(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

Romanele „Science Fiction” ale anilor ’50 (5)

Subgenul „militar” se „fundamentează”, satira se accentuează

(English)

Starship Troopers (alt: Starship Soldier) de Robert A. Heinlein (1959) este un roman controversat care explorează (într-un mod provocator, care continuă să fie relevant și astăzi) teme legate de serviciul militar, cetățenie și filosofia politică (accentul fiind pus pe „elemente” precum natura democrației, rolul guvernului și drepturile individuale, lucrare criticată pentru promovarea valorilor militariste și autoritare, fiind interpretată de unii critici ca o justificare a autoritarismului, în timp ce alții au văzut-o ca o explorare a eticii civice și a datoriei, de exemplu, via profesorul lui Rico, Mr. Dubois, expune ideologia conform căreia „datoria vine înaintea drepturilor”, care este un fel de element central al filozofiei romanului), într-un cadru futurist plin de acțiune.

Din punct de vedere „tehnic”, romanul care are un „accent deosebit” pe science fiction militar și filozofie politică, se încadrează în:

• Science fiction militar, descriind în detaliu antrenamentul, tehnologia și tacticile militare ale Infanteriei Stelare, accentul fiind pus pe valorile militare, precum disciplina, curajul și loialitatea, războiul împotriva extratereștrilor „Arachnide” fiind un element central al intrigii.
• Science fiction politic, Heinlein explorează teme legate de cetățenie, serviciul militar și drepturile individuale, prezentând o societate viitoare în care serviciul militar este o condiție esențială pentru cetățenie (inclusiv filosofia politică a autorului fiind prezentată în detaliu).
• Space opera, chiar dacă romanul nu este considerat o space opera clasică, prezintă elemente de aventură spațială și conflicte interstelare, călătoriile spațiale și tehnologia militară avansată fiind descrise în detaliu.
• Distopie (controversat), unii critici considerând romanul o distopie, datorită accentului pus pe valorile militare și autoritare, criticile concentrându-se pe ideile politice prezentate în roman, care au fost interpretate ca fiind militariste și autoritare.

Heinlein prezintă o societate viitoare în care serviciul militar este o condiție esențială pentru cetățenie, iar valorile militare sunt omniprezente, unde, prin intermediul protagonistului Juan “Johnny” Rico, urmărește evoluția acestuia, de la un tânăr indecis la un lider militar respectat, descriind în detaliu antrenamentul riguros al recruților din Infanteria Stelară (inclusiv prezentând tehnologii militare futuriste, precum costumele de luptă mecanizate și unele armele avansate – de exemplu introduce conceptul de „infanterie mobilă”, soldați echipați cu exoschelete avansate, capabile să amplifice forța, mobilitatea și capacitatea de luptă a unui individ), subliniind importanța responsabilității, disciplinei, curajului și loialității (până la sacrificiul personal), în condițiile în care luptă împotriva unei rase extraterestre ostile (care amenință existența umană), numită „Arachnide” (The Bugs), într-un război brutal și sângeros.

Opera lui Heinlein a influențat generații de scriitori de science fiction militar (fiind considerat un punct de referință în genul military SF, alături de The Forever War (Joe Haldeman) și Old Man’s War (John Scalzi) și alte lucrări ulterioare, inspirând noi idei și concepte (tehnologii și tactici militare inovatoare pentru literatura SF a vremii, reprezentate de exoscheletele și armurile asistate, ce se constituia ca un concept SF revoluționar, influențând viitoarele opere de ficțiune cum ar fi Halo, Warhammer 40K, The Forever War, sau introduce și tactici militare bazate pe desant aerian cu soldați care se parașutează din orbită, o idee extrem de avansată pentru anii ’50), romanul fiind adaptat în mai multe filme, seriale animate și jocuri video, ajungând la un public larg (inspirând filmul Starship Troopers, 1997, regizat de Paul Verhoeven, care însă satirizează mesajul original al romanului și  „continuările” acestuia).

