(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

Un an de nișă, la finele anilor ’80

Pe

(English)

Din punct de vedere al cinematografiei de gen „Science Fiction”, anul 1989 „bate pasul pe loc”, dar este „salvat” (fiind un an cu filme „asociabile” genului) de noua „realizare” a lui James Cameron cu filmul „The Abyss”, devenit un fel de clasic al genului.

Acțiunea are loc în adâncurile oceanului, într-o platformă de foraj petrolier, unde echipajul platformei descoperă o formă de viață extraterestră inteligentă, atrăgând o serie de întrebări filozofice despre natura vieții și a inteligenței, relațiile dintre membri transformându-se radical sub incidența forțării limitelor umane, acțiunea explorând teme universale precum prietenia, iubirea, sacrificiul și natura umană, mesajul „general” fiind unul pacifist, subliniind importanța comunicării și înțelegerii între diferite forme de viață.

Povestea nu este „de excelență”, dar la momentul lansării, efectele speciale ale filmului au fost considerate revoluționare, în special cele care recreează lumea subacvatică și interacțiunile cu forma de viață extraterestră.

Cinematografia mai are încercări prin filmul „The Fly II” (continuare a primei „transformări”), „Cyborg” (care profită distopic de un Van Damme în afirmare), „Communion”, „Deep Star Six” sau „Leviathan”, dar ele devin doar „prezențe” în lumea „Science Fiction” fără a înregistra elemente remarcabile.

Poate că, printre aceste „încercări”, totuși, ar fi de amintit și filmul „Bill and Ted’s Excellent Adventure”, o comedie SF cult care a cucerit inimile publicului prezentând aventurile a doi adolescenți, Bill și Ted, care, cu ajutorul unei cabine telefonice (oarecum după „modelul” „Doctor Who”) din viitor, călătoresc în timp pentru a aduce personalități istorice importante la un proiect școlar.

În timp ce își trăiesc aventura, Bill și Ted învață lecții importante despre istorie și despre ei înșiși, într-un mod amuzant și memorabil, filmul transmițând un mesaj pozitiv despre puterea prieteniei, importanța de a-ți urma visurile și despre faptul că orice este posibil.

Și, de ce nu, ar mai fi filmul „Ghostbusters II”…

Serialele „Science Fiction” de televiziune sunt reprezentate de:

„Quantum Leap” (1989–1993, cu un total de 97 episoade de o oră), devenit un „clasic” al genului (inclusiv tema muzicală a serialului), are o poveste structurată „antologic” (fiecare episod fiind o mini-dramă, care te va face să râzi, să plângi, bla, bla), care urmărește aventurile dr. Sam Beckett, un fizician care, în timpul unui experiment cu un accelerator de particule, este transportat în trecut, luând locul altor persoane în momente cheie ale istoriei.

Aici, spre deosebire de alte seriale despre călătorii în timp, protagonistul nu poate alege când și unde să călătorească, el fiind „aruncat” într-un moment aleatoriu din trecut, cu misiunea de a „corecta” o greșeală sau de a schimba cursul evenimentelor.

În ciuda elementelor de science fiction, serialul pune accent pe latura umană a poveștii, fiecare episod fiind o oportunitate pentru Sam de a se conecta cu oamenii din trecut, de a învăța lecții de viață și de a se descoperi pe sine, serialul ridicând întrebări interesante despre destin, liber arbitru și consecințele acțiunilor noastre.

Un alt serial apreciat este „Alien Nation” (1989–1990, cu 22 de episoade de o oră), explorând teme complexe precum integrarea socială, rasismul și prejudecățile într-un viitor în care extratereștrii, numiți “Newcomers”, trăiesc alături de oameni (am amintit de el și în episodul anterior).

Spre deosebire de alte seriale SF, extratereștrii nu sunt prezentați ca invadatori sau dușmani, ci ca refugiați care încearcă să se adapteze la o nouă societate, explorând atât diferențele dintre cele două specii, cât și punctele lor comune.

Fiecare episod prezintă un caz polițist diferit, iar elementul SF aduce o perspectivă unică asupra investigării crimelor, prezentând o societate multiculturală și multispecie, unde atât oamenii, cât și extratereștrii au propriile lor culturi și tradiții.

Și „Hard Time on Planet Earth” (cu 13 episoade de o oră), un serial care, deși nu a avut un succes răsunător la momentul lansării, a câștigat de-a lungul timpului o anumită notorietate în rândul fanilor genului.

Serialul urmărește aventurile lui Jesse, un extraterestru exilat pe Pământ și obligat să îndeplinească o serie de sarcini bune pentru a se putea întoarce acasă, singurul său companion fiind Control, un robot sferic care îl supraveghează.

