|Clasa de conturi 2| |Clasa de conturi 3| |Clasa de conturi 4 + continuare| |Clasa de conturi 5|
|Clasa de conturi 6| |Clasa de conturi 7| |Clasa de conturi 8| |Clasa de conturi 9|
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI.
10 - CAPITAL SI REZERVE.
Contul 101 - Capital social (patrimoniul regiei, etc. - functie de forma juridica a intreprinderii).
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului social subscris si
varsat in natura si/sau numerar de actionarii sau asociatii societatii,
precum si maririi sau reducerii capitalului social potrivit legii. Contabilitatea
analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati cuprinzand
numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise
sau varsate. Contul 101 este un cont de pasiv.
In creditul contului 101 se inregistreaza:
- capitalul social subscris de actionari sau asociati
in natura si/sau numerar (456);
- consumul/ scoaterea din evidenta a surselor din "alte
fonduri" pentru sumele aportate la capitalul social (118);
- diferentele din reevaluare incorporate in aporturile
la capitalul social (105);
- rezervele destinate maririi/ majorarii capitalului
social (106);
- profitul net realizat in exercitiile precedente, destinat
maririi capitalului social (107);
- profitul net realizat la inchiderea exercitiului precedent,
destinat/ repartizat maririi capitalului social (129);
- primele de aport si de fuziune legate de capital, incorporate
la capitalul social (104);
- sumele depuse/ virate ca aport in contul de disponibil
(512);
- sumele depuse/ virate ca aport in numerar la capitalul
social (531);
- valoarea altor titluri imobilizate achizitionate aportate
la capitalul social (263);
- valoarea imobilizarilor corporale in curs, aportate
(231);
- valoarea imobilizarilor necorporale si corporale achizitionate,
realizate pe cont propriu sau primite cu titlu gratuit si aportate la capitalul
social de patron, actionari sau asociati (208, 211, 212);
- valoarea la pret de inregistrare a stocurilor de marfuri
aportate la capitalul social (371);
- valoarea mijloacelor fixe executate sau achizitionate,
in cazul maririi capitalului social (111);
- valoarea stocurilor reprezentand materiale combustibile
si materii prime, aportate la capitalul social, la pret de inregistrare
(301).
In debitul contului 101 se inregistreaza:
- capitalul social retras de actionari sau asociati (456);
- pierderile realizate in exercitiile precedente si dupa
incheierea exercitiului curent, care reduc capitalul social (107, 121);
- sumele virate, potrivit legii, la incetarea activitatii
(512);
- valoarea altor imobilizari necorporale retrase de la
capitalul social (208);
- valoarea altor titluri imobilizate retrase sau cedate
care induc modificari ale capitalului social, inclusiv operatiile de scoatere
din evidenta (263);
- valoarea aportului retras in numerar de asociati/ actionari
(531);
- valoarea imobilizarilor corporale reprezentand amenajari
de terenuri si mijloace fixe aduse ca aport la capitalul social, retrase,
cedate sau scoase din activ si cu valoarea neamortizata a imobilizarilor
corporale reprezentand mijloacele fixe aportate la capitalul social, scoase
din evidenta inainte de termenul normal de functionare, conform prevederilor
legale (211, 212);
Soldul contului reprezinta capitalul social subscris varsat/nevarsat, in
natura si/ sau in numerar (este evident un sold creditor).
Subconturile pentru "Contul 101 - Capital social" sunt:
1011 - Capital subscris nevarsat.
1012 - Capital subscris varsat.
1015 - Patrimoniul regiei.
1016 - Patrimoniul public.
In structura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil
(poate fi platit in avans) fiind constituit la infiintarea intreprinderilor
societare (societati comerciale), prin aportul in natura si/ sau numerar
al proprietarilor sau asociatilor. Fiiund un capital investit, capitalul
social reprezinta creante reziduale (residual claim), in sensul ca la lichidarea
unei societati comerciale se achita mai intai drepturile creditorilor (si
alte obligatii), iar ce ramane dupa ce acestea sunt complet satisfacute,
revine proprietarilor sau asociatilor.
Capitalul social se imparte in capital subscris nevarsat si capital subscris
varsat. Capitalul subscris nevarsat este capitalul pe care proprietarii
sau asociatii s-au angajat sa-l puna la dispozitia intreprinderii societare.
In masura in care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv in bani
si/ sau natura (este depus de catre asociati/ actionari), el devine capital
subscris varsat.
In cadrul societatilor comerciale pe actiuni, pentru aporturile in numerar,
constituirea capitalului social in raport de stabilirea conditiilor pentru
realizarea aportului se delimiteaza in trei pasi succesivi, cum sunt: subscrierea
fara apelare, adica fara nominalizare la plata; subscrierea cu apelare
fara varsare; subscrierea cu apelare si varsare. In mod corespunzator,
capitalul social se diferentiaza in : capital subscris neapelat; capital
subscris apelat si varsat; capital social subscris apelat si varsat.
Capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale, in raport de
natura juridica si economico-financiara a societatii comerciale.
Actiunea reprezinta o fractiune a capitalurilor societatii in comendita
pe actiuni si pe actiuni, fractiune care este in mod necesar titlu de valoare,
de valoare egala. Din punct de vedere juridic actiunea este insemnul prin
care dreptul actionarului este incorporat, adica un titlu de credit constatator
al drepturilor si obligatiilor de decurg din calitatea de actionar. Conform
Legii
nr. 31/ 1990 privind societatile comerciale, actiunile vor cuprinde:
denumirea si durata societatii, durata contractului de societate, numarul
din registrul comertului in care este inregistrata societatea, capitalul
social, numarul actiunilor si numarul de ordine, valoarea nominala a actiunilor
si a varsamintelor efectuate, avantajele acordate fondatorilor. Asa cum
statueaza Legea 31/ 1990 a societatilor comerciale, actiunile se impart
in actiuni la purtator si actiuni nominative. Actiunile la purtator se
caracterizeaza prin aceea ca sunt dotate cu posibilitatea de a circula;
circulatia actiunilor nominative ste supusa unor formalitati de inregistrare
in registrul actionarilor tinut la sediul societatii, si atunci cand capitalul
a fost varsat in intregime.
Societatile pe actiuni pot emite, pe langa actiunile ordinare, si actiuni
preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot. Actiunile preferentiale
nu pot depasi o patrime din capitalul social si au aceeasi valoare nominala
ca si actiunile ordinare.
