(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

Primii pași „tulburi” ai separării

Delimitarea „Fantasy” de „Science Fiction”

(English)

„Dezbaterile” mele cronologice au ajuns la perioada celui de-al doilea război mondial…

O perioadă în care „delimitările” dintre „Science Fiction” și „Fantasy” devin din ce în ce mai clare, mai certe, fie și prin intermediul subgenurilor care se conturează din ce în ce mai evident…

Dar, este și o perioadă în care constrângerile vieții de zi cu zi, „acționând” destul de global, au fost inimaginabile acestor timpuri, fie și deoarece s-ar putea concluziona ceva de genul: „Cine mai avea pornirea să scrie SF-uri? Fie și de propagandă!”.

O perioadă în care cenzura și autocenzura determina scriitorii să ia în considerare realitatea că multe teme puteau (sau erau) considerate a fi subversive (mai ales în condițiile manifestării în teritoriile geografice ale conflictului) sau având „potențialul” de a submina moralul populației, devenind interzise sau chiar „amendate” (în anumite „zone” chiar cu eliminarea fizică).

Acțiune ce putea fi și „indirectă” fie și printr-o restrângere a temelor abordate și la o creștere a subiectelor mai abstracte sau alegorice.

Fără a uita de realitatea lipsei hârtiei și a resurselor (războiul a dus la o penurie de hârtie și alte materiale necesare pentru publicarea cărților), de dificultățile în distribuirea cărților (evident că au fost întrerupte lanțurile de distribuție, făcând dificilă ajungerea cărților la public) și alte realizăți descurajante…

Cu toate acestea, „science fiction”-ul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și-a continuat perioada de transformare, „alimentând” scriitorii cu „repere” cum ar fi:

• Teama de viitor: Războiul a adus cu sine o teamă profundă față de viitor, de tehnologie și de capacitatea omului de a se autodistruge, temeri care s-au reflectat în multe dintre operele de science fiction ale perioadei, care adesea prezintă viziuni distopice și apocaliptice.
• Războiul și distrugerea: Multe romane au explorat consecințele războiului, atât la nivel global, cât și la nivel personal.
• Totalitarismul și supravegherea: Regimurile totalitare au generat o frică de control și de pierdere a libertății individuale, teme care au fost explorate în multe opere de science fiction.
• Progresul tehnologic accelerat: Războiul a accelerat dezvoltarea tehnologiilor militare, precum radarul, rachetele și bomba atomică, inovații care au inspirat scriitorii de science fiction, care au explorat potențialul și pericolele tehnologiei.

La care se „adaugă” vechile teme ale călătoriilor în timp și spațiu, ca o formă de evadare (mulți scriitori au explorat teme precum călătoriile în timp și spațiu, oferind cititorilor o perspectivă asupra trecutului și viitorului), inteligența artificială și roboții (via dezvoltarea tehnologiei militare care a stimulat interesul pentru inteligența artificială și pentru posibilitatea creării de ființe artificiale), etc.

În concluzie, perioada celui de-al Doilea Război Mondial a fost o perioadă de mari transformări pentru literatura științifico-fantastică. Războiul a influențat atât temele abordate, cât și modul în care aceste teme au fost prezentate, iar scriitorii de science fiction au continuat să exploreze noi lumi și să pună întrebări provocatoare despre viitorul umanității.

Dar să procedăm la o scurtă analiză a romanelor acelor vremuri (într-o abordare cât de cât cronologică)! Realizând un prim pas reprezentat de abordarea a celor mai remarcate romane „Fantasy” ale acelor vremuri, creând substratul pentru a sesiza diferențierile dintre „Fantasy” și„ Science Fiction”…

Alimentarea lumii „Fantasy” a acelor vremuri poate fi remarcată prin intermediul unor romane cum ar fi…

The Ill‐Made Knight scris de T.H. White (publicat în 1940) ne prezintă o aventură cavalerească cu o twist, constituindu-se ca un fel de continuitate de stil a romanului „The Sword in the Stone” (1938) în care, spre deosebire de precedentul său roman, care se concentrează pe formarea tânărului Arthur, acum ne poartă într-o aventură clasică, dar cu o întorsătură inedită.

Protagonistul nu este un cavaler perfect, ci un tânăr cu defecte și slăbiciuni, neexperimentat, care trebuie să învețe să-și depășească limitele, confruntându-se cu numeroase provocări, White folosindu-și umorul și satira pentru a parodia convențiile romanului cavaleresc, creând o poveste amuzantă și ușor de citit.

Romanul ne introduce într-o lume medievală, într-o lume fantastică bogată, plină de magie, creaturi mitice și aventuri palpitante, contribuind la „descrierea” unor lecții importante despre curaj, loialitate și autodescoperire, romanul devenind o alternativă la romanele cavalerești tradiționale, White oferind o perspectivă proaspătă asupra genului, subminând unele dintre clișeele acestuia.