Dorsai! (alt: The Genetic General) de Gordon R. Dickson (1959) este un alt pilon al genului military SF, primul volum din seria epică „Childe Cycle” (care a continuat să exploreze evoluția umanității într-un mod unic, devenind o lucrare de referință în literatura SF) și explorează teme legate de evoluția umană, război/ militarism și filozofie militară.

Din punct de vedere „tehnic” avem de a face cu:

• Science fiction militar, descriind în detaliu antrenamentul, tehnologia și tacticile militare ale Dorsailor, o rasă de super-soldați, accentul fiind pus pe valorile militare, precum disciplina, curajul și loialitatea, strategiile militare și filozofia războiului fiind explorate în profunzime.
• Space opera, unde, chiar dacă nu este o space opera clasică, prezintă elemente de aventură spațială și conflicte interstelare, într-o lume futuristă detaliată în care călătoriile interstelare sunt elemente cheie ale intrigii.
• Science fiction social, Dickson explorând impactul evoluției umane asupra societății, prezentând o lume în care Dorsaii reprezintă o etapă superioară în evoluția umană (relațiile interculturale și structura socială fiind amplu detaliate).
• Science fiction speculativ, Dickson speculează asupra posibilelor direcții ale evoluției umane și asupra rolului războiului în dezvoltarea speciei umane, explorând idei legate de genetică, evoluție și filozofie militară.

Comparativ cu de Starship Troopers, unde acțiunea și ideologia sunt la vedere, Dorsai! este mai subtil, punând mai mult accent pe dezvoltarea personajului și pe implicațiile filozofice ale universului său, temele abordate incluzând și liberul arbitru vs. destin, responsabilitatea puterii și natura umanității.

Dickson creează o rasă de super-soldați numiți „Dorsai” (autorul sugerând că Dorsaii reprezintă o etapă superioară în evoluția umană, capabilă să depășească limitele umane obișnuite, sugerând că viitorul omenirii constă în dezvoltarea unor trăsături specializate la un nivel superior), o castă de războinici de elită, mercenari, cunoscuți pentru abilitățile lor militare excepționale și pentru filozofia lor strictă, protagonistul, Donal Graeme, fiind un Dorsai excepțional și un lider care schimbă regulile jocului militar și politic, un strateg aproape suprauman, care se remarcă prin inteligența sa, abilitățile sale militare și viziunea sa strategică, având o capacitate extraordinară de analiză și previziune militară.

Romanul prezintă o lume futuristă detaliată și credibilă (în acest univers, omenirea s-a extins în galaxie, iar coloniile s-au specializat în diverse domenii cum ar fi război, comerț, cultură), cu o politică complexă și o varietate de culturi umane, explorând teme legate de filosofia militară, precum natura războiului, rolul liderului și importanța strategiei.

„Dorsai!” a influențat generații de scriitori de science fiction militar, inspirând noi idei și concepte, abordând teme legate de evoluția umană și filozofia militară într-un mod provocator, care continuă să fie relevant și astăzi (influențând ulterior creații similare în SF, cum ar fi Războinicii Mandalorieni din Star Wars sau soldații Spartani din Halo) și autori precum David Weber (Honor Harrington), John Scalzi (Old Man’s War) și Joe Haldeman (The Forever War).

The Pirates of Ersatz (alt: The Pirates of Zan) de Murray Leinster este un roman de aventură  și satiră spațială clasică (space opera), captivantă, care te ține cu sufletul la gură, cu pirați spațiali, nave spațiale și planete exotice, prezentând o lume futuristă detaliată și credibilă, cu o politică complexă și o varietate de culturi umane, care explorează teme legate de explorare, aventură și supraviețuire, într-un cadru cosmic plin de pericole și mistere.

Încadrarea „tehnică”:

• Space opera, prezentând o aventură spațială clasică, cu pirați spațiali, nave spațiale și planete exotice, elementele de aventură, acțiune și explorare spațială fiind predominante în narațiune.
• Aventură spațială, tema centrală a romanului fiind aventura în spațiu, cu accent pe explorarea unor lumi noi și periculoase.
• Science fiction social, Leinster explorează teme legate de organizarea societăților spațiale, conflictele interculturale și impactul tehnologiei asupra societății, prezentând o societate complexă, cu diferite grupuri etnice.
• Science fiction speculativ, speculând asupra posibilităților vieții extraterestre și asupra provocărilor explorării spațiale, explorând idei legate de tehnologii avansate și de pericolele spațiului.

