; compartiment amenajat la malul unei ape, care serveşte la parcarea ambarcaţiilor cu motor; ladă care serveşte la încărcarea şi descărcarea animalelor pe o navă.
2285.    Bracare – Rotire a părţii mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi aduse sau orientate într-o anumită poziţie sau direcţie.
2286.    Bracona – A vâna sau a pescui ilegal.
2287.    Braconaj – Faptul de a bracona; infracţiune care constă în practicarea vânatului sau a pescuitului ilegal.
2288.    Braconaj piscicol – Activitatea contravenţională sau infracţională care constă în pescuitul fără licenţă, autorizaţie ori permis a peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale (O.U.G. nr. 23/ 2008).
2289.    Braconier – Persoană care braconează.
2290.    Brainstorming – “Furtuna creierelor”, “asaltul creierelor”, “asaltul inteligenţei”, “dezlănţuirea ideilor”, “furtuna ideilor”; stimularea deliberată, individuală şi, mai ales, în grup a gândirii creatoare pe o temă dată.
2291.    Bramă – Semifabricat obţinut prin laminarea lingourilor de oţel, cu secţiunea dreptunghiulară sau pătrată, cu muchii rotunjite şi cu suprafaţa striată sau punctată.
2292.    Brancardă – Targă pentru transportat răniţii sau bolnavii, formată de obicei dintr-o pânză întinsă, fixată de două bare de lemn sau de metal.
2293.    Brancardier – Persoană care poartă brancarda; ostaş care ridică şi transportă răniţii cu brancarda, pe câmpul de luptă.
2294.    Branşa – A face un branşament sau un racord electric.
2295.    Branşament – Legătură între o conductă principală a unei reţele de energie electrică, de apă, de gaze, etc. şi una secundară, care serveşte la alimentarea unui consumator.
2296.    Branşă – Ramură, specialitate, domeniu de activitate (în meserii, negoţ, etc.).
2297.    Brasaj – Amestecare cu aer a vaporilor sau a picăturilor unui combustibil lichid înainte de introducerea lui în cilindrul motorului; amestecare a făinii de malţ cu apă caldă pentru a obţine mustul de bere.
2298.    Brasardă – Fâşie de pânză sau de stofă care se trece în jurul braţului pentru a indica calitatea unei persoane; banderolă; parte a armurii care protejează braţul.
2299.    Braserie – Local în care se servesc preparate culinare, specialităţi de braserie şi de cofetărie, băuturi alcoolice (fine) şi răcoritoare, cafea, etc.
2300.    Brazdă – Fâşie îngustă de pământ, tăiată şi răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug; brăzdătură.
2301.    Brăcui – A alege bracurile, a da deoparte ceea ce este de nefolosit; a lăsa numai bracurile alegând tot ceea ce este bun; a răvăşi, a deteriora.
2302.    Brăcuire – Acţiunea de a brăcui.
2303.    Brăcuit – Care a devenit brac; din care au rămas bracurile.
2304.    Brăzda – A trage brazde cu plugul, a brăzdui; a lăsa în urmă, dâră.
2305.    Brăzdar – Parte componentă a plugului, care taie brazda în plan orizontal; parte constitutivă la maşinile de semănat, care introduce seminţele în pământ.
2306.    Brăzdat – Acoperit sau străbătut de brazde.
2307.    Brăzdătură – Brazdă.
2308.    Brăzdui – A brăzda.
2309.    Brăzduire – Acţiunea de a brăzdui.
2310.    Brânzar – Persoană care prepară sau vinde brânză.
2311.    Brânză – Produs alimentar obţinut prin coagularea şi prelucrarea laptelui.
2312.    Brânzărie – Loc unde se prepară brânza (la stână); prăvălie unde se vinde brânză; cantitate mare de brânză.
2313.    Breaslă – Asociaţie de meşteşugari de aceeaşi branşă, de aceeaşi meserie, creată cu scopul de a lupta sindical şi pentru limitarea concurenţei pe piaţă; organizaţie închisă a meşterilor; nume dat organizaţiilor profesionale; meserie, profesiune, funcţie.
2314.    Breslaş – Membru al unei bresle; meseriaş, slujbaş.
2315.    Breşă – Culoar în barajele sau în obstacolele construite de inamic, în scopul trecerii trupelor; spărtură în zidul unei fortificaţii; străpungere făcută în dispozitivul de luptă al inamicului; spărtură într-un gard, într-un zid, într-o îndiguire.
2316.    Brevet – Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincţie, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale.
2317.    Brevet de invenţie – Termen prin care se desemnează documentul care atestă dreptul unei persoane fizice sau juridice asupra unei invenţii. Se face distincţie între brevetele de invenţii principale (care se acordă pentru invenţii a căror transpunere în practică este realizabilă independent de alte invenţii) şi brevete complementare (care se acordă pentru invenţii ce aduc perfecţionări unei invenţii principale înregistrate, mărindu-i valoarea tehnico-economică).
Document pe care organul de stat competent îl eliberează inventatorului sau persoanei căreia acesta i-a transmis drepturile sale şi prin care se recunoaşte dreptul acestora de a exploata exclusiv invenţia un anumit timp; patentă; document prin care se face descrierea unei invenţii şi se instituie ocrotirea juridică a acesteia. Brevetele de invenţie se înscriu într-un registru special ţinut de o autoritate competentă (pentru România de OSIM).
2318.    Breveta – A recunoaşte o invenţie printr-un brevet; a patenta.
2319.    Brevetare – Faptul de a breveta.
2320.    Breviar – Lucrare în care sunt expuse sumar noţiuni, date, etc. dintr-un anumit domeniu; carte care cuprinde slujbele şi rugăciunile pe care preoţii şi călugării catolici trebuie să le facă sau să le rostească la anumite ore din zi.