Capitalul social al societatilor comerciale, altele decat pe actiuni, se
impart in parti sau cote sociale de valoare egala. Acestea sunt reprezentate
de un certificat eliberat fiecarui asociat care cuprinde: denumirea societatii
si capitalul social, numarul si valoarea unitara a partilor sociale, precum
si numele titularului lor. De asemenea, va trebui sa contina si modul restrictiv
de circulatie al acestora recunoscut fiind ca potrivit normelor legale
in vigoare cesiunea cotelor sociale este ingradita. Fata da terti partile
sociale nu pot fi concesionate, numai daca o asemenea operatie a fost permisa
de contractul de societate. De asemenea, ele pot fi cesionate pe baza deciziei
generale a asociatilor, adoptata în unanimitate. Cesiunea nu elibereaza
pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau
de capital. Intre asociati, partile sociale sunt transferabile fara nici
o limitare sau aprobare.
Pe parcursul functionarii întreprinderii capitalul social se poate
majora prin emisiunea de actiuni noi si prin operatii interne (încorporarea
de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea
de obligatiuni în actiuni). De asemenea, capitalul se poate micsora
prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital, prin rascumpararea
de actiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente
si prin alte operatii potrivit legii.
Evaluarea curenta a capitalului social.
În principiu, capitalurile se evalueaza si înregistreaza în
contabilitate la valoarea nominala. Astfel, pentru capitalul social o asemenea
valoare este indicata pe actiunile si partile sociale, în calitatea
lor de titluri de valoare.
Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si
evidentierea distincta a primelor de capital (prime de emisiune, de fuziune
si de aport).
Întrucât actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu
sunt titluri de valoare negociabile, în sistemul de gestiune financiara
a întreprinderii valorii nominale i se asociaza si alte categorii
de valori cum sunt: valoarea de piata, valoarea de rentabilitate (valoarea
financiara, valoarea de randament) si valoarea patrimoniala (valoarea matematica
contabila si valoarea matematica intrinseca).
Valoarea de piata este o valoare de cumparare - vânzare a actiunilor
stabilita, de regula, prin negociere la bursa de valori pe baza raportului
dintre cerere si oferta, raport numit cotatie.
În mod concret, pretul de piata al unei actiuni este determinat de:
dividendele asteptate de actionari; stabilitatea financiara a întreprinderii;
situatia activului industrial al întreprinderii; situatia generala
a pietei de capital si în limita ratei dobânzii în acel
moment opozabila pietei financiar - bancare.
O specificitate, prezenta în modelul contabil anglo-saxon, este stabilirea
valorii de piata a actiunilor, în special a actiunilor preferentiale.
Pentru aceste actiuni, valoarea de piata variaza invers proportional cu
rata dobânzii practicata pe piata financiar - bancara. Exemplu: Daca
o întreprindere emite actiuni în valoare nominala de 1.000
unitati monetare, pentru care ofera o rata de 9,5 % si ulterior se constata
o crestere a dobânzii la 20 % pe piata financiar - bancara, posesorii
vor cauta sa scape de ele în conditiile în care valoarea de
piata se micsoreaza.
În strânsa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala
a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie
platit de catre toate persoanele care subscriu actiunile în momentul
emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominala, deci cursul este
alpari, iar daca este superior valorii nominale, avem curs suprapari, iar
în situatia inversa, subpari.
Valoarea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul întreprinderii.
Ea poate fi financiara si de randament.
a) Valoarea financiara ( VF ) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii
dividendului anual pe o actiune la o rata medie a dobânzii pe piata,
sau ea corespunde sumei totale care plasata la o dobânda sigura va
produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.
VF = Dividendul distribuit pe o actiune / Rata medie a dobanzii pe piata
Se precizeaza ca rata dobânzii este cea corespunzatoare titlurilor
de valoare cu venituri fixe (obliga]iuni) majorate în functie de
riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, în principiu,
pentru o actiune). În ceea ce priveste dividendul luat în calcul
este cel distribuit în cursul exercitiului sau media aritmetica a
dividendelor distribuite în cursul ultimelor cinci exercitii.
b) Valoarea de randament ( VR ) este valoarea corespunzatoare profitului
net pe o actiune care se poate capitaliza în cursul unui exercitiu
financiar, la o rata medie a dobânzii de piata. Venitul titlurilor
este egal cu dividendele plus cota parte unitara din profit încorporata
în rezerve.
VR = Dividendul distribuit pe o actiune + Cota parte din profit pe o actiune incorporata in rezerve / Rata medie a dobanzii pe piata
Valoarea patrimoniala consta în calculul valorii titlurilor pornind
de la situatia patrimoniala evidentiata în bilant. În acest
sens, se disting valoarea matematica contabila, valoarea matemetica intrinseca
si valoarea de lichidare.
a) Valoarea matematica - contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera
este egala cu situatia contabila neta sau activul net contabil raportata
la numarul de titluri. Relatia de calcul a activului net contabil (ANC)
este de forma:
ANC = Activul real - Datoriile
sau:
ANC = Capitalurile proprii - Activele fictive
Activul real = Activul bilantier - Activele fictive
În componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri:
cheltuielile de constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea de
actiuni, activele de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea
obligatiunilor.
Exemplu: Întreprinderea “EXEMPLU” S.A. are o structura a capitalurilor
proprii de forma:
• Capital social 12.000 lei
• Rezerve ( + ) 2.460 lei
• Active fictive ( - ) 60 lei
• Activ net contabil 14.400 lei
• Numarul de actiuni 120.000 titluri
Valoarea contabila a unei actiuni = 14.400 lei / 120 000 titluri = 0,12
lei/actiunea
b) Valoarea matematica - intrinseca a titlurilor se calculeaza împartind
activul net intrinsec la numarul de actiuni. La rândul sau, activul
net intrinsec se determina pe baza relatiei:
Activul net intrinsec = Activul net contabil + Provizioanele pentru riscuri
si cheltuieli nejustificate* - Capitalul subscris nevarsat
* ) sunt considerate rezerve deghizate
c) Valoarea de lichidare a titlurilor sau valoarea casata este cea care
rezulta din vânzarea fortata a întreprinderii într-un
interval limitat.
Evidenta constituirii si micsorarii capitalului social se realizeaza prin
contul de pasiv 101 “Capital social”. În creditul contului se înregistreaza
constituirea si cresterea capitalului prin aportul în bani si/sau
în natura al proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului si prin
operatii interne, iar în debit, micsorarea capitalului prin rambursarea
catre asociati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiare
precedente. Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul propriu
ca sursa permanenta de finantare a activelor întreprinderii.
