(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

Furia adolescenței anilor ’80

Pe

(English)

Vedeta anului 1983 este, fără dubii, un nou episod din seria „Star Wars” prin „Star Wars VI — Return of the Jedi”, încheind trilogia originală, oferind fanilor un deznodământ emoționant și satisfăcător…

Consolidând poziția Star Wars ca una dintre cele mai populare francize media din toate timpurile, influențând generații de cineaști, scriitori și artiști, folosind efecte speciale inovatoare pentru a crea lumi fantastice și creaturi extraterestre memorabile, bla, bla…

„Brain Storm”, regizat de Douglas Trumbull (cunoscut pentru munca sa la filmul “2001: A Space Odyssey”), explorează posibilitățile și pericolele tehnologiei de înregistrare și transmitere a experiențelor umane, ridicând întrebări importante (Care sunt limitele la care ar trebui să ajungem în explorarea minții umane? Ce se întâmplă atunci când tehnologia începe să interfera cu natura umană? Bla, bla…) despre etică și moralitate în contextul dezvoltării tehnologice, fiind utilizate efecte vizuale impresionante pentru a reprezenta experiențele transmise prin mașină.

La acel moment se pare că a fost o idee revoluționară, premisa filmului fiind percepută a fi fascinantă (o echipă de cercetători inventează o mașină capabilă să înregistreze și să transmită experiențele emoționale și senzoriale ale unei persoane, deschizând „uși” către noi forme de comunicare și învățare, dar și către potențiale abuzuri).

Și, de ce nu (dar pentru „profani” și cei care nu citeau „science fiction”), multe dintre ideile prezentate în film au devenit astăzi realitate, cum ar fi realitatea virtuală și partajarea experiențelor online.

Filmul este marcat de tragedia care a lovit-o pe actrița Natalie Wood, care a decedat în timpul filmărilor, pierdere tragică care a adăugat o notă de tristețe filmului și a făcut ca interpretarea ei să fie și mai apreciată (în paralel cu firul științifico-fantastic, filmul prezintă o poveste de dragoste intensă între cei doi protagoniști, interpretați de Christopher Walken și Natalie Wood).

„The Dead Zone” se constituie a fi o explorare a psihicului și a destinului, captivând publicul prin explorarea unor teme complexe precum destinul, puterea psihică și consecințele cunoașterii viitorului, fiind o adaptare cinematografică a romanului omonim al lui Stephen King, regizată de David Cronenberg.

Actorul principal, Christopher Walken, oferă o interpretare memorabilă în rolul lui Johnny Smith (considerat unul dintre cele mai memorabile „prezențe” din filmografia actorului), un bărbat care se trezește dintr-o comă cu abilitatea de a vedea viitorul, transmițând cu măiestrie complexitatea emoțională a personajului, de la speranță și entuziasm inițial, la disperare și angoasă, „descriind” într-un mod convingător modul în care puterile psihice pot fi atât o binecuvântare, cât și o povară, protagonistul confruntându-se cu dilema de a folosi aceste abilități pentru a schimba lumea sau de a trăi o viață normală.

„Videodrome” se continuie a fi o călătorie întunecată în lumea televiziunii și a controlului minții, fiind regizat de maestrul horror David Cronenberg, remarcându-se a fi o bijuterie a genului science fiction horror.

Filmul explorează într-un mod tulburător relația dintre om și tehnologie, în special impactul televiziunii asupra minții și corpului uman (fiind și o critică acerbă a societății de consum și a influenței mass-media asupra comportamentului uman), Cronenberg „introducându-ne” într-o lume în care televiziunea devine o forță corupătoare, capabilă să modeleze realitatea și să controleze mințile oamenilor, explorând conceptul de “new flesh”, o mutație a corpului uman cauzată de expunerea la un semnal TV violent, idee macabră prezentată într-un mod vizual șocant și memorabil.

„WarGames” care a servit ca un avertisment cu privire la potențialele pericole ale inteligenței artificiale și ale sistemelor informatice complexe (explorând într-un mod convingător pericolul unei inteligențe artificiale care ar putea lua decizii autonome, cu consecințe devastatoare, într-un context real, istoric, marcat de Războiul Rece), fiind și un apel la responsabilitate, încurajând publicul să fie mai conștient de impactul tehnologiei asupra vieții noastre și să acționeze responsabil, „anticipând” dependența crescândă a societății de tehnologie și riscurile asociate acesteia.

Dar, „background”-ul acestui film mai „conține” ceva…

Computerele personale evoluau spectaculos de doar „aproape” 10 ani (prin intermediul „stațiilor” Atari). Dar, în acest an a fost lansat IBM PC XT, ca o evoluție semnificativă față de predecesorul său, IBM PC, dar care a jucat un rol crucial în popularizarea calculatoarelor personale, devenijnd un fel de standard „global” al calculatoarelor personale (fie și prin simpla implementare a unui hard disk de 10 MB, ceea ce a revoluționat stocarea datelor pentru utilizatorii casnici și de birou, sau „echiparea” cu procesorul Intel 8088, care a creat un alt standard).

