(Previous)…..(Cuprins)…..(Va urma)
Noi soluții pentru Science Fiction-ul anilor ’90
Pe
(English)
Aceasta ar fi „partea a 2-a” a „documentării” despre „Science Fiction”-ul anului 1993, cea în care voi aborda „cartea scrisă” și jocurile video lansate în acest an.
O documentare care va avea această formă, de material „de mari dimensiuni”, foarte probabil până la finele acestui an…
Scopul pentru care realizez acest material (care se va omogeniza și actualiza constant, în ceea ce privește vechile materiale, anii anteriori acestei „adăugiri”) este de a ajunge la a dezbate viitoarele opere, ale altora sau chiar a voastre…
Revenind la „cartea scrisă”, una din marile „cărți” „Science Fiction” ale anului 1993 este romanul Green Mars scris de Kim Stanley Robinson, este al doilea volum al celebrei Trilogii Marte, o serie care explorează în detaliu procesul de colonizare și terraformare a planetei roșii.
Aici apare o oarecare „problemă” de cronologie…
Primul roman, Red Mars, a fost premiat în 1992 (de exemplu, Premiul Hugo) și nu l-am menționat în materialul despre 1992 (Episodul 28). Asta deoarece a fost publicat inițial în 1992 (HarperCollins UK, 1992) și, ulterior, în 1992 (Bantam Spectra, 1993).
Așadar voi proceda la o abordare „corelată”, a ambelor romane, destul de intenționat, în ideea de a sublinia că o lucrare „Science Fiction” solicită multe „cuvinte”… Ceea ce este ușor de demonstrat de succesul unor mari autori din trecut, dar și din viitor…
Deci, Red Mars…
Romanul începe cu o descriere detaliată a călătoriei spre Marte și a primelor zile ale coloniștilor pe planeta roșie, coloniștii „fiind obligați” să facă față unor provocări enorme pentru a supraviețui și a construi o bază permanentă pe Marte.
Astfel că, de la început apar divergențe de opinie între coloniști, legate de modul în care ar trebui dezvoltată colonia și de relația cu Pământul, alături de evoluția narativă alimentată de faptul că, pe măsură ce explorează planeta, coloniștii fac descoperiri care vor schimba fundamental înțelegerea lor despre Marte și despre locul lor în univers.
Avem de a face cu o abordare științifică riguroasă, unde autorul (Robinson) nu se mulțumește cu o simplă poveste de aventură, ci construiește un univers marțian bazat pe cunoștințele științifice ale vremii, unde abundă detaliile tehnice, de la navele spațiale până la echipamentele de supraviețuire, fiind descrise cu o acuratețe care îl transformă pe cititor într-un adevărat explorator al planetei roșii.
Apoi, în loc de eroi stereotipici, Robinson ne prezintă o galerie de personaje complexe, cu propriile ambiții, temeri și idealuri, fiecare dintre coloniști aducând cu sine o perspectivă unică asupra proiectului de colonizare, interacțiunile dintre ei creând dinamici interesante și conflictuale.
Cu toate acestea, dincolo de aspectele științifice, Red Mars este o poveste despre oameni, romanul explorând teme precum identitate, individualism vs. colectivism, putere, etică și modul în care oamenii se adaptează la un mediu ostil și la o nouă realitate.
Deci, asemenea unei concluzii, Robinson nu se limitează la a descrie doar primele etape ale colonizării, ci ne oferă o perspectivă asupra viitorului pe termen lung al coloniei marțiene, cititorul fiind invitat să reflecteze asupra implicațiilor sociale, politice și culturale ale creării unei noi societăți pe o altă planetă.
Continuând, dacă primul volum, Red Mars, ne-a introdus în lumea coloniștilor marțieni și în primele etape ale stabilirii unei societăți pe o altă planetă, Green Mars ne poartă mai adânc în acest proces, concentrându-se pe efectele terraformării asupra mediului și asupra societății marțiene.
În acest caz, Robinson nu prezintă terraformarea ca pe un proces simplu și liniar, ci ca pe o intervenție complexă în ecosistemul marțian, cu implicații pe termen lung atât pentru planetă, cât și pentru coloniști.