Este un exemplu de serial cult (de nișă), cu o combinație unică de elemente care îl fac interesant pentru cei care apreciază umorul absurd și știința-ficțiunea, care merită descoperit.

Chiar și în ceea ce privește „nișa” jocurilor video, se pare că acest an pare a fi un an de „prezență”, eventual pregătitor pentru succesele viitoare.

Singurul „domeniu” care se face remarcat în acest an, este literatura scrisă, care în anul 1989 ne aduce:

• Hyperion de Dan Simmons care adoptă o structură asemănătoare cu Povestirile din Canterbury, fiecare dintre cei șapte pelerini relatând propria poveste în timpul călătoriei către Hyperion, tehnică ce permite explorarea unor teme variate și aprofundarea caracterelor într-un mod original (fiecare poveste are o perspectivă unică, oferind cititorului o imagine complexă și multidimensională a universului creat de Simmons); acțiunea se petrece într-un viitor foarte îndepărtat, într-o galaxie colonizată de oameni și alte specii inteligente, prezentând tehnologii avansate precum teleportarea, navele spațiale interstelare și inteligența artificială, interacțiunea cu diferite civilizații extraterestre adăugând complexitate și bogăție acestui univers; romanul explorează tensiunea dintre progresul tehnologic și natura umană, punând întrebări despre identitate, credință și sensul vieții, conceptul de bine și rău este relativizat și pus sub semnul întrebării, iar personajele sunt adesea confruntate cu decizii morale dificile, iar noțiunea de timp este explorată într-un mod complex, personajele confruntându-se cu consecințele acțiunilor lor de-a lungul timpului; din punct de vedere al „asset”-urilor, creatura misterioasă Shrike este o prezență constantă și înspăimântătoare, adăugând romanului o atmosferă de suspans și groază, sau „Criptele Timpului”, locul unde se îndreaptă pelerinii este învăluit în mister și prezintă un pericol necunoscut; concluzionând, romanul îmbină elementele de horror cu cele de science fiction, creând o atmosferă unică și captivantă, iar sentimentul de insignifianță în fața unui univers vast și ostil este o temă recurentă.
• A Fire in the Sun de George Alec Effinger, este al doilea roman din trilogia lui George Alec Effinger despre „personajul” Audran (dacă ai apreciat atmosfera cyberpunk a primului roman, When Gravity Fails, atunci cu siguranță vei fi încântat de continuarea sa, care te va re-imersa într-o lume fascinantă și te va face să reflectezi asupra naturii umane și a tehnologiei), care ne readuce în viitorul distopic al lui Effinger, unde Audran, fostul escroc, se luptă să supraviețuiască într-un mediu urban haotic și plin de pericole; explorând în profunzime temele caracteristice cyberpunk reprezentate de tehnologie avansată, inegalitate socială, identitate și modificări corporale; narațiunea te ține captivat de la început până la sfârșit, cu intrigi politice, trădări și răsturnări de situație neașteptate; „asset”-urile, pe lângă, pe lângă Audran (un protagonist complex și fascinant), sunt reprezentate de personaje secundare la fel de bine conturate și interesante, iar cartierul arab din New Orleans, Budayeen, este un decor vibrant și plin de viață, dar și periculos, care servește ca fundal pentru aventurile protagonistului; implanturile cibernetice, realitatea virtuală și alte tehnologii avansate joacă un rol central în poveste (personajele se pot modifica fizic și psihic prin intermediul tehnologiei, ceea ce ridică întrebări interesante despre natură și identitate), influențând atât societatea cât și viața personajelor, societatea acestui viitor fiind profund divizată, cu o mare „polarizare” între bogați și săraci (lupta pentru putere și intrigile politice fiind elemente importante ale poveștii).
• Prentice Alvin de Orson Scott Card este al treilea roman din seria “The Tales of Alvin Maker”, reprezentând o etapă crucială în dezvoltarea personajului principal; spre deosebire de primele două volume, care se concentrau pe formarea lui Alvin ca șaman, acest roman îl urmărește pe măsură ce începe să-și asume un rol mai activ în lumea sa și se confruntă cu consecințele puterilor sale, maturizându-se, devenind un tânăr adult, confruntându-se cu responsabilități și decizii importante care îi vor modela viitorul și viitorul comunității sale; romanul explorează tensiunea dintre valorile tradiționale ale comunității lui Alvin și nevoia de schimbare și progres, Alvin, cu puterile sale unice, devenind un catalizator pentru aceste schimbări, dar și o figură controversată (cititorul asistă la o dezvoltare semnificativă a abilităților lui Alvin, care devin din ce în ce mai puternice și mai complexe, atrăgând noi provocări și la întrebări despre limitele puterii sale); romanul introduce o serie de personaje noi care aduc o perspectivă diferită asupra evenimentelor și care vor juca un rol important în dezvoltarea ulterioară a poveștii, apare tema responsabilității, unde Alvin începe să înțeleagă greutatea responsabilității care vine odată cu puterea, el fiind obligat să decidă cum să-și folosească abilitățile pentru a ajuta comunitatea sa, dar și pentru a-și proteja familia și prietenii; ca și în celelalte romane din serie, lumea creată de Card este bogată în detalii, cu o natură animată și o puternică prezență a forțelor supranaturale, marcând un punct de cotitură în saga lui Alvin Maker, pregătindu-l pentru evenimentele mai dramatice care vor urma, aprofundând tema centrală a seriei, care explorează relația dintre om și natură, precum și consecințele utilizării puterii, introducând noi elemente ale mitologiei și istoriei lumii create de Card, care vor fi explorate în volumele următoare.