2321.    BRI – Banca Reglementelor Internaţionale.
2322.    Bricheta – A face brichete prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.
2323.    Brichetaj – Brichetare.
2324.    Brichetare – Acţiunea de a bricheta; brichetaj.
2325.    Brichetă – Mic aparat de buzunar pentru aprins; produs obţinut din brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale, etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării ulterioare.
2326.    Brichetă furajeră – Furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor şi ovinelor.
2327.    Brichete de cărbune brun – BKB; aceste brichete reprezintă un combustibil produs din lignit/ cărbune brun, prin brichetare la mare presiune, fără adăugarea unui liant. În această categorie intră brichetele de turbă, materialul mărunt de lignit uscat şi praful de lignit (Reg. CE 1.099/ 2008).
2328.    Bridă – Piesă metalică în forma unei coroane circulare, care se aplică pe tuburi, la îmbinarea lor; piesă metalică în formă de “u” care face legătura între arcuri şi osii; marginea răsfrântă a capetelor tuburilor, servind la îmbinarea acestora; gaică prin care se petrece cordonul sau care se încheie cu o copcă.
2329.    Briefing – Informare operativă, curentă, despre evenimente trecute sau anticipate.
2330.    Brigadă – Formaţie (stabilă) de lucru, compusă din muncitori organizaţi adesea pe echipe şi pe schimburi sau pe faze de operaţie, în vederea îndeplinirii unei sarcini de producţie; mare unitate militară, formată dintr-un număr variabil de regimente, batalioane şi divizioane.
2331.    Brigadă artistică – Colectiv de actori/ artişti, care prezintă programe artistice (scurte) inspirate din viaţa colectivului din care face parte.
2332.    Brigadă silvică – Subunitate silvică formată din unul sau mai multe cantoane şi condusă de un brigadier silvic.
2333.    Brigadier – Persoană care face parte dintr-o brigadă; tehnician în administrarea pădurilor, care conduce o brigadă silvică; general de brigadă; caporal de artilerie sau de cavalerie.
2334.    Brizură – Boabe sparte. Brizura cuprinde: a. brizura mare (fragmente de boabe cu lungimea egală cu sau mai mare de jumătate din lungimea boabelor întregi, dar care nu formează un bob întreg), b. brizura medie (fragmente de boabe cu lungimea egală cu sau mai mare de un sfert din lungimea boabelor întregi, dar sunt mai mici decât dimensiunea minimă a „brizurii mari”), c. brizura fină (fragmente de boabe cu lungimea mai mică de un sfert din lungimea boabelor întregi, dar care nu trec printr-o sită cu ochiuri de 1,4 mm), d. fragmentele de boabe (fragmente mici sau particule de boabe care pot trece printr-o sită de 1,4 mm); acestea sunt asimilate boabelor zdrobite (Reg. CEE 1234/ 2007).
2335.    Broda – A coase o broderie pe un material textil; a dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci.
2336.    Brodare – Acţiunea de a broda.
2337.    Brodat – Faptul de a fi brodat; împodobit cu broderii.
2338.    Broderie – Cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente), executată pe un material textil; ornamentaţie fină.
2339.    Brodeză – Femeie specializată în coaserea broderiilor.
2340.    Broker – Agent comercial, intermediar.
Agent de bursă care lucrează ca angajat al unei firme de brokeraj sau ca independent, executând ordine la bursă în contul clienţilor; societate de bursă care execută ordine de vânzare/ cumpărare de titluri ale clienţilor în contul acestora, contra plăţii unui comision. Persoană fizică atestată de consiliul bursei de mărfuri (potrivit regulamentelor operaţionale ale bursei de mărfuri în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea) sau autorizată de CNVM să negocieze cereri şi oferte şi să încheie tranzacţii exclusiv în numele unui membru al bursei de mărfuri sau al bursei de valori, să încheie contracte în numele şi pe contul unei societăţi de brokeraj/ intermediere sau în numele societăţii de brokeraj şi pe contul clienţilor acesteia pe piaţa la disponibil, pe piaţa mixtă, respectiv în numele şi pe contul clienţilor pe piaţa creanţelor.
2341.    Broker cu discount – Societate de bursă care asigură clienţilor numai executarea ordinelor de bursă, practicând nivele de comision mai reduse (discount broker).
2342.    Broker cu servicii complete – Societate de bursă care oferă clienţilor o gamă largă de servicii pentru desfăşurarea activităţilor bursiere, asigurând, pe lângă executarea ordinelor, asistenţă şi consulting în probleme de investiţii şi management financiar; nivelul comisionului este sensibil mai ridicat decât în cazul brokerilor cu discount (full-service broker).
2343.    Broker de asigurare – Persoana juridică română sau străină, autorizată în condiţiile legii, care negociază pentru clienţii săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali asiguraţi, încheierea contractelor de asigurare sau reasigurare şi acordă asistenţă pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz (L 32/ 2000).
2344.    Broker de bursă – Broker de incintă; persoană care lucrează în sala de negocieri şi execută ordinele venite de la investitori care nu au acces direct în incinta bursei; poate fi angajat al unei societăţi de bursă sau poate lucra independent (floor broker).
2345.    Broker de informaţii – Instituţie care cercetează, la cererea şi în interesul clienţilor ei, bazele de date locale şi internaţionale pentru a obţine maxim de informaţii relevante în cel mai scurt timp posibil despre conjunctura pieţei şi situaţia financiară a partenerilor de afaceri.
2346.    Broker de introducere – Agent al unei societăţi comerciale de brokeraj, având calitatea de asociat al acestei firme, care solicită sau acceptă ordine pentru contracte futures, dar care nu acceptă bani sau alte active pentru tranzacţiile rezultate din aceste ordine.
2347.    Broker de titluri – Angajat al unei societăţi de bursă care ţine legătura cu clienţii şi primeşte ordine de bursă de la aceştia în vederea executării; este denumit şi responsabil cu contul (stock broker).