Contul sintetic de gradul I, 101 “Capital social” se dezvolta pe doua conturi
sintetice de gradul II: 1011 “Capital subscris nevarsat” si 1012 “Capital
subscris varsat”. Prin aceasta dezvoltare a conturilor se asigura delimitarea
contabila a celor doi pasi, necesara în constituirea capitalului
social - subscriere si varsare.
Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau
asociati, cuprinzând numarul si valoarea nominala a actiunilor sau
par]ilor sociale subscrise si varsate.
În cazul societatilor comerciale, altele decât cele pe actiuni
si în comandita pe actiuni, se conduce un “Registru al asociatilor”
în care se înscriu dupa caz: numele si prenumele, denumirea,
domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social,
transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la aceasta.
Evidenta aporturilor subscrise de asociati pentru constituirea si cresterea
capitalului social se realizeaza prin contul 456 “Decontari cu asociatii
privind capitalul”. În debitul acestui cont, se înregistreaza
capitalul subscris de asociati, respectiv sumele achitate acestora cu ocazia
retragerii capitalului; în creditul contului, se reflecta valoarea
aporturilor varsate în numerar si/sau în natura, precum si
capitalul retras de asociati. Soldul debitor al contului reprezinta capitalul
subscris nevarsat de
asociati, iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat.
Evidenta analitica a contului se dezvolta pe fiecare actionar sau asociat
în calitatea sa de subscriptor sau beneficiar la rambursarea capitalului.
În relatiile de decontare cu asociatii privind capitalul, alaturi
de situatia normala se pot ivi o serie de ipostaze care trebuie delimitate
si evidentiate în contabilitate: asociatii în dificultate care
nu efectueaza la termen varsamintele la capitalul social subscris si varsarea
în avans a capitalului social subscris. Pentru a raspunde la aceasta
cerinta este nevoie ca în cadrul contului 456 “Decontari cu asociatii
privind capitalul “ sa se creeze urmatoarele conturi sintetice de gradul
II (subdivizionare):
456.2 “Decontari cu asociatii privind capitalul subscris
nevarsat”.
456.4 “Decontari cu asociatii privind capitalul varsat
anticipat”
456.5 “Decontari cu asociatii în dificultate”
456.7 “Decontari cu asociatii privind capitalul de rambursat”.
Contabilitatea constituirii capitalului social.
Actul initial de constituire a capitalului social se identifica în
plan economico-financiar cu înfiintarea întreprinderilor societare.
În acest scop trebuie sa fie îndeplinite anumite conditii stabilite
prin legislatia economico - financiara, prin statut si contractul de societate.
Din pachetul de conditii prezinta interes pentru contabilitate problema
subscrieii capitalului si a aportului fizic în natura si/sau în
bani, dupa caz. Aaa cum prevede Legea 31 privind societatile comerciale,
la constituirea întreprinderii societare este necesara subscrierea
integrala a capitalului social. Totodata, asociatii subscriptori sunt obligati
sa aporteze efectiv în natura si/sau în numerar valoarea capitalului
subscris. Astfel, în cazul societatilor în nume colectiv si
în comandita simpla, data la care se varsa integral capitalul social
subscris este stabilita prin contractul de societate. Similar se rezolva
problema si în cazul societatilor cu raspundere limitata cu precizarea
ca nu pot constitui aporturi prestatiile în munca, creantele si titlurile
negociabile. Aporturile în natura reprezinta cel mult 60% din capitalul
social. În cazul societatilor pe actiuni si în comandita pe
actiuni, întreprinderea societara se poate constitui numai daca întregul
capital a fost subscris si fiecare acceptant a varsat în numerar
jumatate din valoarea actiunilor subscrise. Actiunile ce reprezinta aporturi
în natura vor trebui acoperite integral. Aporturile în creante
nu sunt admise.
În subscrierea capitalului social se pot întâlni cazuri
particulare cum sunt:
a) subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut în prospectul
de emisiune sau sunt mai mici decât acesta. Fondatorii sunt obligati
sa supuna adunarii constitutive marirea sau, dupa caz, micsorarea capitalului
social la nivelul subscriptiei. Daca adunarea constitutiva nu aproba cresterea
capitalului social, se procedeaza la reducerea subscrierilor la nivelul
capitalului statutar. Surplusul se înapoiaza subscriptorilor;
b) In cazul în care exista aporturi în natura, adunarea constitutiva
numeste unul sau mai multi experti care îsi vor da avizul asupra
evaluarilor. Pentru evaluare se va avea în vedere titlul juridic
cu care sunt aduse bunurile în patrimoniul societatii, starea bunurilor,
precum si preturile lor. În acest scop se va proceda astfel:
• sub aspectul titlului juridic, daca bunurile sunt aduse
în proprietatea societatii se va lua în considerare întreaga
valoare a acestora. Daca sunt transmise în folosinta, se vor aprecia
cheltuielile de care societatea va fi scutita, altfel urmând a pl\ti
chirie;
• starea bunurilor va fi estimata prin prisma uzurii
fizice si morale, randamentul pe care-l pot da în activitatea concreta
în care vor fi folosite;
• preturile luate în consideratie vor fi acelea
practicate pe piata în faza evaluarii (preturi similare prin corelare,
preturi medii aparute în diferite publicatii etc.).
Daca asociatii nu fac în termen varsamintele la capitalul social
subscris, ei sunt obligati la plata dobânzii legale pentru durata
întârzierii. Plata dobânzii nu exclude raspunderea asociatului
pentru daunele cauzate societatii.
Exemplu. Pentru prezentarea contabilitatii constituirii capitalului social
se presupune ca se creeaza societatea comerciala pe ac]iuni “ EXEMPLU ”
S.A. în conditiile:
• Capital subscris 4.000 lei
• Numar de actiuni 40.000 titluri
• Valoarea nominala a unei actiuni 0,1 lei
• Cheltuieli de constituire platite pe baza unui cec bancar 30 lei
a) subscrierea celor 40.000 actiuni × 0,1 lei = 4.000 lei se înregistreaza
pe baza “Borderoului actiunilor” prin articolul contabil:
456
Decontari cu asociatii privind capitalul =
1011 Capital subscris nevarsat
4.000 lei
4.000 lei
Pentru cheltuielile de fondare, pe baza cecului bancar se face înregistrarea:
201
Cheltuieli de constituire = 512 Conturi
curente la banci
30 lei
30 lei
b) eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea în numerar directa în contul de la banca:
512
Conturi curente la banci = 456 Decontari
cu asociatii privind capitalul
2.000 lei
2.000 lei
si:
1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris
varsat
2.000 lei
2.000 lei
Unul din actionari care a subscris 25 lei face în echivalenta un aport sub forma unui stoc de materii prime:
301 Materii prime =
456 Decontari cu asociatii privind capitalul
25 lei
25 lei
si
1011
Capital subscris nevarsat = 1012 Capital
subscris varsat
25 lei
25 lei
Asa cum se arata în Legea nr. 31 a societatilor comerciale, art.