• The Boat of a Million Years de Poul Anderson, explorează tema fascinantă a nemuririi (care te va face să reflectezi asupra condiției umane, a sensului vieții și a naturii timpului), urmărind viețile a unsprezece indivizi care, din motive misterioase, sunt imuni la îmbătrânire și moarte, oferind o perspectivă unică asupra evoluției umane, prezentând-o prin ochii unor martori oculari care au trăit mii de ani, abordare care ne permite să vedem atât marile evenimente istorice (romanul „acoperind” o perioadă de peste 2.000 de ani, ce parcurg diverse epoci și culturi), cât și detaliile intime ale vieților oamenilor obișnuiți, romanul explorând în profunzime consecințele nemuririi, personajele confruntându-se cu singurătate, alienare, pierderea celor dragi și cu întrebări fundamentale despre sensul vieții; fiecare dintre cei unsprezece nemuritori are o poveste unică și o căutare personală, aceștia fiind obligați să găsească un echilibru între dorința de a se conecta cu alți oameni și nevoia de a-și proteja secretul; în ciuda temelor întunecate, romanul oferă o viziune optimistă asupra viitorului umanității, sugerând că oamenii pot depăși conflictele și construi o societate mai bună; din punct de vedere al „asset”-urilor, tema centrală a romanului este, desigur, conceptul de nemurire și implicațiile sale asupra psihicului uman, romanul explorând conceptul de timp într-un mod profund, arătând cum percepția timpului se schimbă odată cu nemurirea.
• Grass de Sheri S. Tepper este un roman considerat a fi unul dintre cele mai importante romane ale acestei autoare, fiind primul volum al trilogiei Arbai, explorând teme complexe precum ecologie, societate, gen și identitate, într-un cadru extraterestru fascinant; acțiunea se petrece pe planeta Grass, un loc aparent idilic, acoperit de vaste câmpii verzi, însă, sub această aparență de paradis se ascund secrete întunecate și o societate complexă, cu reguli proprii și o istorie tulburătoare, romanul explorând tema colonizării spațiale și impactul pe care oamenii îl au asupra mediului înconjurător, planeta Grass, cu ecosistemul său unic, devenind un teren de luptă între dorința de a exploata resursele și necesitatea de a proteja natura; „asset”-urile sunt reprezentate de societatea complexă și stratificată existentă pe Grass, cu o ierarhie socială rigidă și un sistem de castă bazat pe abilități și atribuții, Tepper explorând modul în care această societate funcționează și cum se confruntă cu schimbările, iar personajele principale, Rigo și Marjorie Westriding, se confruntă cu propriile identități și cu presiunea de a se conforma normelor societății în care trăiesc (pe măsură ce Rigo și Marjorie investighează secretele planetei Grass, ei descoperă adevăruri șocante despre trecutul planetei și despre propria lor identitate); romanul este o critică subtilă a patriarhatului și a rolurilor de gen tradiționale, Tepper explorând modul în care aceste roluri influențează relațiile sociale și individuale.

Notă: La momentul realizării acestui episod, Google, prin AI-ul ei Gemini, tocmai a lansat versiunea „creatorului” de imagine „Imagen 3”, o parte din imaginile acestui episod fiind realizate prin intermediul acestuia (Din partea mea, bun venit în lumea imaginii!). Ca un detaliu, Bing generează imagini de format 1024 x 1024 via DALL-E, pe când Imagen 3 generează imagini de format 2048 x 2028 via Midjourney…

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……