2348.    Brokerage – Indemnizaţie procentuală prin care se retribuie activitatea desfăşurată de broker şi care se calculează asupra valorii negociate în numele şi pe seama principalului (mandatului).
2349.    Bronz – Aliaj de cupru cu staniu, aluminiu, plumb, etc. mai dur şi mai rezistent decât cuprul, având numeroase întrebuinţări tehnice; obiect de artă făcut din aliajul respectiv; pigment metalic de culoare galbenă, cu care se vopseşte un obiect; culoare arămie a pielii în urma expunerii la soare sau la vânt.
2350.    Bronzare – Faptul de a (se) bronza.
2351.    Bronzat – Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz; cu pielea înnegrită de soare, vânt, etc.; pârlit.
2352.    Broşa – A lega împreună colile sau foile unei broşuri, ale unei cărţi, ale unui caiet, etc. (punându-le într-o copertă moale); a prelucra prin aşchiere o piesă de metal, găurind-o sau şănţuind-o.
2353.    Broşare – Acţiunea de a broşa; broşat.
2354.    Broşat – Broşare; broşuri, cărţi, caiete, etc. cu colile sau foile aşezate şi legate împreună (într-o copertă moale).
2355.    Broşă – Bijuterie feminină prevăzută cu un ac, care se poartă prinsă de rochie, de haină, etc.; unealtă de aşchiere cu tăişuri multiple, folosită în prelucrarea suprafeţei (interioare sau exterioare) a unor piese metalice.
2356.    Broşură – Lucrare tipărită sub formă de carte, care cuprinde un număr redus de file; filadă.
2357.    Bruft – Tencuială aruncată pe perete cu mistria (şi neîntinsă).
2358.    Bruftui – A pune cu mistria pe perete un strat de bruft; a brusca pe cineva.
2359.    Bruftuială – Faptul de a bruftui; bătaie dată cuiva.
2360.    Bruftuire – Acţiunea de a bruftui.
2361.    Bruftului – Bruftui.
2362.    Bruftuluială – Bruftuială.
2363.    Bruia – A perturba recepţia unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice.
2364.    Bruiaj – Faptul de a bruia.
2365.    Bruma – A cădea brumă; a (se) acoperi cu brumă sau cu ceva care seamănă cu bruma.
2366.    Brumar – Noiembrie.
2367.    Brumat – Acoperit cu brumă; brumăriu; acoperit cu un strat de brumă.
2368.    Brumatic – Cu brumă, friguros, geros.
2369.    Brumă – Cristale de zăpadă (gheaţă) care se formează noaptea (în anotimpurile de tranziţie) prin îngheţarea vaporilor de apă din atmosferă şi care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte; chiciură; strat fin, alburiu, care acoperă unele fructe (sau plante); cantitate mică de ceva.
2370.    Brut – Care se găseşte în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit; care este socotit împreună cu ambalajul, vasul, etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua (despre greutatea mărfurilor); care este socotit împreună cu cheltuielile, impozitele, etc. aferente (despre un venit).
2371.    Brutal – Despre oameni şi manifestările lor, lipsit de delicateţe, aspru, dur, violent; grosolan, necioplit; care este direct, lipsit de menajamente.
2372.    Brutalitate – Fire, purtare, vorbă sau faptă brutală.
2373.    Brutaliza – A trata pe cineva cu brutalitate; a maltrata.
2374.    Brutar – Persoană care fabrică sau vinde pâine.
2375.    Brută – Om violent, brutal.
2376.    Brutărie – Meseria de brutar; clădire în care se fabrică sau se vinde pâine.
2377.    Bruto – În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele, etc. (dintr-un venit); brut.
2378.    Bucată – Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr-un corp solid, dintr-un produs fabricat, dintr-un întreg; distanţă, porţiune dintr-un drum sau o cale; interval, perioadă; exemplar, piesă, parte unitară dintr-un ansamblu, dintr-o mulţime de obiecte de acelaşi fel.
2379.    BUBID – Rata medie a dobânzii la depozite pe piaţa interbancară; rata dobânzii acordată de o bancă pentru depozitele constituite la ea este mai mică decât BUBID, banca asigurându-şi profit din diferenţă.
2380.    BUBOR – Rata medie a dobânzii pentru împrumuturile acordate pe piaţa interbancară; rata dobânzii percepute de o bancă pentru creditele acordate este mai mare decât BUBOR, întrucât din suma încasată banca trebuie să acopere costul resurselor obţinute din credite pe piaţa interbancară.
2381.    Bucătar – Bărbat care are meseria de a găti.
2382.    Bucătărie – Cameră (sau clădire) în care se găteşte mâncarea; totalitatea obiectelor, a mijloacelor care servesc la gătirea mâncării; totalitatea accesoriilor sau acţiunilor care servesc la susţinerea unei demonstraţii, la efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază; faptul de a pregăti mâncarea, mod specific de a pregăti mâncarea.
2383.    Buclă locală – Circuitul fizic dintre punctul terminal al reţelei aflat la punctul de prezenţă al abonatului şi repartitorul principal dintr-o reţea publică de telefonie fixă sau un element echivalent dintr-o reţea publică de comunicaţii; circuitul fizic poate fi realizat, printre altele, prin fire metalice, cablu coaxial, fibră optică (OG 34/ 2002).
2384.    Bufet – Local mic sau loc special amenajat unde se servesc mâncări (reci), băuturi, etc.; mâncări care se servesc la un bufet;  dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se ţin vesela, tacâmurile, etc.
2385.    Bufetier – Persoană care conduce un bufet sau serveşte la un bufet.
2386.    Buget – Bilanţ/balanţa a veniturilor şi a cheltuielilor unui stat, al unei entităţi, etc. pe o perioadă determinată; totalitatea prevederilor de venituri şi cheltuieli ale unei întreprinderi, instituţii, familii sau ale unei persoane pe o anumită perioadă; situaţie previzionată a intrărilor şi a cheltuielilor pe o anumită perioadă dată.
Documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice (L 500/ 2002; L 273/ 2006) (budget).
2387.    Buget central – Parte din bugetul de stat privind organele centrale.
2388.    Buget de familie – Totalitatea prevederilor de venituri şi cheltuieli ale unei familii sau persoane pe o anumită perioadă de timp.
2389.    Buget de stat – Principalul instrument financiar care cuprinde veniturile mobilizate la dispoziţia statului şi repartizarea acestora pe categorii de cheltuieli. Bugetul de stat se prezintă sub forma unei balanţe economice, a unui document de sinteză elaborat şi administrat de către Guvern şi autorizat prin vot de către parlament, în care sunt prevăzute veniturile (încasările) şi cheltuielile anuale ale statului. Veniturile bugetului statului cuprind încasările din impozite directe, impozite indirecte precum şi resurse nefiscale. Cheltuielile bugetului de stat reflectă funcţiile şi atribuţiile statului şi se concretizează în cheltuielile pentru: educaţie, cultură, ştiinţă, sănătate, protecţie socială, ordine publică, apărare naţională, înfăptuirea justiţiei, susţinerea autorităţii publice, protecţia mediului natural, etc. Politica bugetară constituie un mijloc esenţial de intervenţie a statului pentru reducerea şomajului şi susţinerea creşterii economice. Prin sistemul prelevărilor la buget şi cel al alocaţiilor bugetare, statul influenţează atât mărimea şi destinaţia fondului de consum, cât şi mărimea şi structura formării brute de capital. În execuţia sa, bugetul de stat poate fi echilibrat, deficitar sau excedentar.
2390.    Buget general consolidat – Ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate de a forma un întreg (L 500/ 2002).
2391.    Buget local – Documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ teritoriale. Bugetul local pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti este reprezentat de totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului, respectiv ale sectoarelor şi al municipiului Bucureşti (L 273/ 2006).
Parte din bugetul de stat referitor la organele locale. Bugetele locale cuprind pe de o parte veniturile constituite din impozite şi taxe etc. şi, pe de altă parte, cheltuielile dimensionate în funcţie de nevoile lor proprii şi corelate la resurse care pot fi mobilizate.
2392.    Bugetar – Care aparţine bugetului, privitor la buget, prevăzut de buget, de buget; persoană sau instituţie finanţată de la bugetul de stat.
2393.    Buletin – Scurt comunicat, raport, anunţ sau notă oficială care conţine informaţii de actualitate şi de interes public; adeverinţă eliberată de o autoritate care atestă ceva; nume dat unei publicaţii periodice cu scurte dări de seamă, studii şi informaţii de specialitate, etc.; act oficial care atestă identitatea unei persoane.
2394.    Buletin de expediere TR – Documentul care cuprinde contractul de transport prin care întreprinderea de transport organizează transportarea unuia sau mai multor containere de la un expeditor către un destinatar prin transport internaţional. Buletinul de expediere TR este prevăzut în colţul din dreapta sus cu un număr de serie cu ajutorul căruia poate fi identificat. Acest număr de serie este alcătuit din 8 cifre precedate de literele TR (Reg. CEE 2454/ 92).
2395.    Buletin de gaj – Termen prin care se desemnează girul warrantului.
2396.    Buletin de identitate – Act oficial ce constată identitatea unei persoane.
2397.    Buletin oficial – Publicaţie de texte oficiale.
2398.    Buletin de subscripţie – Formulă utilizată în operaţiunile de emitere de titluri. Semnând un asemenea buletin de subscripţie, subscriptorul se angajează să cumpere şi să pună în circulaţie numărul de titluri pe care îl indică şi aceasta în condiţiile stipulate de prospectul de emisiune.
2399.    Buletin de vot – Imprimat conţinând numele şi prenumele candidaţilor (partidelor de apartenenţă, etc.) la o alegere, cu ajutorul căruia alegătorii îşi exercită dreptul de vot.
2400.    Buletinul procedurilor de insolvenţă – Reprezintă publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/ lichidator după deschiderea procedurii prevăzute de lege (L 85/ 2006).
2401.    Bulevard – Arteră urbană de mare circulaţie, de obicei plantată pe margini cu arbori.
2402.    Bull – Taur, în jargon bursier, persoană care estimează că bursa va creşte; tendinţă de creştere.
2403.    Bull market – Piaţă sub semnul taurului, o piaţă bursieră caracterizată prin cursuri în creştere durabilă.
2404.    Bullet – Împrumut obligatar pentru rambursarea căruia nu este prevăzut nici un fel de amortizare.
2405.    Bumbac – Plantă textilă din familia malvaceelor, de origine tropicală şi subtropicală; fibră textilă obţinută, prin agregare, de pe seminţele bumbacului; vată.
2406.    Bumbac mercerizat – Fir sau ţesătură de bumbac tratat cu diverse soluţii pentru a căpăta luciu.
2407.    Bumbăcar – Lucrător care se ocupă cu scărmănatul şi torsul firelor de bumbac.
2408.    Bumbăcărie – Întreprindere textilă sau secţie dintr-o întreprindere textilă în care se prelucrează bumbacul; produse confecţionate din bumbac; cantitate mare de bumbac sau ţesături de bumbac; teren plantat cu bumbac; meseria bumbăcarului.
2409.    Bun – Care este util sau necesar societăţii sau individului pentru a-i asigura existenţa, bunăstarea; obiect sau valoare care are importanţă în circulaţia economică; tot ce posedă cineva, avut, proprietate, avere, bogăţie, avuţie; element al patrimoniului unei persoane, care constă dintr-un lucru (bun corporal) sau dintr-un drept; calitate, virtute, rezultat, rod, folos; exprimă o aprobare; care are calităţi, etc.