66, când actionarii nu au efectuat plata varsamintelor ce le datoreaza,
societatea îl va invita sa-si îndeplineasca aceasta obligatie
printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la interval de 15 zile,
în Monitorul Oficial si într-un ziar raspândit. Când
nici în urma acestei conditii actionarii nu vor efectua varsamintele,
consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru
varsamintele retrase, fie anularea acelor actiuni nominative.
Daca actiunile sunt anulate, în locul lor vor fi emise noi actiuni
purtând acelasi numar, care vor fi vândute.
Tipurile de înregistrari care intervin în aceasta situatie
sunt:
a) pentru capitalul nevarsat:
456.5 Decontari cu asociatii în dificultate = 456.2 Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat
b) dobânda datorata de actionari:
456.5 Decontari cu asociatii în dificultate = 763 Venituri din creante imobilizate
Cheltuielile de publicare si vânzare se colecteaza în debitul
contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare” în corespondenta cu
creditul conturilor care efectueaza modalitatea de plata. La imputatea
cheltuielilor se debiteaza contul 465.5 “Decontari cu asociatii în
dificultate“ si se crediteaza contul 758 “Alte venituri din exploatare”.
La vânzarea actiunilor noi emise se face înregistrarea la pretul
de vânzare:
512 Conturi curente la banci = 456.5 Decontari cu asociatii în dificultate
Daca în urma îndeplinirii formalitatilor de anulare si vânzare
nu s-au realizat sumele datorate societatii, se procedeaza la reducerea
capitalului proportional cu diferenta dintre capitalul existent si capitalul
social.
Exemplu: Se constituie o societate pe actiuni in conditiile: actiuni subscrise
400.000 titluri, valoare nominala 0,1 lei/actiune; cheltuieli de constituire
500 din care 300 lei comision de intermediere si 200 lei cheltuieli de
publicitate; la subscrierea capitalului s-a varsat in numerar prin depunere
directa in contul curent 30 % din capitalul subscris, iar restul se varsa
in termen de 6 luni; inainte de expirarea celor 6 luni, 2 actionari grabiti
care detin 100.000 de actiuni varsa capitalul in mod anticipat; dupa expirerea
celor 6 luni, 2 actionari care detin 50.000 de actiuni sunt in dificultate
si nu pot varsa aportul promis; se anuleaza actiunile detinute, fiind inlocuite
cu altele care se vând la pretul de 0,1 lei/actiune; cheltuielile
cu vânzarea sunt in suma de 100 lei sub forma comisioanelor bancare;
dobânda penalizatoare 70 lei.
a) subscrierea capitalului:
456.2 Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat
= 1011 Capital social subscris nevarsat
40.000 lei
40.000 lei
b) eliberarea aportului: 40.000 × 30 % = 12.000 lei:
5121 Conturi curente la banci = 456.2
Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat
12.000 lei
12.000 lei
si:
1011 Capital social subscris nevarsat =
1012 Capital social subscris varsat
12.000 lei
12.000 lei
c) plata cheltuielilor de constituire:
201 Cheltuieli de constituire = 5121 Conturi curente la banci
500 lei
500 lei
d) varsarea anticipata a aportului ramas pentru cele 100.000 de actiuni:
100.000 actiuni × 0,1 lei/actiune × 70 % = 7.000 lei
5121 Conturi curente la banci = 456.4
Decontari cu asociatii privind capitalul varsat anticipat
7.000 lei
7.000 lei
si:
1011 Capital social subscris nevarsat =
1012 Capital social subscris varsat
7.000 lei
7.000 lei
e) realizarea aportului la cel de al doilea apel:
%
= 456.2 Decontari cu asociatii privind capitalul
subscris nevarsat
456.4 Decontari cu asociatii privind capitalul varsat anticipat
7.000 lei
28.000 lei
456.5 Decontari cu asocietii in dificultate
3.500 lei (50 000×1 000×70%)
5121 Conturi curente la banci
17.500 lei (250 000×1 000×70%)
si:
1011 Capital social subscris nevarsat
= 1012 Capital social subscris varsat
17.500 lei
17.500 lei
f) vânzarea actiunilor in cazul actionarilor in dificultate:
5121 Conturi curente la banci
= 456.5 Decontari cu asociatii in dificultate
5.000 lei
5.000 lei
si:
1011Capital social subscris nevarsat
= 1012 Capital social subscris varsat
3.500 lei
3.500 lei
g) Inregistrarea cheltuielilor cu vânzarea:
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
= 5121Conturi curente la banci
100 lei
100 lei
456.5 Decontari cu asociatii in dificultate
= 758 Alte venituri din exploatare
100 lei
100 lei
h) Inregistrarea dobânzii penalizatoare:
456.5 Decontari cu asociatii in dificultate
= 763 Venituri din creante imobilizate
70 lei
70 lei
i) lichidarea conturilor cu actionarii in dificultate (soldul contului):
456.5 Decontari cu asociatii in dificultate
= 5121 Conturi curente la banci
1.330 lei
1.330 lei
Contabilitatea cresterii capitalului social prin aporturi noi în
natura si/ sau în numerar.
O asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse
pentru finantarea investitiilor sau consolidarea situatiei financiare.
Modalitatea financiara de crestere se asigura prin aporturi noi în
bani si/ sau în natura.
Cresterea capitalului prin aporturi în numerar se poate efectua,
teoretic, dupa doua metode: cresterea valorii nominale a actiunilor existente
si prin emiterea de noi actiuni.
Prima modalitate evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea
echilibrului dintre actionari. Ea devine aplicabila prin consimtamântul
unanim al actionarilor.
Apelul la cea de a doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca
pretul de emisiune pentru actiunile noi. Acestea se plaseaza între
valoarea matematica contabila a vechilor actiuni (limita maxima) si valoarea
lor nominala (limita minima).
