![]() |
![]() I.A.S. 7 - Situatiile fluxurilor de trezorerie |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() |
IAS 7 - Situatiile fluxurilor de trezorerie/ Situatia fluxurilor de numerar.
Obiectivul IAS 7
Informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei entitati
sunt
utile utilizatorilor de situatii financiare, punandu-le la dispozitie o
baza pentru evaluarea capacitatii entitatii de a genera numerar si
echivalent
de numerar, si a nevoilor sale de a utiliza acele fluxuri de
trezorerie.
Deciziile economice luate de utilizatori impun o evaluare a capacitatii
unei entitati de a genera numerar si echivalente de numerar, precum si
a momentului si sigurantei concretizarii acestora.
Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de
informatii
cu privire la istoricul miscarilor de numerar si de echivalent de
numerar
ale unei entitati, prin intermediul fluxurilor de trezorerie,
clasificand
fluxurile de trezorerie din timpul perioadei in fluxuri din activitati
de exploatare, investitie si finantare.
Este de a aborda informatiile cu privire la istoricul miscarilor de
numerar
si echivalente de numerar ale unei intreprinderi, cerute sub forma
situatiilor
fluxurilor de numerar, care clasifica fluxurile de numerar si timpul
perioadei
de raportare ca fluxuri din activitati de exploatare, de investitie si
de finantare. Utilizatorii solicita aceste informatii pentru a-si putea
forma o opinie cu privire la modificari ale activelor nete, structura
financiara
a intreprinderii, solvabilitatea si lichiditatea intreprinderii,
capacitatea
intreprinderii de a influenta valorile si momentul de aparitie a
fluxurilor
de numerar, capacitatea intreprinderii de a genera numerar, valoarea
actualizata
a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderi (cu
ajutorul
modelelor).
Chiar daca multe intreprinderi, in special din anumite ramuri de
activitate
cum ar fi serviciile financiare, considera irelevanta redactarea unor
asemenea
situatii dar standardul cecre tuturor intreprinderilor sa prezinte o
situatie
a fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada pentru care sunt
intocmite
situatiile financiare.
Principiile/ politicile contabile trebuie sa tiona cont de
prezentarea
fluxurilor de numerar, incluzand echivalentele de numerar, clasificate
in functie de:
- activitatile de exploatare (care sunt principalele
activitati producatoare de venituri ale intreprinderilor, precum si
alte
activitati ce nu sunt activitati de investitie sau de finantare);
- activitati de investitie (constau in achizitionarea
si cedarea de active pe termen lung, precum si alte investitii);
- activitatile de finantare (constau in schimbari ale
dimensiunii si compozitiei capitalului propriu si datoriilor unei
intreprinderi).
Fluxurile de numerar sunt definite ca intrari si iesiri de numerar si
echivalente
de numerar. Astfel, o situatie a fluxurilor de numerar explica
modificarile
acestor elemente pe durata exercitiului financiar. Activitatile de
exploatare
se refera la principalele activitati care aduc venituri pentru
intreprindere
si includ toate acele activitati care nu sunt activitati de investitie
sau de finantare. Cu alte cuvinte, s identifica mai intai acele
activitati
care intra in categoria activitatilor de finantare asu de investitii,
ceea
ce ramane fiind activitatile de exploatare.
Echivalentele de numerar reprezinta investitii financiare pe termen
scurt
ce sunt cumparate si vandute, in general, ca parte a gestiunii
numerarului
unei intreprinderi, si nu ca parte a activitatilor de exploatare, de
investitii
sau de finantare ale acesteia. IAS 7 arata faptul ca o investitie se
considera,
in mod normal, echivalentul de numerar doar daca este usor convertibila
intr-o suma prestabilita de numerar si, atunci cand este achizitionata,
are o scadenta mica (de maxim 3 luni). Acest lucru este in contradictie
cu practica din anumite tari de clasificare a tuturor investitiilor pe
termen scurt (investitiile ce au scadenta la mai putin de 12 luni de la
data bilantului) ca echivalente de numerar. Se cere ca echivalentele de
numerar sa fie subiectul unui risc nesemnificativ al schimbarii valorii
lor si ca ele sa fie pastrate pentru indeplinirea angajamentelor pe
termen
scurt. Aceasta nu se aplica in cazul investitiilor ce au o scadenta mai
mare de trei luni.
Modificarile valorii investitiilor in titluri de creanta, altele decat
modificarile in ceea ce priveste solvabilitatea, rezulta din
schimbarile
ratei dobanzii. O estimare precisa a fluctuatiei ratei dobanzii este
rareori
posibila. In mod evident, cu cat este mai scurta scadenta unui titlu de
creanta, cu atat mai mic este efectul asupra valorii lui datorat unei
modificari
in ratele dobanzii. IAS 7 presupune ca modificarile ratelor ar avea loc
in mod normal un efect nesemnificativ asupra valorii unui titlu ce are
o scadenta de trei luni sau mai putin de la data achizitiei lui de
catre
intreprindere. Cu toate acestea, cele 3 luni ale standardului nu
trebuie
vazute ca o cerinta absoluta. Se poate adopta o politica de includere a
investitiilor cu scadenta initiala mai mare de 3 luni, daca
circumstantele
o cer. Un exemplu in aceasta privinta ar fi stabilitate ratei dobanzii,
cu variatii nesemnificaqtive ale acesteia pe termen lung. In astfel de
circumstante, o intreprindere poate justifica o politica de considerare
a unei investitii intr-un titlu de creanta, cu o scadenta initiala
(adica
scadenta la data achizitiei de catre intreprindere) putin mai mare de
trei
luni, ca echivalent in numerar. O intreprindere trebuie sa prezinte
componentele
numerarului si ale echivalentelor in numerar si efectul oricarei
modificari
in politica de determinare a componentelor acestora.