2410.    Bun cert – Lucru determinat prin caractere proprii, care-l particularizează ca entitate distinctă.
2411.    Bun consumptibil – Lucru ce presupune la prima folosinţă sau distrugerea (un aliment) sau înstrăinarea acestuia (banul) (fără a ne limita la exemplele date).
2412.    Bun corporal – Lucru ce are o existenţă materială.
2413.    Bun de gen – Lucru determinat prin caracterele genului din care face parte.
2414.    Bun de tipar – (sau de imprimat) Aprobare dată de autor, de editură, de redacţie sau de alţi beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după ce începe imprimarea tirajului.
2415.    Bun determinat individual – Reprezintă bunul care, potrivit naturii sale, se individualizează prin semne, însuşiri caracteristice doar lui. Prin act juridic, bunurile determinate individual pot fi considerate generic, iar bunurile determinate generic pot fi considerate individual.
2416.    Bun determinat generic – Reprezintă bunul care posedă semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelaşi gen şi care se individualizează prin numărare, măsurare, cântărire. Bunul determinat generic este fungibil. Prin act juridic, bunurile determinate individual pot fi considerate generic, iar bunurile determinate generic pot fi considerate individual.
2417.    Bun fungibil – Lucru caracterizat prin trăsături generice şi care poate fi înlocuit în exercitarea unei obligaţii cu un altul de acelaşi fel.
2418.    Bun găsit – Bun mobil pierdut de o persoană şi găsit de o altă persoană. În situaţia în care bunul găsit nu este restituit proprietarului în termenul prevăzut de lege, poate constitui infracţiune.
2419.    Bun imobiliar – Din categoria de bunuri imobiliare se poate aminti de: terenurile, porţiunile de subsol, obiectivele acvatice separate, plantaţiile prinse de rădăcini, clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pământ, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaţiei lor. Materialele separate în mod provizoriu de un teren rămân bunuri imobile, pentru a fi reîntrebuinţate, atât timp cât sunt păstrate în aceeaşi formă, precum şi părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detaşate provizoriu de acesta, dacă sunt destinate reamplasării. Materialele aduse pentru a fi întrebuinţate în locul celor vechi devin bunuri imobile. Prin lege, la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri.
2420.    Bun imobiliar de bază – O parte a bunului imobiliar iniţial care a rămas şi şi-a păstrat numărul cadastral după înstrăinarea unei părţi din el prin separare, divizare sau la care au fost alipite alte sectoare de teren (inclusiv şi împreună cu construcţii) prin comasare.
2421.    Bun imobiliar separat – O parte a bunului imobil iniţial în baza căruia a fost format un bun imobil nou.
2422.    Bun  incorporal – Drept.
2423.    Bun indivizibil – Lucru care poate fi împărţit în mai multe fragmente, părţi, bucăţi, etc. fără a i se schimba destinaţia. Indivizibilitatea unui lucru rezultă din natura lui; ea poate fi însă stabilită şi din voinţa părţilor exprimată într-un act juridic.
2424.    Bun până la anulare – Ordin de vânzare/ cumpărare pe piaţa bursieră care rămâne valabil până când este executat sau până când este anulat în mod expres (good-till-canceled).
2425.    Bun pierdut – Bunul mobil ieşit legal din posesia proprietarului (deţinătorului) prin pierdere sau uitare într-un anumit loc. Însuşirea unui astfel de bun poate constitui infracţiune.
2426.    Bun principal şi bun accesoriu – Bunul destinat în mod permanent întrebuinţării economice unui alt bun (principal) şi legat de acesta prin destinaţie comună este un bun accesoriu atât timp cât satisface această întrebuinţare. Toate celelalte bunuri sunt principale. Destinaţia comună poate fi stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri, dacă în contract nu este prevăzut altfel. Bunul accesoriu urmează situaţia juridică a bunului principal dacă părţile nu convin altfel. Bunul accesoriu urmează situaţia juridică a bunului principal dacă părţile nu convin altfel. Încetarea calităţii de bun accesoriu nu este opozabilă unui terţ care a dobândit anterior drepturi privitoare la bunul principal. Separarea temporară a unui bun accesoriu de unul principal nu-i înlătură această calitate. Drepturile unui terţ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu.
2427.    Bun viitor – Bun ce nu se află în patrimoniul debitorului în momentul naşterii obligaţiei, dar care urmează să facă parte din acesta, cel mai târziu până în momentul executării obligaţiei.
2428.    Bună credinţă – Convingerea intimă a unei persoane că ceea ce face este bine, conform legii; convingerea posesorului că are asupra bunului posedat un drept de proprietate dobândit în baza unui titlu translativ de proprietate, a cărui nevalabilitate o ignoră (prin ipoteza că titlul lui nu este valabil, deoarece dacă ar fi valabil, posesorul nu ar fi un simplu posesor ci proprietar); cerinţă legală în domeniul contractelor potrivit căreia părţile contractante trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile asumate astfel încât efectuarea contractului să corespundă în cel mai înalt grad voinţei lor reale, în concordanţă cu legea; convingerea pe care o are, la încheierea căsătoriei, unul dintre soţi (sau amândoi) că aceasta este valabilă, ignorând cauza nulităţii ei; convingere a unei persoane care construieşte, plantează sau face alte lucrări pe un teren, că este proprietarul acelui teren; obligaţie de comportare conform cu regulile de convieţuire, care revine părţilor la încheierea şi executarea unei convenţii. Buna credinţă are un rol important în activitatea organelor judiciare, existenţa ei manifestându-se în adoptarea unor soluţii temeinice şi legale.
Orice persoană fizică sau juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri. Buna credinţă se prezumă până la proba contrară  (L 297/ 2009 – Codul Civil).
2429.    Bunăstare – Situaţie materială bună, prosperă; prosperitate.
2430.    Buncăr – Construcţie alcătuită dintr-un recipient de oţel, de beton etc. şi un schelet de susţinere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare; cutie metalică destinată depozitării pieselor la maşinile unelte în vederea prelucrării lor; compartiment amenajat  pe nave pentru depozitarea combustibililor; mic adăpost blindat, cazemată.