În masura în care pretul de emisiune al actiunilor noi este
mai mic decât valoarea matematica contabia a actiunilor vechi, se
produce “efectul de dilatare” a capitalului care la rândul sau antreneaza
o pierdere pentru actionarii ”vechi” care nu participa la subscrierea de
noi actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile
preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare, DS sunt
titluri de valoare negociabile care intra în paritate cu actiunile
vechi. Marimea lor se calculeaza ca diferenta între valoarea matematica
contabila veche si valoarea matematica noua a unei actiuni.
Rationamentul calcularii valorii teoretice a unui DS se prezinta astfel:
• Capitalul propriu înaintea cresterii prin aporturi
noi Q × V
• Cresterea Q * × E
• Capitalul propriu rezultat în urma cresterii
(Q × V) + (Q * × E)
• Valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea
capitalului propriu: (Q x V ) + (Q* x E ) / (Q + Q*)
• Valoarea teoretica a dreptului de subscriere (DS):
Q* x (V - E) / Q + Q*
unde:
Q reprezinta numarul actiunilor vechi
Q * - numarul actiunilor noi
V - valoarea matematica contabila a vechilor actiuni
E - pretul de emisiune al noilor actiuni
Exemplu: Se considera cazul unei societati ale carei capitaluri proprii
sunt constituite din:
• Capital social 4.000 lei
• Rezerve 800 lei
Total 4.800 lei
• Capitalul este reprezentat de 40.000 actiuni
• Valoarea nominala 0,1 lei/actiunea
• Valoarea contabila 0,12 lei/actiunea
În scopul dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea
decide sa majoreze capitalul sau cu 1.000 lei prin emiterea a 10.000 actiuni
noi a caror valoare nominala este de 0,1 lei. Deci o noua actiune este
emisa pentru 4 actiuni vechi. Pretul de emisiune este 1.100 lei.
În acest caz, situatia în contabilitate se prezinta astfel:
• Capital social initial 4.000 lei
• Rezerve 800 lei
Total 4.800 lei
• Cresterea capitalului propriu (10.000 actiuni ×
1.100 lei) = 1.100 lei
din care:
- cresterea capitalului social (10.000 actiuni ×
1.000 lei) = 1.000 lei
- primele de emisiune (10.000 actiuni × 100 lei)
= 100 lei
• Valoarea matematica contabila noua = (4.800 + 1.100)
/ 5 = 0,118 lei
• Raportul actiuni vechi/actiuni noi este 4/1
• Dreptul de subscriptie 0,12 lei — 0,118 lei = 0,002
lei
Sau:
1 DS = 10.000/ 5 x (0,12 - 0,11) = 20 lei
Înregistrarea contabila va fi:
456 Decontari cu asociatii privind capitalul =
%
1011 Capital subscris nevarsat
1.100 lei
1.000 lei
1041 Prime de emisiune
100 lei
Datele pot fi interpretate astfel:
• solicitantul unei noi actiuni plateste întreprinderii
0,11 lei pentru o actiune ce valoreaza 0,118 lei;
• proprietarul unei actiuni vechi ar pierde 0,002 lei
pe actiune (0,12 lei — 0,118 lei). Pentru a evita aceasta situatie, fiecare
solicitant de un titlu nou va plati 4 DS × 0,002 lei = 0,008 lei
purtatorului de patru actiuni vechi. Procedând astfel, pentru fiecare
actiune veche purtatorul primeste 0,002 lei, ceea ce îl face indiferent
fata de modificarea valorii contabile a titlurilor de la 0,12 la 0,118
lei.
Se poate considera ca fiecare cumparator potential trebuie sa “indemnizeze”
patru actiuni vechi pentru a obtine dreptul de a cumpara o actiune noua.
Aceasta indemnizatie se numeste drept preferential de subscriere.
Este posibila situatia în care cel putin unul din vechii actionari
sa nu detina un numar de actiuni divizibil cu patru. În acest caz
el este obligat sa cumpere un DS sau sa le vânda pe acelea care sunt
în plus fata de multiplii lui patru. Exemplu, un actionar vechi detine
11 actiuni. În aceasta situatie el trebuie sa cumpere la valoarea
nominala 11/4 = 2 actiuni si sa ramâna cu 3 DS - uri pe care le poate
vinde, sau poate cumpara un DS disponibilizat de un alt actionar, completând
numarul de 4 DS - uri necesare achizitionarii unei noi actiuni. În
aceasta ultima variant\ cea de- a 12 actiune îl va costa 1 DS + 1.000
lei = 20 lei + 1.000 lei = 1.020 lei.
Relatia de calcul prezentata mai înainte, a marimii cursului dreptului
de subscriere conduce la o valoare teoretica. Aceasta valoare se delimiteaza
ca un sistem de referinta pentru negocierea dreptului de subscriere. De
regula o asemenea negociere se face la un curs de plata inferior celui
teoretic.
Exemplu. Pentru edificare se presupune urmatoarea situatie la 31 decembrie
2001:
• Capitaluri proprii 4.800 lei
• Numarul de actiuni 40.000 titlluri
• Cresterea de capital prin emiterea de 10.000 actiuni
noi
• Valoarea contabila înainte de crestere 0,12 lei
• Pre]ul de emisiune 0,11 lei
1 DS = 10.000/ 50.000 (0,12 - 0,11) = 0,002 lei
• Cresterea de capital s-a dispus în perioada 20
august - 20 septembrie 2002;
• La 10 august actiunea era cotata la 0,102 lei. Cursul
bursier în 2002 cel mai ridicat a fost de 0,106 lei si 0,101 lei
cel mai scazut.
• Raportul act]iuni noi/actiuni vechi este 1/4
• Cursul negociat al dreptului de subscriere se prezinta
astfel:
1 DS = 1/ 5 (0,106 - 0,102 ) = 1/ 5 x 40 = 8 lei
Deci intervine o pierdere de 0,002 - 0,0008 = 0,0012 lei între valoarea
teoretica si cea negociata a DS - ului.
Remarca. În cazul în care cresterea de capital îmbraca
forma de aport în natura nu se pune problema protectiei vechilor
actionari. Actiunile noi se emit la un pret teoretic apropiat de valoarea
contabila a titlului. Diferenta între valoarea de emisiune si valoarea
nominala a noilor actiuni se înregistreaza ca prima de aport.
Exemplu. Pentru un mijloc de transport evaluat la valoarea de 550 lei,
valoarea retinuta la subscriere pentru o actiune 0,11 lei, valoarea nominala
a actiunii este de 0,1 lei. Numarul de actiuni noi create este de 550 /
0,11 = 5.000 actiuni.
