Politica comerciala netarifara.
Generalitati/
concepte.
Instrumentele netarifare reprezinta un complex de masuri si reglementari
publice sau private, altele decat cele tarifare, menite sa impiedice, sa
limiteze sau sa deformeze fluxul international de bunurio si servicii in
vederea apararii pietei interne de concurenta straina si/ sau echilibrarea
balantei de plati externe.
Acestea actioneaza esalonat, inca din momentul efectuarii comenzii unui
produs pana in momentul consumului final al produsului respectiv, fiind
greu de identificat si de negociat si se caracterizeaza printr-o mare diversitate
de forme, de la o tara la alta. Acordul General de Tarife si Comert (GATT)
le-a clasificat in 5 mari grupe:
-1- Barierele netarifare care implica o limitare cantitativa directa a
importurilor.
Interdictiile (prohibirile) la import interzic total sau partial, pe o
perioada data sau nelimitata, importul anumitor produse, dand posibilitatea
producatorilor sa-si vanda marfurile pe piata interna fara concurenta externa.
Contingentele de import constituie plafoane maxime cantitative sau valorice,
admise la importul unor produse sau grupe de produse pe o perioada determinata
de timp (de regula un an) si care pot fi globale, fara specificarea tarii
de provenienta, sau bilaterale, cand se mentioneaza tara de provenienta.
Licentele de import sunt autorizatii acordate de stat firmelo importatoare
pentru un anumit produs sau grupa de produse, valabile pe o anumita perioada
de timp si care pot fi automate (cand cererea de import este acceptata
automat, intr-un termen prestabilit si care vizeaza produsele liberalizate
la import), sau de administrare a restrictiilor cantitative (neautomate,
cand se acorda selectiv, in functie de produs, de tara de origine, etc.
vizand produsele neliberalizate la import) si care, in functie de contingentul
pe care-l gestioneaza, pot fi globale sau bilaterale, acestea din urma
permitand aplicarea de restrictii diferentiate, discriminari, fata de importurile
din alte tari.
Limitarile voluntare la export (sau autolimitarile la export) reprezinta
limitari la export acceptate de insasi tarile exportatoare sub amenintarea
ca, in caz contrar, tarile importatoare vor aplica, ele insele, contingente
de import mai restrictive si pe o perioada de timp mai indelungata. Restrictiile
de acest tip conduc la o reorientare a fluxurilor comerciale, intrucat
au drept consecinta sporirea importurilor de la sursele unde nu se aplica
autolimitarea. Totodata ele incurajeaza si chiar presupun cartelizarea
industriilor de export, crearea de carteluri intre tarile exportatoare,
in vederea repartizarii cotelor de productie si export intre producatori
si exportatori.
Acordurile privind comercializarea ordonata a produselor sunt restrictii
cantitative convenite pe baza de negocieri oficiale bilaterale sau multilaterale
si care implica, pe langa restrictiile "voluntare" la export, prevederi
privind preturile, clauzele de salvgardare, s.a. Daca in ceea ce priveste
limitarile voluntare la export gradul de interventie al guvernelor difera
de la o situatie la alta, in cazul acordurilor sectoriale privind comercializarea
ordonata a produselor, participarea guvernelor este deschisa si oficiala.
-2- Barierele netarifare care implica indirect limitarea importurilor
prin mecanismul preturilor.
Prelevarile variabile la import sunt practicate in cadrul politicilor agricole
ale UE si se stabilesc ca diferenta intre pretul mondial la produsele agricole
importate din UE si pretul prag de import, variind in functie de nivelul
celor doua preturi si asigurand o izolare totala a pretului comunitar de
evolutia pretului international.
Preturile minime de import sunt preturi stabilite la niveluri foarte apropiate
de nivelul preturilor interne cu ridicata, majorand in felul acesta preturile
de import, iar preturile maxime de import sunt fixate la un nivel care
sa nu depaseasca preturile produselor similare de pe piata interna, atunci
cand unele tari incearca o ridicare artificiala a preturilor la anumite
produse de export.
Impozitele indirecte si alte taxe cu caracter fiscal (sau ajustarile fiscale
la frontiera) pot imbraca o mare varietate de forme: TVA, taxa in cascada,
de acciza, taxe portuare, sanitare, consulare, etc. Prin ajustarile fiscale
la frontiera, ce presupun scutirea produselor de export de impozite indirecte
si aplicarea acelorasi impozite produselor de import, ca si celor indigene,
acestea pot discrimina marfurile importate fie prin evaluarea diferentiata
a bazei de impunere (luandu-se, de exemplu, ca baza de impunere pretul
CIF majorat cu taxa vamala si nu preturile cu ridicata), fie prin structura
impunerii sau prin ordinea de percepere a taxelor.
Taxele antidumping si compensatorii pot fi considerate ca si bariere netarifare,
atunci cand sunt folosite in mod abuziv, in scopuri protectioniste (de
exemplu, in cazul acordurilor privind comercializarea ordonata a produselor,
a preturilor minime de import).
