(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

Romanele și jocurile video Science Fiction ale anului 1991

Pe

(English)

Din punct de vedere al cărții scrise, 1991 este un nou an marcat de autoarea Lois McMaster Bujold, care „lansează” un nou volum din seria „Vorkosigan”, sub numele Barrayar (o planetă cu o cultură și o societate extrem de interesante, cu o istorie bogată și o politică intricată, feudală și militarizată, oferind un contrast interesant cu lumea natală a Cordeliei, Beta Colony).

O altă bijuterie a literaturii science fiction, considerată pe drept cuvânt una dintre cele mai bune opere ale autoarei (similar „manifestării evolutive” a T2, continuare considerată în lumea cinematografiei ca o perlă a seriei Terminator), recompensată cu premiile Hugo și Locus, chiar dacă a fost continuare a povestii lui Cordelia Naismith și Aral Vorkosigan, începută în romanul anterior, „The Vor Game”.

Asemenea unei paranteze, Cordelia este o femeie puternică și inteligentă (romanul fiind centrat pe acest personaj, Cordelia Naismith Vorkosigan, o femeie puternică și curajoasă care navighează prin intrigi politice și conflicte personale într-o societate patriarhală), și Aral, un lider carismatic și complex, fiind personaje care te cuceresc prin determinarea și loialitatea lor, relația dintre ei fiind una dintre cele mai frumoase și mai autentice din literatura SF.

Acțiunea este rapidă și plină de suspans, iar intriga te ține cu sufletul la gură până în ultima pagină, atentatele, conspirațiile politice și luptele pentru putere manifestându-se într-o atmosferă tensionată care te va face să răsfoiești paginile cu nerăbdare.

Dincolo de acțiune și aventură, romanul abordează teme universale precum dragostea, loialitatea, onoare, putere și identitate, aceste teme fiind explorate într-un mod profund și complex, oferind cititorului o experiență literară bogată.

Un alt roman remarcabil este Bone Dance scris de Emma Bull, o fantezie urbană captivantă (care combină elemente de fantasy, hard science fiction și cyberpunk, nominalizat la premiile Hugo, Nebula și World Fantasy), plasată într-un Chicago modern cu o întorsătură magică, combinând elemente de folclor, mitologie și science fiction, creând o atmosferă unică și memorabilă.

Bull creează un Chicago alternativ, unde magia și creaturile mitice coexista cu oamenii într-un echilibru precar, orașul fiind plin de secrete și intrigi, cititorul fiind invitat să exploreze acest univers paralel.

Protagonista, Rhyan, este o tânără muziciană cu un dar muzical extraordinar, dar și cu o viață personală complicată, iar personajele secundare, de la vrăjitori și spirite până la creaturi mitologice, sunt la fel de interesante și bine conturate.

Povestea urmărește căutarea lui Rhyan pentru a-și înțelege trecutul și pentru a-și găsi locul în lumea magică, intriga fiind plină de suspans, secrete și răsturnări de situație, care te vor ține cu sufletul la gură până în ultima pagină.

Dincolo de acțiune și magie, romanul abordează teme universale precum identitatea, apartenența, dragostea și pierderea.

All the Weyrs of Pern de Anne McCaffrey este o piatră de temelie în literatura science fiction și fantasy, și cu siguranță este unul dintre cele mai captivante romane din seria „Pern” ale acestei autoare.

Pern este o planetă unică, amenințată constant de căderea unei substanțe toxice numită Thread. Pentru a supraviețui, locuitorii au dezvoltat o relație simbiotică cu dragonii (vedetele seriei), creaturi telepatice care îi ajută să combată această amenințare (relația dintre dragon și călăreț, una de prietenie, confidență și parteneriat, este una dintre cele mai puternice și emoționante din literatură).

Lumea lui Pern este detaliată, cu o cultură, istorie și tehnologie fascinante, un element intrigant al romanului fiind explorarea trecutului lui Pern prin intermediul unor artefacte și a unei inteligențe artificiale antice, „detaliu” ce adaugă complexitate poveștii și ne oferă o perspectivă mai amplă asupra evoluției acestei lumi.

Interesant este faptul că există o asemănare evidentă între linia narativă a seriei “Călăreții Dragonilor din Pern” a lui Anne McCaffrey și cea a seriei “Eragon” a lui Christopher Paolini (care a stat la baza filmului „Eragon” și a altor „realizări de imagine”), povești care se concentrează pe relația specială dintre un tânăr și un dragon, într-o lume fantastică unde dragonii joacă un rol crucial în lupta împotriva unei amenințări externe.