Sau, un alt „detaliu”, pe care îl voi dezvolta acum, pentru a nu mai aminti de el mai târziu, cel al inițierii manifestării așa-numitelor „plăci video”, care, „în „background”, vor influența semnificativ „percepția prin imagine”, dezvoltarea efectelor video „speciale”, bla, bla…

Acest „PC reper” vine cu o placă video „denumită” MDA (Monochrome Display Adapter). Apoi, se percepe un fel de „efect de avalanșă”, „sosind” „rapid” plăcile video CGA (Color Graphics Adapter) oferind posibilități de utilizare a culorii, mijlocul anilor ’80, aducând o creștere semnificativă a calității graficii prin plăcile video EGA (Enhanced Graphics Adapter), pentru ca, la sfârșitul anilor ’80, să fie lansate plăcile video VGA (Video Graphics Array), devenind rapid un standard pentru industrie.

Apoi VLB (Video Local Bus — începutul anilor ’90, oferind o îmbunătățire a performanței printr-un bus dedicat), primele plăci 3D (mijlocul anilor ’90, cu apariția unor plăci precum S3 ViRGE, deși performanța era încă limitată), AGP (Accelerated Graphics Port — mijlocul și sfârșitul anilor ’90, special conceput pentru plăcile video), primele GPU-uri dedicate (sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, cu companii precum NVIDIA și ATI (acum AMD) lansând primele GPU-uri performante) și… PCI Express (începutul anilor 2000, înlocuind AGP și devenind standardul de facto).

Pentru un cititor „profan” nu pare mare lucru… Dar pentru cei ce au „trăit” acele vremuri (care au participat activ, fie și ca utilizatori, adaptându-și constant „creațiile” pentru a beneficia de cele mai noi „avantaje”), „bucurându-se” de fiecare nou „reper” (din mica „listă” de mai sus”), totul are o altă percepție…

Prezența tuturor acestor „repere” era, oricum, „anunțată” de mult timp… Inclusiv WarGames incluzând acest detaliu aparent nesemnificativ (al computerelor personale, accesibile, care puteau „influența global”)… Amintind și de disponibilitatea globală a viitorului „Internet”.

Dar pentru cei „amintiți” mai sus, filmul a fost un kitch absolut… Limitat, absolut imposibil, „semnalizând” totala lipsă de imaginație a celor care au participat la scenariu, „efectele speciale” primitive chiar și pentru acele timpuri, sau spiritul „comercial” al filmului, bla, bla…

Percepție care va fi „manifestă” aproape în toți pașii „science fiction”-ului care vor urma, cu foarte mici excepții (aceasta fiind și un fel de declarație a „spiritului critic” al autorului, în materialele ce vor urma — adolescența fiind „pasul” de trecere la maturitate)…

Deci, revenind la realizările cinematografice ar mai fi „Krull”, o poveste clasică „cu eroi”, cu o structură narativă clasică (cu un erou care trebuie să învingă răul și să salveze lumea) care a reușit să îmbine cu succes elemente din genurile fantasy și science fiction, creând o experiență cinematografică complexă și interesantă, în special cu ajutorul efectelor speciale din film, apreciate pentru originalitate (în special cele legate de creatura The Beast și de sabia Glaive).

Și, chiar și „relativul kitch de animație” „Rock & Rule”, o animație canadiană care a reușit să capteze atenția publicului printr-o combinație neobișnuită de elemente: muzică rock, animație și fantezie, fiind un experiment îndrăzneț pentru acea vreme care, deși nu a avut un succes comercial major, a câștigat de-a lungul timpului un statut de cult…

Intriga filmului este o combinație între mitologie și science fiction (un rockstar malefic, Omar, încearcă să invoce un demon pentru a obține puteri nelimitate și, pentru a-și atinge scopul, răpește pe o tânără cântăreață și o forțează să participe la ritual), remarcându-se și coloana sonoră, alcătuită din piese originale interpretate de artiști celebri precum Lou Reed, Iggy Pop și Deborah Harry… Și, cam atât…

Din punct de vedere al serialelor de televiziune, anul 1983 se remarcă prin Automan, serial ce a „rulat” între 1983–1984 (13 episoade de o oră și 10 minute fiecare), a fost o incursiune interesantă în lumea science fiction, combinând elemente de acțiune, dramă și tehnologie futuristă, unde protagonistul, un designer de software pe nume Walter, creează accidental un program de inteligență artificială care ia forma unei mașini sport roșii, Automan, care nu este doar un vehicul, ci un partener și un protector, capabil să se transforme în diferite configurații pentru a face față oricărei situații.