Depunerile (depozitele) prealabile in valuta pentru export preva dobligatia
importatorilor sa depuna in contul organelor vamale o anumita cota in valuta
din contravaloarea viitorului import, cu cel putin 6 luni inainte de efectuarea
importului respectiv, suma depusa nefiind purtatoare de dobanzi. Importatorul
va cauta sa recupereze pierderea dobanzii prin vanzarea in continuare a
produsului importat la un pret care sa cuprinda si dobanda aferenta perioadei
depozitului sau prin solicitarea unor reduceri de pret din partea exportatorului.
-3- Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si
administrative privind importurile.
In cadrul acestora cele mai importante sunt: evaluarea marfurilor in vama
(evaluarea vamala) in cazul in care organele vamale utilizeaza drept baza
de impunere vamala cel mai ridicat pret din preturile practicate la produsul
importat, documentele extrem de numeroase si complicate si formalitatile
greoaie de import care impiedica desfasurarea normala a schimburilor comerciale.
-4- Barierele netarifare care decurg din participarea statului la
activitatile comerciale.
In cadrul acestora se disting: achizitiile guvernamentale, care sunt cumparari
de bunuri si servicii realizate de stat si care devin bariere netarifare
cand dau prioritate deplina sau tratament preferential firmelor nationale
fata de cele straine, comertul de stat prin care unitatile economice de
stat beneficiaza de avantaje privind impunerea fiscala sau de alta natura
in raport cu intreprinderile particulare, monopolul statului asupra importului
de produse de prima importanta economica (cereale, titei, medicamente,
metale, s.a.) caere permit limitarea importului produselor respective.
-5- Barierele netarifare care decurg din standardele aplicate produselor
importate si celor indigene (obstacole tehnice).
Din aceasta grupa fac parte, in principal: normele sanitare si fitosanitare,
care prevad, adesea, conditii atat de severe pentru marfurile importate
(produse destinate consumului oamenilor sau animalelor, etc) incat, practic,
nu pot fi indeplinite, normele de securitate, care cuprind conditiile de
calitate, prescriptiile tehnice, de igiena si securitate a muncii, care
se impun masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport dar care, din
lipsa uniformitatii standardelor pe plan international, ingreuneaza desfasurarea
schimburilor, normele dfe ambalare, marcare, etichetare, care ocazioneraza
cheltuieli suplimentare si adesea intarzie derularea contractelor.
Licentele.
Ministerul Comertului, prin directia de licenta si politica vamala din
cadrul directiei generale pentru strategie si politica comerciala, elibereaza
licente de inmport pentru urmatoarele categorii de marfuri:
- supuse regimului de control al importului;
- primite din strainatate ca ajutoare economice (inclusiv servicii);
- care fac obiectul unor contingente tarifare instituite prin hotarari
ale guvernului Romaniei;
- care sunt supuse regimului licentelor de import automate.
De asemenea, Ministerul Comertului elibereaza licente de export pentru
urmatoarele categorii de marfuri:
- supuse unor restrictii cantitative la export (marfuri contingentate)
care se stabilesc periodic prin ordin alk Ministerului Comertului;
- supuse de catre anumite tari unor limitari cantitative la importul
din Romania;
- supuse supravegherii de catre unele tari;
- supuse regimului de control al exportului;
- contingentate si neadmise temporar la export si care, de asemenea,
se stabilesc periodic prin ordin al Ministerului Comertului. Acestea din
urma sunt cele rezultate din operatiuni de lohn sau processing, destinate
aprovizionarii, in teritoriu vamal al Romaniei, a navelor si aeronavelor
straine, destinate aprovizionarii personalului roman, care lucreaza pe
santierele din strainatate ale agentilor economici romani, destinate procesului
de productie din cadrul lucrarilor de constructii montaj si instalatii
complexe din strainatate ale agentilor economici romani, supuse regimului
licentelor de export automate, exportate pe credit.
Licentele de operatiune sunt eliberate tot de Ministerul Comertului pentru
urmatoarele categorii de marfuri:
- operatiuni comerciale cu decontare in conturile de clearing, de barter
sau cooperare, convenite in baza unor acorduri guvernamentale convenite
de Romania cu anumite tari;
- operatiuni de recuperare a creantelor Romaniei prin import de marfuri;
- operatiuni care se realizeaza pe baza unor credite acordate sau primite
la nivel guvernamental;
- operaiuni legate de import-export incheiate la nivel de agent economic;
- operatiuni de import pentru compensarea unor exporturi prevazute
prin declaratia de incasare valutara a fi incasate in valuta;
- operatiuni de compensare a datoriilor externe ale regiilor autonome,
rezultate din prestari de servicii internationale.
In vederea protejarii producatorilor si consumatorilor interni, Romania
mai poate folosi:
- taxe antidumping, pentru neutralizarea si/ sau interzicerea practicarii
unor preturi de dumping la produsele importate;
- taxe compensatorii in scopul neutralizarii oricarei subventii acordate
direct sau indirect in tara de origine sau in tara exportatoare pentru
producerea, exportul si transportul unor produse;
- taxe de salvgardare pentru evitarea unor importuri in cantitati atat
de mari si in conditii care ar putea sa produca sau sa ameninte cu producerea
unui prejudiciu grav producatorilor nationali.
 ....................................
|
|