2431.    Buncăraj – Cantităţile de combustibil furnizate navelor, indiferent de pavilion, care sunt angajate în navigaţia internaţională. Nu se iau în considerare: a. consumul navelor angajate în navigaţia internă; b. consumul navelor de pescuit; c. consumul forţelor militare.
2432.    Bund – Asociaţie, confrerie, confederaţie (Germania, Elveţia).
2433.    Bungalov – Locuinţă din lemn sau din împletitură de trestie, fără etaj, înconjurată de verande şi de vegetaţie.
2434.    Bunuri – Obiecte palpabile utile, cu valoare economică, care satisfac trebuinţele economice susceptibile de apropriere; produse, mărfuri care satisfac o anumită necesitate; elemente active ale patrimoniului propriu sau colectiv. Pot fi bunuri de consum (“consumer goods”), care sunt folosite pentru crearea de venit ori pentru producerea altor bunuri (ex. clădiri, maşini, utilaje, materii prime), bunuri consumptibile (care îşi transformă substanţa prin întrebuinţare) sau bunuri fungibile (se înlocuiesc unele pe altele) şi bunuri mobile sau imobile.
Toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale, care pot fi exprimate printr-o valoare bănească. Lucruri sunt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaţii civile. Se clasifică după: a. destinaţia lor economică, în mijloace de producţie şi obiecte de consum individual; b. însuşiri fizice în consumabile şi neconsumabile, fungibile şi nefungibile, certe şi în general; c. modul cum se înfăptuieşte circulaţia lor economică, în divizibile şi indivizibile, principale şi accesorii, corporale şi necorporale, mobile şi imobile. Constituie bunuri şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la bunurile corporale sau necorporale, mobile sau imobile (L 656/ 2002).
Potrivit dispoziţiilor Codului Civil Român, prin bunuri se înţeleg lucrurile şi animalele precum şi drepturile şi obligaţiile cu privire la ele. Bunurile sunt clasificate în mai multe grupe: bunuri mobile şi imobile, bunuri determinate individual şi bunuri determinate generic, bunuri consumtibile şi neconsumptibile, bunuri frugifere şi nefrugifere, bunuri fungibile şi nefungibile, bunuri divizibile şi indivizibile (art. 461 C.Civ.).
Bunuri corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de această natură se consideră bunuri corporale mobile (L 571/ 2003).
2435.    Bunuri ale domeniului public şi bunuri ale domeniului privat – Bunurile care aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul privat dacă, prin lege sau în modul stabilit de lege, nu sunt trecute în domeniul public. Din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale fac parte bunurile determinate de lege, precum şi bunurile care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivităţii fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului, conform destinaţiei menţionate. Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Bunurile domeniului public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neutilizare şi nu poate fi dobândit de terţi prin uzucapiune.
2436.    Bunuri complementare – Bunuri şi/ sau servicii care se folosesc împreună (maşina şi lecţiile de conducere).
2437.    Bunuri complexe – Dacă mai multe bunuri formează un tot întreg care veste destinat folosinţei comune atribuite de natura unificării, ele sunt considerate un singur bun (bun complex). Efectele actului juridic încheiat în legătură cu un bun complex se răsfrâng asupra tuturor părţilor componente ale bunului, dacă actul respectiv sau legea nu prevede altfel.
2438.    Bunuri comune – Comunitate de bunuri; regim stabilit de lege sau prin învoiala părţilor cu privire la bunurile lor. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt la data dobândirii lor bunuri comune ale soţilor. Pot deveni bunuri comune toate bunurile fără a distinge dacă sunt mobile sau imobile, corporale sau necorporale, dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege (art. 30 C. Fam.).
2439.    Bunuri de capital – Bunuri produse şi utilizate pentru a produce alte bunuri şi servicii (clădiri, maşini, utilaje, echipamente).
Bunurile de capital sunt bunuri, altele decât materiile prime şi combustibilul, utilizate pentru producţia altor bunuri şi/ sau servicii. Ele includ clădirile, utilajele, locomotivele, camioanele, tractoarele, etc. Terenul nu este considerat, de obicei, un bun de capital (OINS 337 din 2007).
2440.    Bunuri comercializabile – Bunuri şi servicii supuse competiţiei externe (tradables).
2441.    Bunuri necomercializabile – Bunuri şi servicii care nu pot fi consumate decât în economia în care sunt produse (nontradables).
2442.    Bunuri de consum – Bunuri materiale destinate consumului personal, obiecte de consum.
2443.    Bunuri divizibile şi indivizibile – Este divizibil bunul care poate fi împărţit în natură fără a i se schimba destinaţia economică. Este indivizibil bunul ale cărui părţi, în urma divizării, pierd calităţile şi destinaţia lui. Prin act juridic, un bun divizibil prin natura sa poate fi considerat indivizibil.
2444.    Bunuri fungibile – Bunurile determinate generic, care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligaţii contractuale (L 357/ 2005).
Sunt fungibile bunurile care, în executarea unei obligaţii, pot fi înlocuite cu altele fără a afecta valabilitatea plăţii. Toate celelalte bunuri sunt nefungibile. Prin act juridic, un bun fungibil poate fi considerat nefungibil, iar un bun nefungibil poate fi considerat fungibil.