Se poate afirma destul de cert că a avut o „linie alternativă” de inspirație din serialul „Knight Rider”, care a rulat în perioada 1982–1986, atingând un total de 90 de episoade de 46 de minute fiecare, dar KITT, o altă mașină sport roșie cu inteligență artificială, condusă de Michael Long ce va deveni Michael Knight, sunt personajele principale ale unui serial thriller de acțiune (pe lângă faptul că serialul Automan se concetrează mai mult pe relația dintre un om și o creație artificială, care este mai mult decât o mașină, având sentimente, emoții și o personalitate distinctă, dinamică care a creat o poveste emoționantă și complexă). Cert este că ambele seriale au participat la ceea ce ar fi un cult, destul de apreciat în acele vremuri.

Sau prin serialele de animație:

• Benji, Zax & the Alien Prince, un serial de televiziune științifico-fantastică pentru copii live-action creat de Joe Camp, creatorul serialului de filme Benji (care a rulat între 1983–1984, 13 episoade de 22 de minute fiecare), prezentând aventurile câinelui Benji care ajută un prinț extraterestru și droidul său să se sustragă diverșilor acoliți trimiși de un dictator pentru a-l captura pe prinț.
• Terrahawks, o producție britanică de animație science fiction din anii ’80 (a „rulat” între 1983–1986, 39 de episoade de 23 minute), creată de echipa lui Gerry Anderson, celebră pentru seriale precum “Thunderbirds” și “Space: 1999”, având o tradiție de a crea seriale de science fiction cu un design futurist și o atenție deosebită la detalii. Serialul ne transportă într-un viitor în care omenirea a colonizat spațiul cosmic și se confruntă cu amenințări extraterestre, Terrahawks fiind o bază spațială mobilă, dotată cu o varietate de vehicule și arme, care apără Pământul de invadatori (Zworg, o rasă extraterestră malefică, dornică să cucerească Pământul)…

Am realizat și o mică introducere către unul dintre episoadele următoare, care va „urmări” linia „animației asiatice” unde, deja se remarcă serialul Choujikuu Yousai Macross (cunoscut și ca Super Dimension Fortress Macross), care va atrage numeroase idei care se regăsesc din ce în ce în „realizările” occidentale, inducând apariția conceptului de “idol” în anime, care a fost popularizat în mare măsură de Macross.

Asemenea unui teaser, vă pot spune că acest serial este cu siguranță o piatră de temelie în istoria anime-ului SF, revoluționând genul prin combinarea unor elemente inovatoare într-un mod care a captivat publicul din întreaga lume, printr-o combinație unică de meca-uri gigantice, bătălii spațiale intense și poveste de dragoste complexă, plasată pe fundalul unei invazii extraterestre, formulă care a devenit un element definitoriu pentru multe seriale ulterioare (atenție, la această vârstă, a mea, nu prea mai „aderam” la aceste forme de „prezență science fiction” dar, vă pot descrie multe prin ceea ce vedeam, auzeam, bla, bla, la copiii mei).

Pentru a nu prelungi prea mult acest material, voi trece direct la cele mai importante romane ale lui 1983, reprezentate de:

• Startide Rising de David Brin, a doua carte din seria “Uplift Universe”, o operă epică care explorează teme precum evoluția, inteligența extraterestră și responsabilitatea față de alte specii, romanul fiind apreciat pentru complexitatea personajelor și pentru viziunea sa optimistă asupra viitorului umanității.
• Speaker for the Dead de Orson Scott Card, al doilea roman din seria “Ender’s Game”, care explorează consecințele războiului și importanța comunicării între specii diferite (romanul a câștigat premiul Hugo și Nebula, consolidând reputația lui Orson Scott Card ca unul dintre cei mai importanți autori SF).
• The Left Hand of Darkness de Ursula K. Le Guin (relansare — deși publicat inițial în 1969, a fost relansat în 1983, beneficiind de o nouă copertă și de o atenție sporită din partea publicului, fiind o capodoperă a science fiction-ului feminin, explorând teme precum genul, identitatea și relațiile interpersonale într-o societate extraterestră unică).
• Footfall de Larry Niven și Jerry Pournelle (o invazie extraterestră amenință Pământul), The Mote in God’s Eye de Larry Niven și Jerry Pournelle (o întâlnire cu o civilizație extraterestră extrem de avansată), The Crystal Spheres de David Brin (o explorare a istoriei galactice și a originii inteligenței), etc.

Multe dintre ideile și conceptele prezentate în aceste romane au devenit parte integrantă a culturii noastre, influențând filme, jocuri video și alte forme de artă, romane SF din 1983 reflectând anxietățile și speranțele societății față de viitor, explorând teme precum războiul, tehnologia, mediul și relațiile interpersonale. Și, de ce nu, aceste opere continuă să inspire scriitori și cititori, oferind o perspectivă unică asupra potențialului umanității și a universului.

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……