Înregistrarea cresterii de capital se face:
2133 Mijloace de transport =
%
1012 Capital subscris varsat
550 lei
500 lei
1043 Prime de aport
50 lei
Contabilitatea cresterii capitalului social prin operatii interne.
Cresterea are loc prin încorporarea rezervelor, a profitului, a rezervelordin
reevaluare si a primelor de capital. Motivul cresterii este cel al întaririi
credibilitatii societatii asigurând actionarii de disponibilitatea
unei mari parti a fondurilor proprii.
Procedural, cresterea de capital se poate realiza prin crearea de noi titluri
atribuite gratuit vechilor actionari sau prin cresterea valorii nominale
a vechilor actiuni. Se precizeaza ca în conditiile unui astfel de
mod de majorare de capital, averea reala a societatii nu se modifica.
Protectia financiara a vechilor actionari, în conditiile în
care se emit noi actiuni, este asigurata prin detinerea de catre acestia
a drepturilor de atribuire (DA) ca titluri negociabile. Subscriptorii noilor
actiuni pot fi atât vechii actionari care utilizeaza drepturile lor,
cât si noii actionari cu conditia ca acestia sa cumpere DA-uri la
paritatea necesara.
Mecanismul de calcul si functionare a DA - urilor este în principiu
similar cu cel al DS - urilor. Relatia de calcul pentru valoarea teoretica
a unui drept de atribuire este:
C'/ (C + C') x V
unde:
C - numarul de actiuni vechi
C' - numarul de actiuni noi de emis
V - valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor
actiuni
Exemplu: Reluând exemplul de mai înainte se presupune ca din
rezervele existente se încorporeaza în capitalul social 400
lei, pentru care se emit 4.000 de actiuni noi.
Situatia în contabilitate se prezinta astfel:
• Capital social initial 4000 lei
• Rezerve neîncorporate 400 lei
• Rezerve încorporate în capitalul social
prin emiterea de noi actiuni atribuite gratuit (4.000 actiuni × 0,1
lei) = 400 lei
Total capital propriu 48.000.000 lei
• Raportul actiuni vechi/actiuni noi : 10/1
• Valoarea contabila a vechilor actiuni 1.200 lei
• Valoarea contabila în conditiile emiterii de
noi actiuni (4.800 lei / 4,4 actiuni) = 0,1091 lei
DA = 0,12 - 0,1091 = 0,0109 lei
Sau:
DA = 1/ (10 + 1) x 0,12 = 0,0109 lei
Corespunzator paritatii de atribuire, vechiul actionar trebuie sa posede
10 DA - uri pentru a i se conferi în mod gratuit o actiune noua.
Daca poseda, sa presupunem 18 actiuni vechi, se afla în situatia
de a obtine în mod gratuit 1 actiune noua, iar pentru cea de a doua
actiune trebuie sa cumpere 2 DA × 0,0109 lei = 0,0218 lei, disponibilizate
de la alti actionari.
Un nou actionar poate procura o actiune din cele noi
numai în conditiile în care plateste 10 DA -uri, deoarece paritatea
de atribuire este de 10/1. Deci o actiune noua se cumpara la 10 DA ×
0,0109 lei = 0,109 lei.
Remarca. Valoarea calculata pentru un DA are caracter teoretic, deoarece
acesta este, de regula, cotat la bursa de valori. În conditiile în
care pretul bursier al DA - ului este pozitiv, actionarul vechi poate renunta
total sau partial la DA - urile detinute. În acest scop se compara
pretul bursirer al unui DA si profiturile (dividendele) pe care le-ar asigura
achizitionarea de noi actiuni. Rezolvarea practica este similara cu cea
prezentata la DS - uri.
Înregistrarea contabila privind încorporarea rezervelor în
capital este:
1061 Rezerve legale = 1012 Capital subscris varsat
400 lei
400 lei
În cazul în care s-ar fi încorporat în capital
primele de emisiune, beneficiile sau diferentele din reevaluare, înregistrarea
devine:
%
= 1012 Capital subscris varsat
1041 Prime de emisiune
1043 Prime de aport
105 Rezerve din reevaluare
117 Rezultatul reportat
Contabilitatea cresterii capitalului prin dubla marire.
Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor,
primelor de capital sau rezervelor din reevaluare si prin aporturi în
numerar. Ea poate avea loc simultan sau succesiv.
În ipoteza în care cresterile sunt simultane, drepturile de
subscriptie si cele de atribuire sunt rezervate în mod exclusiv vechilor
actionari. Daca cresterile sunt succesive, drepturile de subscriptie sau
de atribuire, dupa caz, apartin vechilor actionari din timpul primei cresteri.
Drepturile celei de-a doua cresteri apartin vechilor actionari si a celor
ce au beneficiat de prima crestere de capital.
Exemplu. Situatia în contabilitate înainte de dubla marire
a capitalului social se prezinta astfel:
• Capital social initial 4.000 lei
• Rezerve 800 lei
Total capital propriu 4.800 lei
• Numarul de actiuni 40.000 titluri
În adunarea generala se hotaraste cresterea capitalului social prin
emiterea de actiuni în numar de 10.000 titluri la pretul de emisiune
de 0,1 lei si prin încorporarea de rezerve disponibile în valoare
de 400 lei pentru care se emit 4.000 actiuni.
Daca cele doua cresteri se produc simultan, situatia în contabilitate
se prezinta astfel:
• Capital social initial (40.000 actiuni × 0,1
lei) = 4.000 lei
• Rezerve neîncorporate 400 lei
• Rezerve încorporate prin emiterea de noi actiuni
(4.000 actiuni × 0,1 lei) = 400 lei
• Cresterea capitalului prin aporturi noi în urma
emiterii de noi actiuni (10.000 actiuni × 0,1 lei) = 1.000 lei
Total capital propriu 5.800 lei
• Valoarea matematica - contabila a vechilor actiuni
0,12 lei
• Valoarea matematica - contabila noua în conditiile
cresterii capitalului (5.800 / 54.000 actiuni) = 0,1074 lei
• Valoarea cumulata 1 DS + 1 DA (0,12 — 0,1074) = 0,0126
lei
• Raportul paritate I (DS) 40.000
/10.000 = 4/1
II (DA) 40.000 /4.000 =10/1
1 DS = (Valoarea contabila noua - valoarea normala)/ 4 = (0,1074 - 0,1)/
4 = 0,001850 lei
1 DA = Valoarea contabila noua/ 10 = 0,1074/ 10 = 0,01074 lei
Daca cele doua cresteri se produc succesiv situatia se prezinta astfel:
Faza I: Emiterea de noi actiuni prin aporturi în numerar si/sau în
natura:
• Capital social initial 4.000 lei
• Rezerve 800 lei
Total 4.800 lei
• Crestere de capital (10.000 actiuni × 0,1 lei)
= 1.000 lei
Total 5.800 lei
• Valoarea contabila noua (5.800 / 50.000 actiuni) =
0,1160 lei
DS = 0,12 — 0,1160 = 0,0040 lei
Faza II. Încorporarea rezervelor:
•Capital propriu 5.800 lei
• Numar de actiuni emise 400 lei/ 0,1 lei = 4.000 actiuni
• Raportul de paritate 12,5/1
• Valoarea contabila noua = 5.800/ 54.000 = 0,1074 lei
1 DA = 0,1160 - 0,1074 = 0,0086 lei
• Valoarea unei actiuni atribuita în mod gratuit
( 12,5 × 0,0086 lei) = 0,1075 lei
Contabilitatea cresterii capitalului prin conversia obligatiunilor
în actiuni.
