(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

O scurtă „tranziție” în adolescența anilor ’80

Pe

(English)

Am ajuns în acel punct în care „serialul” despre ansamblul „Science Fiction” are trei componente de manifestare: „Cuvântul scris” (cartea), „Ecranul” (așa-numitele seriale de televiziune) și „Marele ecran” (așa-numitul Cinema)…

Iar în „ansamblul” de manifestare care se formează, se poate afirma că începe perioada unei „adolescențe”.

Deci, într-un fel,

1980 ne aduce „ochilor” și minții filmele:

• „Star Wars V — The Empire Strikes Back” (contributor clar la dezvoltarea noului univers „Star Wars”, considerat pe scară largă cel mai bun film din întreaga saga, fiind considerat o capodoperă a cinematografiei, în acest an publicându-se și The Empire Strikes Back (novel) de George Lucas),
• „Flash Gordon” (o încercare de a „testa” o posibilă revenire a succesului unor „antice”, dar de succes „atunci”, benzi desenate, fiind considerată a fi o „peliculă cult”, în care se remarcă doar prezența „interpretativă” a formației „Queen” și o trecere pe ecran a unor vechi „dezvoltări”, și care a generat multe „meme”-uri ale culturii pop ulterioare…),
• „Altered States” (o „revenire” a unor vechi teme, pe baza romanului omonim scris de Paddy Chayefsky, un scenarist renumit, care a stârnit controverse prin explorarea temelor psihedelice și a experiențelor limită ale conștiinței, bine realizată și chiar cu un plus de alternativă, cu efecte vizuale uluitoare „pentru atunci”, regizorul Ken Russell fiind cunoscut pentru abordările vizuale îndrăznețe) și
• „Somewhere in Time” (o poveste de dragoste atemporală, poetică, „după” romanul “Bid Time Return” de Richard Matheson, care explorează ideea că dragostea poate transcenda timpul și spațiul, fiind „remarcabilă” interpretarea „noului Superman” în persoana lui Christopher (personajul Richard Collier) în „transcendența” sa către Elise McKenna (actrița Jane Seymour), intervenind și Christopher Plummer (care aduce o notă de mister în rolul lui William Dorr), dar destinată clar doar romanticilor și mai puțin SF-ului)…

Din punctul de vedere al serialelor de televiziune (fără a mai aminti de serialele care își continuă „derularea”):

• Este lansat serialul Ekkusu Bonba, cunoscut și sub numele de X-Bomber (un serial de animație japonez cu păpuși tokusatsu, ce va rula până în 1982, cu un total de 24 de episoade de 30 de minute, care a captivat imaginația copiilor din anii ’80, creat de celebrul mangaka Go Nagai, deja cunoscut pentru lucrări precum Mazinger Z și Devilman, remarcându-se printr-o combinație unică de acțiune, știință-ficțiune și elemente fantastice, navele spațiale și roboții având design inovator și memorabil, inspirând generații de fani ai mecha).
• Se încearcă revenirea seriei Battlestar Galactica (din 1978) prin Galactica 1980 (care a încercat să continue povestea epica a flotei umane în căutarea unui nou cămin, spin-off-ul optând pentru o abordare mai orientată spre familie, cu accent pe aventurile a doi adolescenți care se alătură flotei), dar lipsa „receptivității” publicului (audiență scăzută — multe episoade au fost concentrate pe drama interpersonală și pe dezvoltarea personajelor, în detrimentul secvențelor de acțiune spectaculoase care au făcut faimos originalul, la care se adaugă intriga slab dezvoltată, povestea fiind considerată fragmentată și lipsită de coerență, cu episoade care păreau mai mult ca niște povești auto-conținute decât parte dintr-o arc narativ mai mare și, trist, realitatea că bugetul mai mic al serialului a dus la o scădere a calității efectelor speciale, în comparație cu primul sezon) face ca serialul „să înceteze” după doar 10 episoade.