2445.    Bunuri inferioare – Bunuri pentru care cererea scade atunci când venitul consumatorului creşte.
2446.    Bunuri mişcătoare ce nu se pot urmări – Bunuri exceptate de lege de la urmărire (sechestrare). Conform legii, prima categorie de bunuri o formează bunurile şi veniturile care nu se pot urmări pentru nici un fel de datorie: lucrurile trebuincioase pentru culcatul debitorului şi familiei sale care trăieşte cu dânsul în casă, veşmintele cu care se îmbracă ori care servesc la trebuinţa de zi cu zi, armele, echipamentul şi îmbrăcămintea ofiţerilor, icoanele şi portretele de familie. În a doua categorie intră bunurile şi veniturile ce se pot urmări numai dacă debitorul nu are alte bunuri sau venituri urmăribile şi numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor şi anume: instrumente, animale, seminţe şi îngrăşăminte destinate culturii pământului, hrana necesară debitorului şi familiei sale timp de o lună, instrumente, unelte, animale, maşini, cărţi, etc. necesare profesiei datornicului, precum şi pensiile de întreţinere şi rentele viagere, bunurile comune ale soţilor. Categoria a treia este constituită din bunuri şi venituri care nu pot fi urmărite decât în parte, cum ar fi salariile şi celelalte drepturi băneşti, cuvenite angajaţilor, care pot fi urmărite până la ½ din salariul tarifar net pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, 1/3 pentru recuperarea pagubelor pricinuite proprietăţii publice şi 1/5 pentru orice alte datorii (art. 406 C.Proc.Civ.).
2447.    Bunuri mobile prin anticipaţie – Bunurile care, prin natura lor, sunt imobile, dar părţile contractante le consideră ca fiind mobile, cum sunt recoltele  viitoare (L 357/ 2005).
2448.    Bunuri normale – Bunuri pentru care cererea creşte ca urmare a creşterii veniturilor consumatorilor.
2449.    Bunuri proprietate a terţilor – Obiective componente ale Sistemului naţional de transport sau ale sistemelor de distribuţie, puse în funcţiune până la data intrării sub incidenţa unei legi, utilizate de către operatorii licenţiaţi pentru realizarea serviciilor publice de interes naţional de transport sau de distribuţie, bunuri neincluse în patrimoniul acestora (Legea nr. 351/ 2004).
2450.    Bunuri publice – Bunuri a căror folosire de către o persoană nu reduce cantitatea disponibilă pentru consumul altor persoane, iar consumul nu poate fi limitat la cei care plătesc pentru aceasta (iluminatul, apărarea ţării, etc.).
2451.    Bunuri substitute – Bunuri şi servicii care pot fi consumate în locul altui bun sau serviciu.
2452.    Bura – A ploua mărunt şi des, a burniţa, a ţârâi; a îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată.
2453.    Buracă – Negură groasă, deasă.
2454.    Burare – Acţiunea de a bura, buraj; îndesare manuală sau cu mijloace mecanizate a balastului sub traversele unei linii de cale ferată.
2455.    Bură – Ploaie măruntă şi deasă (însoţită de ceaţă); burniţă.
2456.    Burg – Castel medieval, cetate, aşezare fortificată, cu caracter militar sau administrativ; oraş medieval, oraş vechi.
2457.    Burghiere – Operaţie de executare a unei găuri cu ajutorul burghiului.
2458.    Burghiu – Unealtă ascuţită de oţel în formă de spirală, care, prin mişcări de înşurubare, serveşte la găurirea cilindrică a materialelor; sfredel.
2459.    Burghiu de foraj – Unealtă de foraj în formă de bară, cu capătul ca o elice, care se adaptează la perforatorul mecanic.
2460.    Burniţă – Ploaie măruntă şi deasă, adesea însoţită de ceaţă.
2461.    Bursa de mărfuri – Societatea comercială pe acţiuni, constituită potrivit prevederilor legii societăţilor comerciale, autonomă în raport cu participanţii la piaţă şi care prestează servicii de utilitate publică pentru membrii şi clienţii săi, precum şi pentru orice altă persoană juridică sau fizică a cărei activitate interferează cu pieţele administrate de bursa de mărfuri (L 357/ 2005).
Piaţă unde se cumpără şi se vând mărfuri după o procedură specială, în prezenţa vânzătorilor şi a cumpărătorilor; bursă de comerţ.
Instituţii autonome sau care funcţionează pe lângă camerele de comerţ specializate în operaţiuni de vânzare-cumpărare privind unele mărfuri de masă care nu pot fi prezentate cu ocazia negocierii, ci se află în depozitul vânzătorului sau în depozite publice. Împrejurarea că mărfurile în cauză nu pot fi prezentate face ca negocierea lor să aibă loc pe bază de indicaţii (calitate, cantitate, etc.) şi de mostre, operaţiile de acest gen fiind întotdeauna „la termen”, iar nu la vedere (ele pot fi reale sau speculative).
2462.    Bursa de opţiuni – Piaţă specializată în negocierea de opţiuni şi de titluri futures (financiar futures).
2463.    Bursa de valori – Stock Exchange, instituţie care asigură locul şi mijloacele specifice pentru desfăşurarea tranzacţiilor cu titluri financiare, în mod organizat şi în condiţii de liberă concurenţă şi transparenţă; bursă de valori mobiliare.
2464.    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) – Instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată prin decizia CNVM, care constituie piaţa oficială şi organizată pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotă.
2465.    Bursa muncii – Instituţie care înregistrează cererile de lucru şi mijloceşte angajările.
2466.    Bursa neagră – Formă neorganizată şi ilegală de piaţă, în cadrul căreia se negociază clandestin mărfuri, valute şi titluri financiare.
2467.    Bursa Română de Mărfuri (BRM) – Administrator al unei pieţe de disponibil din România, organizat în baza legii nr. 357 din 2005 privind bursele de mărfuri, piaţă prin intermediul căreia, atât autorităţile contractante, cât şi societăţile comerciale pot achiziţiona mărfuri cu un grad înalt de standardizare sau diverse categorii de materii prime.