Leinster descrie cu entuziasm explorarea spațiului, prezentând diverse planete și civilizații extraterestre, protagonistul, Burl Donnan, un erou atipic (un erou inteligent și pragmatic, care rezolvă problemele mai mult prin strategie decât prin violență), un tânăr inginer care visează la progres tehnologic, dar care ajunge, fără a fi un luptător clasic, ci mai degrabă un geniu tehnologic, printr-un șir de evenimente comice și dramatice, să devină pirat spațial (chiar dacă nu vrea să fie pirat, el descoperă că viața de haiduc interstelar îi oferă o libertate pe care societatea „civilizată” nu o permite), fiind forțat să navigheze printr-o societate rigidă și absurdă, dovedindu-și inteligența și adaptabilitatea, și abilitățile pentru a supraviețui într-un mediu ostil.

Romanul este o lectură distractivă și relaxantă, plin de umor și optimism, într-un univers în care birocrația, aristocrația și tradițiile rigide sunt ridiculizate, personajul principal confruntându-se cu reguli absurde și ipocrizia autorităților, ceea ce face ca romanul să fie și o critică subtilă a structurilor de putere, transmițând un mesaj de speranță și încredere în viitor.

Per total, romanul a adus o influență majoră asupra genului „space opera”, iar elementele de umor, aventură și tehnologie au influențat ulterior autori precum Douglas Adams (The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy) și Lois McMaster Bujold (Vorkosigan Saga).

That Sweet Little Old Lady (alt: Brain Twister) de Mark Phillips (aka, pseudonimul colaborativ al lui Randall Garrett și Laurence M. Janifer), este prima carte dintr-o trilogie (Brain Twister, The Impossibles, Supermind – care continuă dezvoltarea temelor legate de investigațiile paranormale), explorând teme legate de telepatie, spionaj și manipulare, într-un cadru futurist plin de suspans și umor, romanul fiind unul care combină science fiction-ul cu genul polițist, având o intrigă centrată pe investigarea unei crime folosind abilități telepatice, cu multe întorsături de situație și suspans.

Din punct de vedere „tehnic”, se încadrează în mai multe subgenuri ale science fiction-ului, cu un accent deosebit pe telepatie și spionaj:

• Science fiction psihologic, explorând impactul telepatiilor asupra psihicului uman, arătând modul în care abilitățile mentale pot fi folosite pentru a manipula și controla, tema centrală fiind lupta protagonistului pentru a-și păstra integritatea mentală într-un mediu plin de spioni telepatici.
• Thriller SF, având  o atmosferă de suspans și mister, cu o acțiune captivantă și răsturnări de situație neașteptate, elementele de spionaj și contra-spionaj adaugând o dimensiune de thriller poveștii.
• Telepatie, tema telepatiilor fiind centrală în carte, modalitate principală prin care se desfășoară acțiunea și prin care se creează starea de tensiune.
• Umor SF, având o tentă umoristică, fiind presărată cu replici amuzante.

Romanul prezintă o lume în care telepatia este o abilitate reală, folosită atât în scopuri bune (explorând în mod detaliat ideea de forțe de ordine bazate pe abilități psi), cât și rele (explorând modul în care telepatia poate fi folosită pentru a manipula mințile oamenilor, ridicând întrebări etice legate de controlul gândurilor), protagonistul, Kenneth J. Malone, fiind un agent telepatic (desemnat să rezolve un caz bizar în care guvernul suspectează existența unui spion telepat) care se confruntă cu o rețea de spioni telepatici, punând la încercare abilitățile sale și loialitatea sa, introducând conceptul de „crime mentale”, unde vinovatul nu lasă urme fizice, ceea ce face investigația mult mai dificilă.