Un alt roman „Fantasy” este The Reign of Wizardry scris de Jack Williamson (1940), o operă fascinantă care explorează intersecția dintre știință și magie, fiind „descriptibil” ca fiind o combinare intrigantă de știință și magie.

Williamson ne introduce într-o lume futuristă în care știința a avansat atât de mult încât granița dintre real și magic a devenit neclară, romanul combinând elemente de science fiction și fantasy, creând un univers unic în care tehnologia și magia coexistă și se influențează reciproc, societatea descrisă în roman fiind una stratificată și plină de intrigi politice, unde protagonistul se vede implicat într-o luptă pentru putere, ridicând întrebări fundamentale despre natura realității, despre limitele cunoașterii umane și despre puterea minții.

Magia este explicată prin intermediul științei, iar vrăjitorii sunt oameni care au stăpânit anumite legi ale naturii, protagonistul alăturându-se unei societăți secrete care studiază și controlează forțele magice, într-o luptă constantă pentru putere între diferitele facțiuni care doresc să controleze aceste forțe magice.

Conjure Wife, scris de Fritz Leiber, Jr. (1943) este un roman fascinant care îmbină elemente de horror, fantezie și science fiction într-un cocktail exploziv, fiind o lectură plăcută (o aventură plină de suspans, intrigi și personaje complexe) atât pentru fanii horrorului, cât și pentru cei ai science fiction-ului și fantasy.

Leiber ne prezintă o lume aparent obișnuită, unde vrăjitoria este practicată în secret de femei, idee care creează un contrast interesant între lumea modernă și practicile magice ancestrale, protagonistul (Norman Saylor) fiind un profesor universitar, descoperind cu stupoare că soția sa (Tansy Saylor) este o vrăjitoare puternică, implicată într-o rețea secretă de practicanți ai magiei.

Romanul este plin de scene de magie neagră, ritualuri secrete și confruntări între vrăjitoare, constituindu-se ca o satiră socială ce subliniază ipocrizia societății și rolurile de gen tradiționale, prezentând femeile ca fiind mult mai puternice decât se crede în mod obișnuit.

Sau reinterpretarea fantasy prin intermediul romanului The Golden Fleece (Hercules, My Shipmate), scris de Robert Graves (1944), o reinterpretare modernă a miturilor grecești, oferind o perspectivă psihologică (eventual psihoanalitică unde Graves aplică teoriile psihoanalizei lui Sigmund Freud pentru a interpreta miturile grecești) asupra acestor povești antice, dezvăluind semnificații ascunse și motive psihologice ale acțiunilor personajelor.

Protagonistul, Jason, nu este doar un erou legendar, ci un tânăr complex, cu îndoieli și temeri, a cărui călătorie (în căutarea Lânii de Aur, simbol al puterii și al cunoașterii, dar și în căutarea identității și a aventurii) este văzută ca o călătorie inițiatică, o căutare a identității și a sensului vieții, Graves folosind mitul pentru a critica aspecte ale societății moderne, precum războiul, puterea și religia.

Și, chiar dacă ar mai fi și alte realizări „Fantasy” remarcabile, să procedăm acum la alimentarea lumii gotice via noile romane publicate în această perioadă de timp!

Un prim exemplu ar fi romanul The Uninvited, de Dorothy Macardle (1942), o poveste psihologică gotică, „modernă” (acelor timpuri, fiind considerat unul dintre cele mai importante romane gotice ale secolului XX) care, deși nu este pare „nici prea fantasy, nici prea scifi”, împrumută elemente din aceste genuri, explorând teme precum psihologia paranormală sau influența trecutului asupra prezentului.

Romanul creează o atmosferă de suspans și mister, plasând acțiunea într-o casă bântuită de evenimente inexplicabile, personajele sunt complexe și adesea tulburate, iar acțiunile lor sunt motivate de dorințe și temeri adânc îngropate, explorând teme precum telekinezia, premonițiile și existența spiritelor, fără a oferi explicații științifice.

Trecutul casei bântuite și al familiilor care au locuit acolo joacă un rol central în poveste, subliniind importanța istoriei și a moștenirii, „alimentând” o poveste care te va ține cu sufletul la gură, plină de suspans și revelații neașteptate.

Apoii ar fi „antologia” Gather, Darkness!, de Fritz Leiber, Jr. (1943), o colecție de povești întunecate și fascinante (o antologie), care reprezintă o explorare profundă a temelor întunecate și a subconștientului uman, povestirile abordând o gamă largă de teme, de la horror cosmic la psihologie întunecată, într-o atmosferă densă și plină de suspans (în „stil” gotic, povestirile fiind însoțite de o atmosferă gotică, cu castele vechi, cimitire și ritualuri secrete), explorând adâncurile psihicului uman.