Pe măsură ce Marte devine din ce în ce mai asemănătoare cu Pământul, apar tensiuni între cei care doresc să păstreze identitatea marțiană și cei care vor să creeze o nouă versiune a Pământului, personajele fiind complexe și se confruntă cu dileme morale și etice importante.
Ca de obicei (deja), Robinson își documentează foarte bine romanul, oferind o imagine cât mai realistă a provocărilor și posibilităților tehnologice ale colonizării marțiene.
Cam atât despre aceste romane (trilogie pe care vă invit să o citiți, chiar dacă pare scrisă „de mult timp”), dar fără a uita de încadrarea „tehnică” a acestora…
Romanele “Marte Roșu” și “Marte Verde” ale lui Kim Stanley Robinson se încadrează în mai multe subgenuri ale science fiction, dar cele mai relevante sunt Hard science fiction (acest subgen se caracterizează printr-o atenție deosebită la detaliile științifice și tehnologice, descriindu-se un univers marțian extrem de detaliat, bazat pe cunoștințele științifice ale vremii, procesele de terraformare, ingineria genetică, fizica și alte aspecte științifice fiind explorate cu rigurozitate), Space opera (deși nu în sensul clasic al termenului, trilogia Marte prezintă o poveste epică, pe scară largă, care explorează teme precum colonizarea spațiului, viitorul omenirii și relația dintre oameni și tehnologie), Science fiction social (acest subgen se concentrează asupra impactului științei și tehnologiei asupra societății, Robinson explorând în detaliu modul în care colonizarea Marte va influența structurile sociale, politice și culturale ale omenirii), Planetary romance (deși termenul este mai puțin cunoscut, “planetary romance” se referă la romane care explorează colonizarea și terraformarea altor planete, trilogia Marte încadrându-se perfect în acest subgen, oferind o viziune romantică, dar și realistă, asupra viitorului omenirii pe Marte).
Ar putea fi menționate și Utopie/distopie (deși trilogia Marte nu se încadrează strict într-unul dintre aceste subgenuri, ea explorează atât aspecte utopice ale colonizării Marte, cât și potențiale probleme și conflicte) sau New Wave (trilogia Marte poate fi văzută și ca o continuare a tradiției New Wave, care se concentrează pe explorarea ideilor și a conceptelor filozofice prin intermediul science fiction).
Moving Mars de Greg Bear este o altă piesă importantă în puzzle-ul literaturii science fiction care explorează colonizarea planetei Marte (deși publicat în același an cu Green Mars al lui Kim Stanley Robinson, oferă o perspectivă distinctă asupra acestei teme.
În timp ce Robinson se concentrează pe terraformarea graduală a Marte, Bear propune o idee mult mai radicală: mutarea întregii planete într-o orbită mai apropiată de Soare (inginerie planetară la scară cosmică care ridică întrebări fascinante despre puterea și limitele tehnologiei umane).
Comparativ cu abordarea mai contemplativă și detaliată a lui Robinson, “Moving Mars” are un ritm mai alert și este plin de secvențe de acțiune, intriga concentrându-se pe o echipă de oameni de știință și ingineri care trebuie să găsească o soluție pentru a salva Pământul de o catastrofă iminentă, mutarea planetei Marte devenind singura opțiune viabilă.
Bear explorează în detaliu consecințele acestei acțiuni radicale, atât pentru planeta Marte, cât și pentru umanitate, modificarea orbitei unei planete putând avea implicații majore asupra sistemului solar, cu riscul de a putea declanșa o serie de evenimente imprevizibile.
Dar, la fel ca în Green Mars, și în Moving Mars apar conflicte între diferite grupuri cu viziuni opuse asupra viitorului omenirii și a relației noastre cu cosmosul.
Alte mici detalii ar fi că, protagoniștii romanului sunt oameni de știință și ingineri care trebuie să facă față unor provocări enorme pentru a salva planeta, echipa având la dispoziție un timp limitat pentru a pune în aplicare planul de a muta Marte (dar, pe măsură ce planul se desfășoară, apar complicații neașteptate care pun în pericol atât misiunea, cât și viitorul omenirii).