2468.    Bursă – Este o instituţie unde se negociază hârtii de valoare şi valute străine sau unde se desfăşoară tranzacţii cu mărfuri fungibile; instituţie înfiinţată prin lege, în vederea perfectării de tranzacţii fără prezentarea, predarea şi plata concomitentă a obiectului tranzacţionat; reuniune periodică a persoanelor care se adună pentru a realiza operaţiuni cu valori mobiliare şi mărfuri; termenul indică şi locul unde aceste persoane se reunesc fiind o piaţă organizată sau un centru pentru tranzacţii cu titluri financiare sau mărfuri; săculeţ folosit pentru păstrarea banilor; alocaţie bănească oferită de gratuit de către stat, instituţii sau firme pentru elevi, studenţi, cercetători, etc. (bursă de studii); stipendiu.
Piaţă organizată pe care se tranzacţionează instrumente financiare, oficial recunoscută în ţara în care aceasta funcţionează; această categorie include şi piaţa instrumentelor financiare necotate la bursă, denumită şi piaţa over-the-counter (OTC) (Reg. BNR 1/ 2004).
2469.    Bursă de ajutor social – Reprezintă o sumă de bani care se acordă elevilor, la cerere, în funcţie de situaţia materială a familiei sau a susţinătorilor legali. Ele se acordă la începutul anului şcolar şi sunt revizuibile semestrial, în funcţie de modificările intervenite în veniturile nete lunare ale familiei. Pot păstra bursa elevii promovaţi şi cu nota 10 la purtare. Se acordă următoarelor categorii de elevi înscrişi la cursurile cu frecvenţă: a. orfani de ambii părinţi sau bolnavi de TBC şi care se află în evidenţa dispensarelor şcolare ori bolnavi de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţe renale cronice, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice sau infestaţi cu virusul HIV ori bolnavi de SIDA, sau care suferă de poliartrită juvenilă, spondilită anchilozantă ori reumatism articular, handicap locomotor (acordarea burselor pentru motive medicale se face pe baza certificatului eliberat de medicul specialist şi avizat de medicul de familie/ medicul de la cabinetul şcolar); b. elevi din mediul rural, care sunt şcolarizaţi într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învăţământ din localitatea de domiciliu; c. elevi proveniţi din familii care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condiţii: 1. nu realizează un venit lunar mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50 % din salariul minim net pe economie; 2. Nu deţin terenuri agricole cu o suprafaţă mai mare de 20.000 mp, în zonele colinare şi de şes, şi de 40.000 mp, în zonele montane (Ord. MECTS 5576/ 2011).
2470.    Bursă de merit – Reprezintă o sumă de bani acordată elevilor, în funcţie de fondurile existente pentru aceasta, care se încadrează în cep puţin unul din cazurile următoare: a. au rezultate deosebite la învăţătură: au obţinut media generală de cel puţin 8,50 şi nota 10 la purtare în anul şcolar anterior, respectiv în primul semestru al anului şcolar, pentru elevii aflaţi în clasele de început ale învăţământului primar, gimnazial, liceal sau profesional; b. au obţinut locurile I, II sau III la etapele judeţene ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare naţionale organizate de MECTS; c. au obţinut locurile I, II sau III la etapele judeţene ale competiţiilor/ concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-ştiinţific, de nivel naţional, organizate de MECTS. Ea se acordă începând cu semestrul al II-lea pentru elevii care se află în clasele de început ale unui ciclu de învăţământ şi din semestrul I la cei de la celelalte clase. Pentru elevi prevăzuţi la lit. b. şi c. se acordă pe perioada anului şcolar care urmează anului în care s-au obţinut rezultatele prevăzute. În perioada de acordare a bursei, elevii pot pierde bursa dacă nota la purtare este mai mică de 10. Lista elevilor care beneficiază de bursele de merit este revizuită semestrial, în funcţie de modificările intervenite în situaţia şcolară a elevilor (Ord. MECTS 5576/ 2011).
2471.    Bursă de studiu – Reprezintă o sumă de bani acordată elevilor care provin din familii cu un venit lunar mediu pe membru de familie pe ultimele 3 luni cel mult egal cu salariul minim pe economie şi care îndeplinesc simultan condiţiile: au media generală peste 7,00 şi nota 10 la purtare în semestrul anterior celui în care se acordă bursa. Ele sunt revizuite semestrial, în funcţie de modificările intervenite în veniturile nete lunare ale familiei şi în situaţia şcolară a elevilor. Ea se acordă începând cu semestrul al II-lea pentru elevii care se află în clasele de început ale unui ciclu de învăţământ şi din semestrul I la cei de la celelalte clase (Ord. MECTS 5576/ 2011).
2472.    Bursier – Care ţine de bursă, privitor la bursă; elev sau student care beneficiază de bursă.
2473.    Business to business – Activităţi de marketing direct îndreptate spre obţinerea de rezultate comerciale în apropierea firmelor respective.
2474.    Busolă – Instrument alcătuit dintr-un cadran şi un ac magnetic mobil care, lăsat liber, se aşează pe direcţia nord-sud; călăuză, conducător.
2475.    Buştean – Trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere; buştihan.
2476.    Buştihan – Buştean.
2477.    Butelie – Vas de sticlă, de material plastic sau metal, de diferite forme, folosit pentru depozitarea şi transformarea unor materiale fluide, granulare sau pulverulente; sticlă pentru păstrat sau pentru transportat lichide.
2478.    Buy-back – “A cumpăra înapoi”; răscumpărare, livrare de echipamente şi utilaje pe credit rambursabil în produse, cunoscute şi sub denumirea de “formula românească de cooperare industrială” (recunoscută pe larg la prima sesiune UNCTAD, Geneva, 1964).

Notă: Paginile cu ”definiții, expresii, etc” cuprind grupuri de 1.000 de astfel de ”acumulări” din motive de accesibilitate rapidă (paginile de mari dimensiuni încărcându-se cu greutate, în special pe dispozitivele ”mobile”). Utilizați ”Ctrl + f” pentru căutarea rapidă a ceea ce vă interesează!

Dorin M - 05 martie 2018