Gata de „A Fi Deschis” ca o introducere
Un vis cu o Prezență spirituală
(English)
Conștiință? Schizofrenie? Dar amintirile sunt atât de vii și atât de diferite… Dintre multe “persoane”, “Eu” sunt în viața și cunoștințele mele…
Simt că nu este vina mea… Dar sunt atât de “ale mele”…
Am căutat… Da, un fel de ispășire pentru vinovăția primei mele existențe…
A face greșeli și a face greșeli din nou, cu fiecare nouă existență… Cu fiecare experiență, am încercat să corectez greșelile anterioare. Uitând cât de “prost” și neexperimentat eram atunci, pentru prima dată… A doua oară… Oh… De prea multe ori…
Dar am făcut-o fără ca nimeni să mă forțeze, pedepsindu-mă pentru numărul de “greșeli” care au continuat să crească… Doar eram… Unicul… Singur…
Da, am simțit-o și am vrut să o fac…
Până când am ajuns în acel punct în care nu mai conta… Pur și simplu existam, trăiam… Purtat de valul vieții.
Și totul a început să curgă perfect… Simțeam că fiecare “greșeală” dispare, “închisă” de ceea ce devenisem… Gata cu lupta pentru El…
Am fost Eu. Un fel de “nasol”, “imatur”, “prost”, “plictisitor”, “intuitiv” din cauza mea, ca mine… Și alte caracterizări similare…
“Dacă ai de gând să faci vreun sacrificiu pentru a trăi ca un “sfânt”, de ce nu mori și nu trăiești printre “Cei înaripați”? Chiar și cel mai pur metal are “zero virgulă…” impurități. Fă ceva “prostesc”, “aventură”, “ceva”, “în afara principiilor tale!”
Nu fac destul? Prea multe? Ei bine, din punctul tău de vedere… Mă simt ca un suflet curat… Am făcut tot ce am putut!
Eu sunt tot Eu, nu sunt “maimuța” vremurilor în care trăiesc! Indiferent de sacrificii, nedreptăți, …!
Știu că orice veți face va fi “răsplătit” acum sau în existențe viitoare. Nimeni nu “scapă” de el însuși.
Doar “trupul” “scapă”, pocăindu-se sau nu, dar sufletul ia cu el ceea ce “a trăit” după chipul și asemănarea sa.
Să înțelegi valoarea faptelor tale: dacă ai ucis, vei fi ucis, dacă ai mutilat, vei fi mutilat, dacă ai furat, vei fi furat, dacă… O vei face…
“Dacă… vei …” referindu-se la orice vinovăție vei avea… Vina pentru că a făcut ceva sau nu a făcut ceva… Pentru alții…
Oh, cât de greu este să recunoști… Și pentru tine… De parcă nu ar fi fost suficienți nebuni… La care vă alăturați…
Ceea ce ai făcut “bine” nu este “pus” … Era normal, în sine, “nerăsplătit”… Doar ceea ce ai făcut “rău” este “pune”… Chiar și de tine… Indiferent de ce fel de Sine sunteți acum în manifestare…
Chiar și Dumnezeu plătește pentru dragostea sa față de copiii săi pe care îi ajută indiferent de “nebunia” și “copilăria” lor… El doar ajută cu ce poate…
Și, de obicei, copiii nu au creierul să înțeleagă atât de multă dragoste și putere… Jurământul său de neimplicare indiferent de ce s-ar întâmpla… Doar ajută… Dacă nu-i deranjează pe ceilalți…
“Dacă îți dau ceva, celălalt nu va fi “supărat” că nu primește? Dacă cred că este bine să-ți dau, ce vor crede ceilalți? Și, dacă îl primiți, cât de mult veți aprecia acest gest?
Am făcut oameni, bărbați și femei, mi-am prețuit munca și am binecuvântat-o… Și, “omul”, cu poveștile sale, scrise și modificate de el, în avantajul său, ce a făcut?
Mai mult, ca și cum Eu aș fi “dictat” aceste aberații…
Și, de aici, vei repeta greșelile până când vei învăța și vei putea trece la “următoarea clasă” … Dacă nu înveți, rămâi mereu cu aceiași “începători” … Care… Uite cât de “minunate” și pline de “viitor” sunt vremurile actuale pe “planeta maimuțelor”!
Și când ți-ai “închis” toate datoriile… Ce va urma?
Singurul avantaj va fi că veți începe să căutați calea spre “Ascensiune” sau “Iluminare”… Un fel de evoluție… Eu…
Să crezi în tine, în ceea ce contează!
Ai puterea de a fi și de a nu acumula. Gata să nu te mai consideri pe tine însuți, dar doar pe cei din jurul tău… Existând printre ei… Așa cum este posibil…
Cei care vor primi “bine” vor fi mai refractari decât vă imaginați… Sau, mai rău, vor fi simpli profitori.
Doare adevărul? Întotdeauna… Punctul culminant, chiar și de cel care îl știe deja, dar i se potrivește să-l nege…
Da, este o nouă revelație…
Să fiu eu, indiferent de amintiri, indiferent de… Viitor… Oricum, nu putem fugi de veșnicie.
Este viitorul predeterminat? Sau este “modelat” de acțiunile și experiențele mele?
Astăzi sunt eu… Mâine sunt tot eu… Dar diferit de ieri… Diferit de mâine…
Îmi influențez eu, trecutul? Sau viitorul… Mă implic în întreaga ființă a momentului pentru a ajunge acolo.
Dar, în cele din urmă, care este rostul? Nu-i așa, evoluez cu fiecare pas. Nu mă simt mai “Iluminat”? Mai devreme sau mai târziu, voi afla… Acum sau multe vieți de acum încolo…
Niciunul dintre voi nu va fi favorizat! Nu există “aleșii” Mei, “penalizați” sau orice vreți să numiți sau să justificați. Sunteți cu toții copiii Mei, suferind sau bucurându-vă cu fiecare dintre voi, toți fiind egalii Mei și fiecare va fi ceea ce este!
Până ce va deveni Altul, reluând ciclul…
Nu există scurtături. Și dacă “urci” mai sus decât meriți, va trebui să cădeți “de mai sus”! Mai dureros… Din “raiul” tău imaginar în “iadul” tău imaginar… La urma urmei, ai o eternitate să-ți dai seama unde ești!
Apropo, nici măcar nu aveți nevoie de “instrucțiunile” pe care le numiți legi! Sunt scrise în sufletul tău: “Dacă nu-ți place să fii ucis, nu ucide, dacă nu-ți place să fii înșelat, nu înșela, dacă nu-ți place să fii furat, nu fura, dacă nu-ți place să fii umilit, nu umili, bla, bla…
Merticaru Dorin Nicolae
Mulțumirile autorului pentru citire (și feedback, dacă este cazul)!