Așadar Moving Mars este o operă complexă care îmbină mai multe subgenuri ale science fiction-ului, reprezentate de Hard science fiction (se bazează pe o fundamentare științifică solidă, ideea de a muta o planetă întreagă este extrem de ambițioasă și necesită o explicație științifică detaliată, Bear explorând concepte precum ingineria planetară, fizica teoretică și tehnologii avansate într-un mod credibil, plasând romanul în acest subgen), Space opera (elementul de epic, de aventură cosmică, este prezent, povestea având un caracter grandios, implicând destinul unei planete întregi și al omenirii, pe baza unei intrigi plină de acțiune, iar personajele se confruntă cu provocări la scară cosmică), Science fiction social (explorează și aspecte sociale, relațiile dintre coloniștii marțieni, conflictele de interese și întrebările legate de identitate și apartenență fiind prezente în roman), Planetary romance (explorând colonizarea altor planete, cu toate că accentul se pune mai mult pe ingineria planetară la scară cosmică).
Beggars in Spain de Nancy Kress este o bijuterie a science fiction-ului care explorează teme complexe legate de biotehnologie, inegalitate socială și etică, oferind o perspectivă unică asupra viitorului omenirii.
Romanul este plasat într-un viitor nu foarte îndepărtat în care biotehnologia a avansat atât de mult încât oamenii pot fi modificați genetic pentru a obține anumite trăsături sau abilități, tehnologie care creează o nouă clasă socială, a celor “îmbunătățiți genetic”, care deține un avantaj semnificativ față de restul populației.
Kress explorează în detaliu consecințele sociale ale acestei noi tehnologii, unde se creează o divizare profundă între cei “îmbunătățiți” și cei “naturali”, iar acest lucru duce la tensiuni sociale, discriminare și conflicte.
Ceva mai concret, povestea urmărește destinul unui grup de adolescenți („naturali” care se simt marginalizați și exploatați, care decid să se revolte împotriva sistemului și să lupte pentru o societate mai echitabilă) care se confruntă cu consecințele modificărilor genetice și încearcă să își găsească locul într-o societate profund divizată (dezvăluind o conspirație politică care implică cele mai înalte niveluri ale puterii), personajele fiind complexe și credibile, iar relațiile dintre ele sunt puternic conturate.
Așadar, avem de a face cu un roman unde Kress pune întrebări fundamentale despre ceea ce înseamnă a fi uman, despre etica modificării genetice și despre limitele pe care ar trebui să le impunem științei.
Acest roman care se încadrează în mai multe subgenuri ale science fiction, reflectând preocupările majore ale genului în perioada în care a fost scris, printre cele mai relevante fiind Biopunk (acest subgen se concentrează pe explorarea consecințelor tehnologiilor biologice, în special a ingineriei genetice, romanul fiind un exemplu de tip paradigmă de biopunk, explorând în detaliu impactul modificărilor genetice asupra societății și a individului), Science fiction social (acest subgen pune accentul pe impactul științei și tehnologiei asupra societății și a relațiilor sociale, romanul explorând în profunzime diviziunile sociale create de inegalitatea genetică, discriminarea și lupta pentru putere), Distopie (deși viitorul prezentat în roman nu este complet pesimist, există elemente distopice semnificative, precum segregarea socială, supravegherea și controlul populației), New Wave (romanul poate fi considerat și o continuare a tradiției New Wave, prin explorarea unor teme filozofice complexe, precum natura identității, etica și libertatea individuală).
Și, de ce nu, romanul poate fi încadrat și ca aparținând subgenului Cyberpunk (deși nu în sensul clasic al termenului, romanul are unele elemente cyberpunk, cum ar fi tehnologiile avansate și preocupările legate de identitate și corp) sau Speculative fiction (acest termen mai larg include orice ficțiune care explorează posibilități viitoare, romanul se încadrează perfect în această categorie).
O altă operă fascinantă de science fiction este romanul Glory Season, scris de David Brin, care explorează teme complexe legate de inteligență artificială, evoluție și viitorul omenirii.
Romanul prezintă un viitor în care inteligența artificială a atins un nivel atât de avansat încât începe să influențeze evoluția umană, interacțiune între inteligența artificială și biologică care creează o serie de dileme etice și filozofice.