Pe aceasta cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea
datoriilor fara a apela direct la trezorerie. Aceasta conversie trebuie
sa fie dorita si motivata de obligatari pentru a deveni actionari. Purtatorul
de obligatiuni ca titluri de valoare cu dobânda fixa trebuie sa fie
interesat sa le transforme în titluri cu venit variabil (dividende).
În acest scop, actiunile emise trebuie sa aiba o valoare teoretica
apropiata de cea a obligatiunilor. Diferenta dintre valoarea nominala totala
a obligatiunilor convertite si valoarea totala a actiunilor noi emise ca
echivalent se înregistreaza ca prime de emisiune.
Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece
obligatarii ca subscriptori ai noilor actiuni sunt creditorii societatii
comerciale.
Exemplu. Se transforma 10.000 obligatiuni în 5 000 actiuni, raportul
fiind de 2/1, în conditiile în care valoarea nominala a unei
obligatiuni este de 1.000 lei, iar valoarea nominala a unei actiuni comune
este de 0,18 lei.
Prima de emisiune = (10.000 × 0,1 lei ) — (5.000 × 0,18 lei)
= 100 lei
Înregistrarea contabila este:
161 Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni
=
%
1012 Capital subscris varsat
1.000 lei
900 lei
1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
100 lei
Contabilitatea micsorarii capitalului social prin rambursarea unei
parti catre asociati.
Reducerea pe aceasta cale are loc în cazul în care capitalul
este supraproportionat fata de activitatea sa, atunci când se reduc
investitiile dintr-un sector de activitate sau când se decide realizarea
(vânzarea) unei parti din activul societatii care nu este necesar
activitatii sale.
Diminuarea capitalului social se realizeaza prin: reducerea numarului de
actiuni, reducerea valorii nominale a actiunilor si prin rascumpararea
actiunilor de catre societate si anularea lor.
În cazul în care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau
numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar primeste
o suma proportionala cu numarul de actiuni pe care îl detine.
Exemplu. Situatia în contabilitate se prezinta astfel:
• Capital social 3.000 lei
• Rezerve 600 lei
Total 3.600 lei
•Numar de actiuni 10.000 titluri
• Valoarea nominala a unei actiuni 0,3 lei
• Diminuarea capitalului cu 10 %
a) modalitatea reducerii valorii nominale de la 0,3 lei
la 0,27 lei, 10 000 ac]iuni× (0,3 — 0,27) = 300 lei. Titularii de
actiuni primesc suma de 0,03 lei pentru fiecare titlu de valoare.
Înregistrarea contabila este:
1012 Capital subscris varsat =
456 Decontari cu asociatii privind capitalul
300 lei
300 lei
iar la rambursare:
456 Decontari cu asociatii privind capitalul
= 512 Conturi curente la banci
300 lei
300 lei
b) modalitatea reducerii numarului de actiuni cu 10%
(30 000 actiuni ×10/100) prin rambursarea catre actionari 1 000 actiuni
× 0,3 lei valoare nominal\ = 300 lei.
Înregistrarea este similara cu cea prezentata la punctul a).
c) rascumpararea si anularea a 10% din numarul de actiuni,
deci 1.000 actiuni, pretul de rascumparare 0,32 lei titlul, valoarea totala
320 lei.
• rascumpararea actiunilor proprii:
502 Actiuni proprii =
512 Conturi curente la banci
320 lei
320 lei
• anularea actiunilor:
%
= 502 Actiuni proprii
1012 Capital social subscris varsat =
300 lei
320 lei
1068 Alte rezerve
20 lei
Daca pretul de rascumparare ar fi fost de 0,29 lei titlul, diferenta de
0,01 lei × 1.000 actiuni = 10 lei s-ar fi înregistrat pe creditul
contului 1041 “Prime de emisiune”. Dupa parerea noastra, acest cont poate
fi folosit si în locul contului 1068 “Alte rezerve” în cazul
în care pretul de cumparare este mai mare decât valoarea nominala.
Remarca. Fata de varianta de mai sus când diferenta de pret rezultata
din rascumpararea si anularea propriilor actiuni s-a înregistrat
pe seama rezervelor si primelor de capital se poate retine si o alta varianta
si anume decontarea lor pe seama cheltuielilor si veniturilor. Astfel,
diferentele nefavorabile se repartizeaza asupra contului 664 “Cheltuieli
privind investitiile financiare cedate”, iar cele favorabile se încorporeaza
în contul 764 “Venituri din investitii financiare cedate”.
Contabilitatea micsorarii capitalului social prin acoperirea pierderilor
Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc numai
în cazul în care nu exista o alta modalitate de finantare.
În principiu, acoperirea pierderilor se face prin report la noul
exercitiu, din rezervele legale constituite în acest sens si prin
varsaminte noi pentru reîntregirea capitalului.
Practic, apelul la capitalul social intervine în cazul în care
se constata ca bilantul prezinta un nivel al pierderilor reportate prea
important pentru a putea fi absorbit rapid de beneficiile exercitiilor
viitoare.
Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor
direct din capitalul social sunt cea a reducerii valorii nominale a actiunilor
si cea a anularii numarului de actiuni. Indiferent de solutia retinuta,
se debiteaza contul 1012 “Capital subscris varsat” si se crediteaza contul
117 ”Rezultatul reportat”.