Este foarte probabil ca Paolini să fi fost inspirat de opera lui McCaffrey, care este considerată o clasică a genului, mai ales că se poate lua în considerare că sunt romane care se încadrează în categoria poveștilor cu “aleși”, unde un tânăr descoperă că are un destin special și trebuie să salveze lumea (aceste trope sunt frecvente în literatura fantasy și science fiction și au fost folosite de mulți autori), dar nu pot să evit să subliniez că McCaffrey a creat universul Pern cu mult înainte ca Paolini să scrie “Eragon”, iar contribuția ei la genul fantasy este incontestabilă.

The Summer Queen de Joan D. Vinge este o continuare a celebrei saga (și continuare directă a premiatului) „The Snow Queen”, roman nominalizat la premiile Hugo și Locus pentru cel mai bun roman SF, o operă care explorează teme complexe într-un univers science fiction captivant.

Vinge construise deja o lume complexă, exotică, cu cicluri climatice extreme și o societate divizată între cei care trăiesc în timpul iernii și cei care trăiesc în timpul verii, “Regina Verii” continuând această poveste, explorând în continuare implicațiile politice, sociale și personale ale acestui ciclu.

Personajele principale, Moon și Elspeth, se confruntă cu consecințele deciziilor luate în primul roman și cu noi provocări care amenință echilibrul delicat al planetei Tiamat, intriga politică fiind complexă, în care puterea, ambiția și dragostea se împletesc într-un mod captivant, personajele sunt bine conturate și evoluează pe parcursul romanului, iar relațiile dintre ele sunt complexe și pline de nuanțe, explorând teme universale precum puterea, libertatea, identitatea și natura ciclurilor vieții.

Acum este momentul unui deja „maestru” al science fiction-ului, Orson Scott Card, reprezentat de romanul Xenocide, al treilea roman din celebra serie Saga lui Ender („Ender’s Game”).

După evenimentele dramatice din primele două cărți, Ender Wiggin, fostul comandant al Flotei Internaționale, se confruntă cu o nouă provocare pe planeta Lusitania (o planetă fascinantă, unde diferite specii încearcă să coexiste), un loc pe care l-a ajutat să-l colonizeze și unde coexistă oameni, buggeri (o rasă insectoidă) și o formă de viață virală numită descolada (relațiile dintre oameni, buggeri și virusul descolada fiind complexe și pline de nuanțe).

Ender se trezește implicat într-un conflict moral profund, pe de o parte, fiind obligat să protejeze oamenii de virusul descolada, care le amenință viața, pe de altă parte, știe că distrugerea virusului ar însemna și dispariția buggerilor, o specie pe care a învățat să o respecte și să o aprecieze („congresul” decide să distrugă Lusitania pentru a preveni răspândirea virusului, ceea ce duce la un potențial „xenocid”).

Ender, acum adult, trebuie să facă față consecințelor deciziilor luate în copilărie și să învețe să trăiască cu ele, romanul explorând în continuare temele războiului și ale violenței, ridicând întrebări importante despre natura umană și despre costul victoriei.

Ar fi cazul să fac o mică mențiune… Este evident că oferta de „science fiction” este mult mai vastă, și discutăm despre adevărate capodopere care n-au prins valul, dar, aici, pe Medium, sunt obligat să mențin un fel de limită a numărului de cuvinte.

Așadar, pentru acest episod, o ultimă abordare este reprezentată de romanul Stations of the Tide scris de Michael Swanwick, o operă remarcabilă a acestui autor (considerat unul dintre cei mai buni scriitori de science fiction contemporani), care te poartă într-o lume exotică și plină de mistere.

Acțiunea se petrece pe planeta Miranda, aflată în pragul unui cataclism periodic (o planetă pe marginea prăpastiei), în care mareele vor înghiți continente întregi, amenințare constantă care creează o atmosferă de tensiune și urgență, dar și de fatalism.

Locuitorii planetei sunt împărțiți în grupuri cu interese și valori diferite, unii fiind adepți ai tehnologiei, alții preferând magia, iar alții trăind în comunități izolate, diviziuni care creează conflicte și intrigi care alimentează acțiunea.

Gregorian, un savant excentric și charismatic, este figura centrală a romanului, și va aduce pe planetă tehnologii interzise și va manipula evenimentele în scopuri proprii, provocând o adevărată revoluție.

Astfel, romanul îmbină elemente de science fiction, precum tehnologia avansată și ingineria genetică, cu elemente de fantezie, cum ar fi magia și creaturile mitice, combinație care creează un univers bogat și original, romanul punând întrebări fundamentale despre natura puterii, despre limitele cunoașterii și despre consecințele manipulării naturii.