Brin descrie o societate în care multe dintre problemele fundamentale ale omenirii, precum sărăcia și foametea, au fost rezolvate datorită progresului tehnologic, dar, cu toate acestea, această abundență materială nu rezolvă toate problemele umane, ci creează noi provocări.
O altă temă importantă a romanului este explorarea spațiului și posibilitatea contactului cu alte civilizații, explorând atât aspectele tehnice ale călătoriilor interstelare, cât și implicațiile filozofice ale întâlnirii cu alte forme de viață.
Povestea este centrată în jurul unui grup de oameni de știință și ingineri care lucrează la un proiect secret cu implicații majore pentru viitorul omenirii, fiind personajele complexe și credibile, cu relațiile dintre ele puternic conturate.
Aici, din punct de vedere „tehnic”, discutăm despre Hard science fiction (Brin acordă o atenție deosebită detaliilor științifice și tehnologice, explorând teme precum inteligența artificială, genetica și călătoriile interstelare într-un mod credibil din punct de vedere științific), Space opera (elementul de aventură cosmică, de explorare a spațiului, este puternic prezent în “Glory Season”. Intriga se desfășoară pe o scară largă, implicând atât personaje individuale, cât și evenimente de importanță cosmică), Transhumanism (romanul explorează posibilitățile de a depăși limitele biologice ale speciei umane prin intermediul tehnologiei, punând întrebări despre natura umanității și viitorul evoluției), Societate utopică/distopică (deși societatea prezentată în roman are multe aspecte pozitive, există și elemente care pot fi interpretate ca fiind distopice, precum controlul social și manipularea genetică), și New Wave (romanul poate fi văzut și ca o continuare a tradiției New Wave, prin explorarea unor teme filozofice complexe și prin abordarea experimentală a narativului).
Este „rândul” romanului Virtual Light de William Gibson, o piesă cheie în universul cyberpunk creat de Gibson, care continuă explorarea temelor întâlnite în trilogia “Sprawl”, aducând un plus de complexitate și profunzime genului, consolidând poziția lui Gibson ca unul dintre cei mai influenți autori de science fiction.
Spre deosebire de cyberpunk-ul tradițional, care se concentrează pe metropolele asiatice, Gibson ne prezintă un San Francisco post-apocaliptic, marcat de inegalitate socială, violență și o tehnologie omniprezentă, intriga fiind complexă, implicând crime, conspirații și urmăriri în lumea subterană a San Francisco.
Tehnologia joacă un rol central în roman, cu o explorare profundă a realității virtuale și a tehnologiilor de augmentare a realității, tehnologii care nu numai că conectează oamenii, dar îi și izolează, creând noi forme de identitate și relaționare, explorând chiar și relația dintre tehnologie și spiritualitate, prezentând personaje care caută sensul vieții într-o lume dominată de tehnologie.
Suplimentar, Gibson continuă să exploreze subculturile urbane, prezentând personaje marginale care luptă pentru supraviețuire într-un mediu ostil, cum ar fi hackeri, prostituate sau persoane fără adăpost, care se adaptează la o lume în continuă schimbare, la fel ca în celelalte romane ale sale, Gibson oferind o critică acerbă a societății contemporane, subliniind inegalitățile sociale, exploatarea și alienarea.
Virtual Light” este un roman emblematic al subgenului cyberpunk, etichetă care capturează perfect atmosfera distopică, tehnologizată și plină de contraste a romanului, depășind limitele cyberpunk-ului clasic, îmbogățind genul cu noi nuanțe.
Așadar, „tehnic”, romanul „aparține” și subgenurilor Post-apocaliptic (deși nu este un roman post-apocaliptic în sensul clasic, prezintă un viitor San Francisco marcat de decădere, inegalitate socială și violență, ceea ce îl apropie de acest subgen), Neo-noir (atmosfera întunecată, plină de suspans și intriga criminală a romanului îl încadrează în subgenul neo-noir, care combină elementele romanului noir cu science fiction) și Body horror (în anumite pasaje, romanul explorează teme legate de modificările corporale și de relația dintre om și tehnologie, ceea ce îl apropie de subgenul body horror).