Exemplu. Capitalul propriu al societatii “Exemplu” S.A., cotata la bursa
de valori se prezinta astfel:
• Capital social (20.000 actiuni × 0,2 lei) = 4.000
lei
• Rezerve legale 800 lei
• Alte rezerve 200 lei
• Report pierderi (2.000) lei
Total capital propriu 3.000 lei
Adunarea generala extraordinara decide o reducere a capitalului propriu
pentru a acoperi pierderea reportata.
Valoarea matemica contabila a unei actiuni = 3.000/ 20.000 = 0,12 lei
Valoarea nominala noua a unei actiuni stabilita în urma reducerii
capitalului este de 0,13 lei.
Diferenta de 20.000 actiuni × (0,15 - 0,13) = 4.000 lei se va deconta
la rezerva legala.
Înregistrarea contabila privind reducerea capitalului este:
%
= 117 Rezultatul reportat
1068 Alte rezerve
200 lei
2.000 lei
1061 Rezerve legale
400 lei (800 - 400)
1012 Capital subscris varsat
1.400 lei
Situatia capitalului propriu în urma reducerii se prezinta astfel:
• Capital social (20.000 actiuni × 0,13 lei) =
2.600 lei
• Rezerve legale 400 lei
Total capital propriu 3.000 lei
Contabilitatea micsorarii - cresterii capitalului social
O societate care lucreaza în pierdere si doreste sa majoreze capitalul,
poate apela la tehnica financiar - contabila în doi pasi succesivi:
a) reducerea capitalului pentru a acoperi pierderile;
b) majorarea capitalului prin încorporarea rezervelor
sau prin emiterea de noi actiuni.
Aceasta dubla operatie este cunoscuta sub denumirea de “miccarea acordeonului”
sau ”însanatosire financiara”.
Majorarea capitalului prin încorporarea de rezerve are loc în
cazurile în care pierderile nu depasesc 50% din capital. În
caz contrar, cresterea se acopera din emisiunea de noi actiuni sau chiar
conversia obligatiunilor în actiuni.
Primul pas, micsorarea capitalului genereaza înregistrarea privind
debitarea contului 1012 “Capital subscris varsat” si creditarea contului
117 ”Rezultatul reportat”.
Cel de al doilea pas, finantarea cresterii capitalului impune înregistrarile
specifice încorporarii rezervelor în capital sau emiterii de
noi actiuni reprezentative.
Contabilitatea amortizarii capitalului
Amortizarea capitalului consta în rambursarea depunerilor catre actionari
fara ca prin aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea
se face din rezervele disponibile constituite sau prin afectarea unei parti
din beneficiu. Ca reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza în
virtutea unei dispozitii statutare sau prin decizia adunarii generale extraordinare
a actionarilor.
În scopul de a indica mentinerea capitalului de origine, rezerva
sau beneficiul care se substituie la fractiunea rambursata actionarilor
este decontata prin crearea a doua analitice în cadrul contului 1012
“Capital subscris varsat” respectiv 1012.1”Capital neamortizat” si 1012.2
”Capital amortizat”. Aceasta ultima parte de capital este indisponibila,
iar actiunile echivalente nu participa la primul dividend si au un regim
diferit la partajul capitalului realizat la lichidarea societatii.
Exemplu. Capitalul subscris varsat se ridica la 300 lei. Se decide sa se
amortizeze capitalul cu 50 lei prin afectarea unei parti din rezervele
disponibile:
1068 Alte rezerve
= 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
50 lei
50 lei
si
456 Decontari cu asociatii privind capitalul
= 512 Conturi curente la banci
50 lei
50 lei
Totodata se face virarea interna prin debitarea contului 1012 “Capital
subscris varsat” si creditarea conturilor 1012.1”Capital neamortizat” si
1012.2 “Capital amortizat”.
Schema înregistrarilor contabile se poate prezenta si sub forma:
a) înregistrarea deciziei de amortizare a capitalului
pentru fractiunea amortizata:
1012 Capital subscris varsat
= 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
50 lei
50 lei
b) afectarea rezervelor la amortizare:
1068 Alte rezerve
= 1012.2 Capital amortizat
50 lei
50 lei
c) virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare
de capital neamortizat:
1012 Capital subscris varsat =
1012.1 Capital neamortizat
250 lei
250 lei
d) rambursarea efectiva a actiunilor:
456 Decontari cu asociatii privind capitalul
= 512 Conturi curente la banci
50 lei
50 lei
Desigur, se pot folosi si alte variante; noi o recomandam pe aceasta din
urma, în spiritul divulgarii integrale a informatiei.
Contabilitatea rascumpararii propriilor actiuni.
În principiu nu este admisa cumpararea de catre societate a propriilor
sale actiuni. Totusi, în anumite cazuri legislatia admite rascumpararea
propriilor actiuni cu scopul de a fi anulate, distribuite salariatilor
sau vândute tertilor. Asa cum prevede art. 69 din Legea nr. 31 privind
societatile comerciale “Societatea nu va putea dobândi propriile
sale actiuni, nici acorda împrumuturi sau avansuri asupra lor, în
afara de cazul în care adunarea generala a actionarilor hotaraste
altfel, cu votul actionarilor care reprezinta doua treimi din capitalul
social”.
Exemplu. O întreprindere cumpara 1.000 titluri din propriile actiuni,
valoarea nominala este 0,1 lei, iar pretul de rascumparare 0,14 lei. Actiunile
sunt distribuite salariatilor la un pret de 0,12 lei.
Se presupune si varianta în care sunt vândute tertilor la pretul
de 0,15 lei titlul.
a) rascumpararea propriilor actiuni 1.000 actiuni ×
0,14 lei = 140 lei se înregistreaza prin articolul contabil:
502 Actiuni proprii
= 512 Conturi curente la banci
140 lei
140 lei
b) actiunile rascumparate sunt distribuite salariatilor
la pretul de 0,12 lei × 1.000 actiuni =120 lei:
%
= 502 Actiuni proprii
512 Conturi curente la banci
120 lei
140 lei
6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
20 lei
În cazul în care actiunile s-ar vinde tertilor la pretul de
0,15 lei × 1000 actiuni = 150 lei, înregistrarea este:
512 Conturi curente la banci
= 502 Actiuni proprii
150 lei
140 lei
7641Venituri din imobilizari financiare cedate
10 lei
În locul contului 512 “Conturi curente la banci” se pot folosi si
conturile 461 “Debitori diversi”, daca nu s-au încasat imediat si
424 “Participarea personalului la profit” daca actiunile au fost distribuite
în contul participarilor la profit.
Ultima modificare: 21.mai.2006
....................................