Chiar daca o investitie are o scadenta initiala mai mica de trei luni
(incluzand
actiunile preferentiale recent achizitionate cu o data specificata de
rascumparare),
nu trebuie considerata echivalent de numerar daca exista o indoiala ca
entitatea emitenta va rascumpara in intregime garantia la scadenta. In
anumite circumstante, descoperirile de cont pot fi considerate ca o
parte
integranta a gestiunii numerarului unei intreprinderi si, de aceea, pot
fi incluse in numerar si in echivalentele de numerar mai degraba decat
sa fie considerate ca activitati de finanatare.
Nu intotdeauna este clar in ce conditii un element poate fi clasificat
ca o activitate de exploatare, de investitii sau de finantare. In
general,
acest lucru depinde de natura activitatii care este considerata a fi
sursa
predominanta a fluxurilor de numerar pentru elementul respectiv.
O singura tranzactie poate include fluxuri de numerar ce sunt
clasificate
in mod diferit. IAS 7 descrie clasificarea sumei initiale rambursarii
unei
datorii ca flux de numerar din activitatea de finantare si dobanda ca
flux
de numerar din activitatea de exploatare. Platile in numerar facute de
un beneficiar al activului inchiriat pe baza unui contract de leasing
operational
trebuie incluse in fluxurile de numerar ce provin din activitati de
exploatare.
Cu toate acestea, proportia platilor facute conform unui contract de
leasing
financiar ce reduc datoria trebuie clasificate in concordanta cu
politica
intreprinderii in ceea ce priveste clasificarea platii dobanzii.
Fluxurile de numerar ce provin din activitati de exploatare sunt, in
general,
determinate de efectele tranzactiilor si altor evenimente ce intra in
determinarea
profitului sau pierderii nete. Totusi, anumite tipuri de tranzactii ce
intra in determinarea profitului sau pierderii reprezinta fluxuri de
numerar
din activitati de finantare sau de investitii ce trebuie clasificate ca
atare. In IAS 7 impozitele pe venit sunt, in general, clasificate ca o
activitate de exploatare, cu exceptia situatiei in care ele pot fi
direct
atribuite perioadelor curente corespunzatoare activitatilot de
finantare
sau de investitii, asa cum sunt cele descrise mai sus. Atat timp cat
fluxurile
de numerar generate de impozite apar adesea intr-o alta perioada decat
cea a tranzactiei in cauza, sau astfel sunt imposibil de determinat,
impozitele
sunt, de obicei, ca activitati de exploatare.
Activitatile de investitii includ plati in numerar pentru
achizitionarea
terenurilor si mijloacelor fixe si a altor active productive. In
general,
aceste plati in numerar includ avansuri si alte sume platite la data
cumpararii
sau curand dupa aceea. Achizitionarea unui activ prin indatorare
directa
la vanzator este o tranzactie ce nu are natura de numerar, care trebuie
sa fie exclusa din situatia fluxurilor de numerar, dar prezentata
intr-o
nota in situatiile financiare. Platile ulterioare sunt iesiri de
numerar
cu caracter investitional. Spunem acest lucru pentru a sublinia faptul
ca se solicita, in mod clar, ca tranzactiile ce nu au natura de numerar
sa fie excluse din fluxurile de numerar.
O alta abordare
Este incurajata utilizarea metodei directe pentru prezentarea
informatiilor
referitoare la clasele majore de plati si incasari brute in numerar.
Este
permisa, de asemenea, metoda indirecta, cu ajutorul careia profitul net
sau pierderea neta este ajustata cu efectele tranzactiilor ce nu au
natura
de numerar si cu elemente de investitii sau finantare. In general,
fluxurile
de numerar nu se raporteaza in functie de sume nete, cu exceptia
numitor
activitati ale institutiilor financiare. Fluxurile de numerar din
dobanzi
si dividende incasate sau platite pot fi clasificate ca activitati de
exploatare,
de investitii sau de finantare. Impozitul pe profit se clasifica, in
general,
ca activitate de exploatare.
Concordanta
cu IAS-urile trebuie.
Prezentarea
informatiilor solicitata se refera la repere multiple. Astfel,
componentele
numerarului si ale echivalentelor de numerar trebuie prezentate si
reconciliate
cu elementele echivalente raportate in bilant. Prezentarea trebuie
facuta
pentru orice solduri semnificative ale numerarului si echivalentelor de
numerar ce nu sunt disponibile folosirii de catre grup, impreuna cu un
comentariu al conducerii. Tranzactiile ce nu se fac in numerar trebuie
excluse din situatia fluxurilor de numerar si prezentate intr-o nota.
Studiu de caz
Vom considera