Dar să „trecem” la lumea jocurilor video, care începe să se manifeste din ce în ce mai pregnant. Și 1993 este anul unor jocuri cum ar fi:
- Doom: Un adevărat pionier al shooter-elor first-person, Doom a revoluționat genul și a stabilit un standard pentru anii următori, fie prin drafică 3D inovatoare, fie prin gameplay captivant și o atmosferă întunecată, care au făcut din Doom un fenomen cultural.
- Super Mario World 2: Yoshi’s Island: O continuare adorabilă a seriei Mario, care a introdus noi personaje și mecanici de joc, remarcându-se prin grafica colorată și muzica memorabilă.
- Star Fox: Un pionier al jocurilor 3D pe console, Star Fox a oferit o experiență de zbor spațial unică, cu o grafică impresionantă pentru acea vreme.
- Mortal Kombat II: Continuarea celui mai controversat joc de luptă al vremii, Mortal Kombat II a adus noi personaje, mișcări speciale și o grafică și mai sângeroasă.
- Secret of Mana: Un RPG clasic de acțiune, care a captivat jucătorii cu povestea sa emoționantă, grafica frumoasă și sistemul de luptă în timp real.
- Disney’s Aladdin: Un platformer colorat și distractiv, bazat pe popularul film de animație, oferind o experiență plăcută atât pentru copii, cât și pentru adulți.
- NBA Jam: Un joc de baschet arcade extrem de popular, care a devenit un fenomen cultural, remarcându-se prin acțiunea frenetică, grafica exagerată și comentariile memorabile.
- Ridge Racer: Un pionier al jocurilor de curse arcade pe console, Ridge Racer a oferit o experiență de condus rapidă și palpitantă.
Și „aversa” de jocuri video „de succes” a inundat manifestarea unor jocuri „science fiction” cum ar fi MegaTraveller 2: The Zhodani Conspiracy, un joc de rol spațial clasic care te lasă să navighezi printr-o galaxie vastă, plină de sisteme solare, planete și stații spațiale, oferindu-ți o libertate aproape nelimitată de a explora și de a interacționa cu diferite civilizații.
Un joc care îți oferă o poveste captivantă, plină de intrigi politice și conspirații, care te va ține cu sufletul la gură, simulând în detaliu (cât era posibil sistemelor de calcul limitate în performanțele acelor vremuri) aspecte ale vieții spațiale, precum comerțul, diplomația, lupta și chiar și gestionarea unei nave spațiale, permițând jucătorului să creeze personaje personalizate, cu abilități și trăsături unice, care se pot dezvolta pe parcursul jocului.
Astfel, jocul oferă o experiență de joc foarte profundă, care te încurajează să te scufunzi în universul său vast și complex, la care se adaugă posibilitatea de „rejucare” datorită alegerilor multiple și a evenimentelor procedurale, fiecare „rejucare” fiind o experiență unică.
Și, dacă tot am discutat despre Jurassic Park este destul de evidentă „apariția” unui joc video care te transportă direct în lumea captivantă a filmului cu același nume, într-un format interactiv.
Acest joc recreează cu succes atmosfera tensionată și aventuroasă a filmului, punându-te în pielea lui Alan Grant în timp ce explorezi Isla Nublar, într-o „realizare” care combină elemente de acțiune și aventură, în timp ce te confrunți cu dinozauri periculoși și rezolvi puzzle-uri pentru a avansa.
În esență, a capturat cu succes spiritul filmului și a oferit fanilor o experiență suplimentară în universul Jurassic Park, permițînd jucătorului să exploreze diferite zone ale parcului, fiecare cu propriile pericole și provocări, combinând elemente de explorare, rezolvare de puzzle-uri și acțiune într-un mod plăcut și captivant, pe „fundalul” unei grafici inovatoare pentru acele timpuri, oferind o grafică 3D impresionantă, cu modele de dinozauri detaliate și animații fluide.
Da, par a fi titluri puține, dar chiar din aceste timpuri se dezvolta ireversibil, un univers, care va cunoaște o creștere exponențială în ultimele decenii, devenind o industrie de miliarde de dolari.
Merticaru Dorin Nicolae