Phillips utilizează umorul și satira pentru a aborda teme serioase (satirizează birocrația guvernamentală și paranoia Războiului Rece, inclusiv frica de spionaj și de tehnologiile necunoscute), creând o atmosferă relaxată și distractivă, personajele romanului fiind complexe și bine conturate, fiecare având propriile sale trăsături și secrete, abordând tema telepatiilor într-un mod original și inovator, prezentând o lume în care telepatia este integrată în viața de zi cu zi.

The Sirens of Titan de Kurt Vonnegut, Jr. (1959) este un roman science fiction satiric și filozofic care îmbină elemente de science fiction, satiră și filozofie, satirizând aspecte ale societății moderne, precum obsesia pentru putere, bogăție și religie, explorând teme legate de liberul arbitru, sensul vieții și absurditatea existenței, într-un cadru cosmic plin de umor negru și ironie.

„Tehnic”:

• Science fiction satiric, Vonnegut utilizează satira pentru a critica aspecte ale societății umane, precum religia, politica și obsesia pentru putere, umorul negru și ironia fiind instrumente cheie în abordarea temelor serioase.
• Science fiction filozofic, abordând întrebări profunde despre sensul vieții, liberul arbitru și rolul hazardului în existență, explorând idei legate de determinism, relativitate și natura realității.
• Space opera (cu o întorsătură), deoarece, deși conține elemente de space opera, precum călătorii interstelare și întâlniri cu civilizații extraterestre, romanul subminează convențiile genului prin umorul său absurd și viziunea sa cinică, călătoriile spațiale fiind folosite ca un cadru pentru a explora teme filozofice și satirice.
• Science fiction absurd, îmbrățișând absurditatea existenței, prezentând evenimente bizare și personaje excentrice, abordare neconvențională care este o caracteristică definitorie a operei lui Vonnegut.

Romanul prezintă o lume futuristă detaliată și credibilă, cu o politică complexă și o varietate de culturi umane, personajele sunt excentrice și memorabile, fiecare având propriile sale trăsături și defecte, unde personajul principal, Malachi Constant, un miliardar superficial, este atras într-o aventură cosmică care îl poartă de pe Pământ pe Marte, Mercur și Titan (luna lui Saturn), evenimentele fiind manipulate de Winston Niles Rumfoord, un om prins într-un fenomen temporal bizar, care îl face omniscient, dar îl transformă într-o prezență aproape divină.

În evenimente apare pentru prima dată rasa Tralfamadoriană, ființe extraterestre care joacă un rol crucial în filozofia lui Vonnegut, dezvăluind că întreaga istorie umană (inclusiv marile războaie și conflicte) a fost manipulată doar pentru a trimite o piesă de schimb banală către o navă defectă a Tralfamadorienilor (revelație care subliniază lipsa de importanță a umanității în vastitatea universului), explorând ideea că viața umană este un joc absurd, condus de forțe dincolo de înțelegerea noastră.

Vonnegut prezintă o viziune cinică și satirică asupra existenței umane, sugerând că viața este adesea lipsită de sens și controlată de forțe aleatorii, utilizând umorul negru și ironia pentru a aborda teme serioase, creând o atmosferă satirică și provocatoare.

Suplimentar, se explorează călătorii în timp și spațiu, prezentând o varietate de planete și civilizații extraterestre, protagoniștii fiind forțați să își trăiască viețile conform unui plan cosmic, fără a avea posibilitatea reală de a schimba ceva, introducând Biserica Divinului Indiferenței, o religie creată pe Marte care îi învață pe oameni să accepte soarta fără să lupte împotriva ei (ca o critică subtilă la adresa conformismului religios și a modului în care liderii folosesc credința pentru a manipula masele), iar multe dintre ideile din The Sirens of Titan – precum determinismul, natura circulară a timpului și influența Tralfamadorienilor – vor fi dezvoltate ulterior în Slaughterhouse-Five (1969), capodopera lui Vonnegut.

Și, cu acest episod, consider că au fost prezentate destule elemente argumentative despre romanele science fiction ale perioadei anilor ’50.

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……