Stilul lui Leiber (considerat unul dintre cei mai importanți scriitori de science fiction și fantasy) este puternic influențat de H.P. Lovecraft, iar multe dintre povestirile sale explorează teme precum cosmic horror și existența unor forțe întunecate dincolo de înțelegerea umană.

Sirius: A Fantasy of Love and Discord, de Olaf Stapledon (1944) este o operă complexă (o bijuterie ascunsă în bibliografia autorului) și fascinantă, care explorează teme profunde despre iubire, putere și destinul umanității, fiind o abatere de la temele științifico-fantastice obișnuite ale autorului, oferind în schimb o frescă a istoriei umane și a evoluției conștiinței (o lectură captivantă, care te va transporta prin diferite epoci și culturi).

Stapledon ne oferă o perspectivă cosmică asupra istoriei umane (de la ascensiune la declin), explorând diferite civilizații și culturi de-a lungul mileniilor, iubirea fiind prezentată ca o forță cosmică, universală, care poate atât să unească, cât și să distrugă, romanul explorând tensiunile dintre nevoile individuale și cerințele societății, precum și consecințele conformismului.

Într-un fel de final al unor argumente referitoare la „trecerea” de la „Fantasy” la „Science Fiction”, amintind de un fel de manifestări „de legătură”, putem aminti de romanele…

“The Winged Man”, de A.E. van Vogt and E. Mayne Hull (1944), care se „constituie” ca o combinație de genuri, care îmbină elemente de science fiction, fantezie și gotic, ce se remarcă ca fiind o aventură epică în spațiu (plină de acțiune și intrigi), ca urmare a unei colaborări interesante între A.E. van Vogt și E. Mayne Hull, care extinde „tradiția” lui van Vogt de a explora teme legate de evoluția umană, tehnologie și conflict (punând întrebări fundamentale despre ceea ce înseamnă a fi uman și despre locul nostru în univers).

Protagonistul, un om cu aripi (un mutant cu abilități unice de zbor), este rezultatul unor experimente genetice și devine un paria în societatea sa, explorând teme precum identitate, alienare și acceptare (cautându-și locul în lume și să se accepte așa cum este), într-o călătorie spațială epică, în care „eroul” trebuie să se integreze într-un univers vast și complex (romanul explorând relațiile dintre oameni și modul în care societatea reacționează la cei diferiți).

Un alt roman „de trecere” ar fi Land of Terror, scris de Edgar Rice Burroughs (1944), o aventură exotică, o altă bijuterie în coroana lui Edgar Rice Burroughs, care ne transportă într-o lume exotică și periculoasă, plină de aventuri și mistere, de culturi și obiceiuri neobișnuite, etc (care ne va aminti de romanele lui Jules Verne și H. Rider Haggard).

Burroughs creează o lume tropicală, izolată și plină de pericole, populată de triburi primitive (o civilizație străveche și periculoasă) și creaturi fantastice, protagonistul fiind un explorator american, care se trezește în această lume pierdută, misterioasă (populată de creaturi mitice și periculoase, precum șerpi uriași și păsări carnivore), și trebuie să lupte pentru supraviețuire (îmbinând elemente de aventură, ficțiune științifică și fantezie), constituindu-se ca o critică subtilă a colonialismului și a exploatării resurselor naturale.

Sau abordările de tip „poveste de copii”, cum ar fi The Wind on the Moon, de Eric Linklater (1944), o aventură fantastică pentru copii, care îmbină elemente de fantezie și aventură (romanul fiind recompensat cu prestigiosul premiu Carnegie Medal, o distincție importantă în literatura pentru copii).

Spre deosebire de multe opere de science fiction care prezintă Luna ca un loc steril și pustiu, Linklater creează o Lună plină de viață și magie, unde surorile aventuriere Dinah și Dorinda, cele două protagoniste, sunt fete curajoase și aventuriere, care ne invită într-o călătorie fantastică (cu creaturi fantastice și peisaje spectaculoase), unde se înfruntă cu un tiran și să salveze o creatură magică.

Romanul combină elemente din lumea reală cu elemente fantastice, creând o poveste captivantă și imaginativă, dar și introducând o critică subtilă a autorității și a convențiilor sociale.

Evident că „numărul” de romane „Fantasy” ale acelor timpuri este mult superior celui al romanelor de gen „Science Fiction” dar…

Trecerea spre predominanța „cantitativă” (eventual și „calitativă”) a „Science Fiction”-ului versus „Fantasy”, va mai cere mult timp, fie și prin accepțiunea că viitoarele jocuri video vor „regenera” prezența „înnoită” a vechilor teme „Fantasy”, fie prin faptul că copiii și tinerii vor prefera majoritar aceste elemente, în defavoarea „Science Fiction”, dar…

Este o „chestie de gust” ce va fi foarte afectată de influența majoritară a „imaginii” asupra imaginației, via „Marele Ecran” și/ sau televiziunea (fără a uita de monitor, ca „periferic” al unui computer sau al unei console de joc)…

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……