Și, pentru a continua ansamblul lucrărilor „Science Fiction” al startului de „deceniu ‘80”, din punct de vedere al „cărții scrise” (și publicate), acest an ne aduce romanele:

• Firestarter de Stephen King (un thriller psihologic care explorează povestea unei fetițe cu puteri telekinetice și lupta sa pentru supraviețuire),
• Dragon’s Egg de Robert L. Forward (o poveste fascinantă despre o civilizație inteligentă de ființe minuscule care trăiesc pe suprafața unei stele neutronice).
• The Marriages Between Zones Three, Four and Five de Doris Lessing (o distopie care explorează relațiile interpersonale într-o societate rigidă și stratificată).
• The Shadow of the Torturer de Gene Wolfe (care este primul volum al seriei “Book of the New Sun”, o capodoperă a science fiction dark fantasy, care te poartă într-o călătorie întunecată și complexă).
• Și, de ce nu, se poate aminti și de The Brave Little Toaster (novel) de Thomas M. Disch, Deathwing Over Veynaa de Alan Dean Foster, Good News (novel) de Mary Doria Russell, The Keeper of the Isis Light de James Schmitz, Lord Valentine’s Castle de Robert Silverberg.

Deci, se poate „discuta” despre un fel de trecere, de tranziție în următorul deceniu, cu manifestări „generale” ce continuă „linii” deja cunoscute (abordare, cizelate, dar cu unele „adăugiri” mai mult sau mai puțin memorabile, adăugând „noi straturi de complexitate”), reflectând atât influențele trecutului, cât și anticipând tendințele viitoare.

Astfel se poate ajunge la un fel de concluzie asupra tematicii generale care a dominat acest an în literatura și cinematografia SF, care este „marcată” de:

• Călătorii în timp (fascinația pentru manipularea timpului a continuat să fie o temă populară, explorând atât consecințele paradoxurilor temporale, cât și posibilitatea de a schimba trecutul).
• Inteligența artificială și roboții (pe baza „avântului tehnologic” al vremurilor, întrebările despre natura inteligenței și relația dintre om și mașină au devenit din ce în ce mai presante, multe opere SF explorînd teme precum conștiința artificială, revoltele roboților și impactul AI asupra societății).
• Colonizarea spațiului (visul de a cuceri spațiul și de a găsi noi lumi a rămas o temă centrală, însă accentul s-a mutat dincolo de simple aventuri spațiale, explorând aspectele sociale și politice ale colonizării).
• Distopii și societăți totalitare (anxietațile legate de viitor au dus la o creștere a interesului pentru scenarii distopice, în care tehnologia și puterea politică sunt folosite pentru a controla și suprima populația).
• Confruntarea cu extraterestrii (contactul cu civilizații extraterestre a rămas o temă populară, dar abordările au devenit mai complexe, explorând atât posibilitatea prieteniei, cât și a conflictului cu alte forme de viață).
• Ecologie și schimbări climatice (în contextul creșterii conștientizării asupra problemelor de mediu, unele opere SF au început să exploreze consecințele activității umane asupra planetei și posibilele scenarii catastrofice).

Deci, science fiction-ul din 1980 a oferit o imagine complexă și multifacetată a viitorului, reflectând atât speranțele și aspirațiile umanității, cât și temerile și incertitudinile, prin explorarea unor teme precum tehnologie, societate, etică și mediu, aceste opere contribuind la modelarea percepției noastre asupra viitorului și au influențat generații de creatori și cititori.

„Inspirație” ce va aduce, în scurt timp, manifestări cum ar fi evoluția francizei Star Trek, de la explorarea spațiului către abordarea unor teme mai complexe precum relațiile interspecii, identitatea și natura umanității sau apariția unor teme.

Sau manifestarea de tip dezbatere despre AI, prin intermediul francizei Terminator (care va explora în detaliu conceptul de inteligență artificială și războiul dintre oameni și mașini), sau „dezbaterile” „Blade Runner”, „RoboCop”, etc.

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……