Este timpul lumii jocurilor video ale anului 1991…

Așadar, de departe, jocul video al anului 1991 este Dune II: The Building of a Dynasty (care ar fi o continuare a jocului „Dune” din 1990), considerat de mulți ca fiind primul joc de strategie în timp real (RTS) modern…

Acest joc s-a bazat pe romanul științifico-fantastic Dune al lui Frank Herbert, reușind destul de vag să captureze atmosfera epică și complexitatea universului Dune (jucătorii preiau controlul uneia dintre cele trei facțiuni care luptă pentru controlul planetei Arrakis, facțiuni reprezentate de Atreides, Harkonnen și Ordos, fiecare dintre acestea având propriile trăsături și strategii unice, obiectivul principal fiind să îi distrugi pe adversari și să devii singura forță dominantă pe planetă, gestionând resursele existente).

Astfel că, Dune II ne-a transportat pe planeta Arrakis pentru a lupta pentru controlul unei resurse prețioase: “Spice Melange”, jocul introducând concepte fundamentale pentru genul RTS, cum ar fi construirea de baze, extragerea de resurse și conducerea unităților militare în timp real, fără a uita de faptul că a introdus concepte precum “fog of war” (ceață de război), care ascundea zonele neexplorate ale hărții, și sistemul de construire a bazelor, care permitea jucătorilor să își adapteze strategiile în funcție de situație.

În final, Dune II a influențat o întreagă generație de dezvoltatori de jocuri, iar moștenirea sa se simte în titluri precum Command & Conquer, StarCraft și Warcraft.

Un alt joc remarcabil al anului 1991 este Wing Commander (un clasic al jocurilor video), un simulator spațial (un adevărat pionier în lumea simulatoarelor spațiale) care te-a pus în pielea unui pilot de luptă într-un război galactic, impresionant (pentru acele vremuri) prin grafica sa cinematică și prin povestea sa bine construită, cu personaje memorabile și dialoguri vocale antrenante, completând un gameplay imersiv de excepție (punând bazele unei francize de succes care a continuat să evolueze de-a lungul anilor, jocurile ulterioare venind cu îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește grafica, gameplay-ul și povestea).

Wing Commander te proiectează într-un viitor îndepărtat, într-un război galactic între Confederația Terrană și rasa felinei Kilrathi, unde, ca tânăr pilot, te alături echipajului navei spațiale TCS Tiger’s Claw și te implici într-o serie de misiuni periculoase.

Poveste este bine construită, personajele sunt bine conturate, iar dialogurile sunt pline de umor și tensiune, secvențele video cu actori reali care au adus un plus de realism și au contribuit la crearea unei atmosfere imersive, misiunile sunt diverse, de la lupte aeriene intense până la misiuni de recunoaștere și sabotaj, muzica epică și efectele sonore te cufundă în universul jocului și te fac să simți adrenalina luptelor spațiale, oferă posibilitatea de a interacționa cu membrii echipajului și de a dezvolta relații cu ei, adăugând o dimensiune socială interesantă jocului, etc.

În final, jocul a avut un impact semnificativ asupra industriei jocurilor video, inspirând o întreagă generație de dezvoltatori, contribuind la popularizarea genului simulatoarelor spațiale.

Acum, este rândul jocului video Syndicate, un shooter tactic cu elemente RPG, în care ai de condus o echipă de agenți cibernetici într-o lume futuristă, distopică, dominată de mega-corporații puternice, unde tehnologia cibernetică a devenit omniprezentă, prezentând o viziune intrigantă asupra viitorului, influențând estetica cyberpunk a multor alte jocuri și filme ulterioare.

Jocul a fost apreciat pentru atmosfera sa întunecată, concretizată ca o viziune cyberpunk a viitorului, și pentru gameplay-ul său inovator.

Syndicate a introdus un sistem de luptă tactic, în care jucătorii își puteau controla o echipă de agenți cibernetici, fiecare cu abilități unice, jocul fiind unul dintre primele care a folosit o interfață „cu figură” pentru a vizualiza lumea din perspectiva personajului.

Grafica întunecată, design-ul industrial al orașelor și povestea despre intrigi corporative au creat o atmosferă cyberpunk convingătoare, într-o „lume deschisă” care oferea un nivel de libertate neobișnuit pentru acea perioadă, permițându-i jucătorului să exploreze liber orașul și să își aleagă propriile obiective.

Syndicate a influențat o întreagă generație de dezvoltatori de jocuri, iar moștenirea sa se simte în multe titluri moderne, elemente precum interfața „cu figură”, gameplay-ul tactic și atmosfera cyberpunk devenind elemente de bază ale multor jocuri de acțiune.

Toate aceste jocuri au în comun dorința de a te transporta într-un viitor fascinant, plin de tehnologii avansate și de aventuri epice, și au pus bazele unor genuri întregi de jocuri, inspirând generații de dezvoltatori.

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……