(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

Ascensiunea mașinilor de la mijlocul anilor ’80

Pe

(English)

1984 … Continuă „seria” lansărilor „memorabile” prin intermediul filmului „The Terminator”, considerat a fi o altă „piatră de temelie” a science fiction-ului, revoluționând genul science fiction, lăsând o amprentă de neșters în cultura populară.

Corect! Dar, oare, acest concept era atât de nou?

Cu referire la călătoria în timp, literatura „avea” deja pe Edward Page Mitchell cu „The Clock That Went Backward” (1881 — una dintre primele povestiri despre călătorii în timp), H.G. Wells cu „The Time Machine” (1895), Mark Twain cu „A Connecticut Yankee in King Arthur’s Court” (1889), Jack London cu „The Scarlet Plague” (1913), Olaf Stapleton cu „Last and First Men: A Story of the Future” (1930), Poul Anderson cu „Time Patrol” (1949), sau diverse opere ale lui Robert A. Heinlein și altele, iar filmul „avea” deja “The Time Machine” (1949), sau „The Time Machine” (1960) și multe alte „manifestări” (inclusiv în lumea serialelor de televiziune)…

Cu referire la cyborgi, literatura „avea” deja diverse opere de science fiction, inclusiv lucrări ale lui Isaac Asimov cu I, Robot (1950), și altele, sau lumea filmului „avea” deja “Metropolis” (1927 — deși nu este exact un cyborg, robotul Maria prezintă elemente ale acestui concept), inclusiv „multiple manifestări” în lumea serialelor de televiziune, diferite episoade din „The Twilight Zone”, din „Doctor Who”, fără a uita de „Star Trek” (The Original Series) sau „relativ 100%” asemănarea robotică din „Westworld” (1973).

Dar, geniile care au fost cumulate de intuiția lui Cameron și-au făcut treaba și intriga a fost considerată inovatoare, Arnold Schwarzenegger în rolul lui Terminator a „venit” cu replici iconice precum “I’ll be back”, a devenit un simbol al genului, Linda Hamilton, în rolul lui Sarah Connor, a prezentat o eroină puternică și vulnerabilă în același timp, efectele speciale au fost revoluționare pentru acele timpuri (în special cele legate de transformarea lui Terminator și de scena cu endoscheletul), făcând din Terminator un etalon al genului science fiction, iar “The Terminator” a generat o franciză de succes, cu numeroase continuări, prequele și spin-off-uri, și a influențat o întreagă generație de cineaști și scriitori cum ar fi:

• Terminator 2: Judgment Day (1991),
• Terminator 3: Rise of the Machines (2003),
• Terminator: The Sarah Connor Chronicles (TV Series 2008–2009),
• Terminator Salvation (2009),
• Terminator Genesys (2015),
• Terminator: Dark Fate (2019)
• și altele, fără a uita de animația „Terminator Zero” (2024) sau de anunțatul (la finele lui 2024) Terminator: Skynet Rising, ce va continua povestea „liniei” „Legion” („deschisă” în Dark Fate).

„Câștigurile” oferite întregii lumi de acest univers se pot „resimți” palpabil prin realitatea că „seria” „Terminator” a ridicat ștacheta în ceea ce privește secvențele de acțiune și efectele speciale, filmele din această franciză fiind adevărate pioniere în utilizarea tehnologiilor digitale pentru a crea efecte vizuale spectaculoase, inspirând generațiile viitoare de cineaști.

Apoi, nu „discutăm” doar despre o franchisă ci de un adevărat univers ce va fi „dezvoltat” și prin intermediul romanelor, cum ar fi:

• Terminator 2: Judgment Day (roman) (o adaptare a filmului, dar cu detalii suplimentare despre personaje și evenimente).
• T2: Extreme Conditions (o continuare a romanului precedent, care explorează aventurile lui John Connor după evenimentele din film).
• Terminator 3: Rise of the Machines (roman) (o adaptare a filmului, cu unele diferențe față de versiunea cinematografică).
• și diferite benzi desenate (precum “Terminator 2: Judgment Day” care au extins și aprofundat povestea filmului, oferind noi perspective asupra personajelor și evenimentelor, sau care explorează diferite perioade din războiul dintre oameni și mașini).

Franciza “Terminator” și-a găsit un loc important și în lumea jocurilor video, oferind fanilor experiențe interactive în acest univers post-apocaliptic, de-a lungul anilor fiind lansate diverse jocuri video inspirate de filme, fiecare cu propriul său stil de joc și poveste.

Printre cele mai notabile jocuri din universul „The Terminator”, pot aminti de:

• Terminator 2: Judgment Day (1991, tip acțiune platformă pe Sega Genesis, NES, și Game Boy, unul dintre primele jocuri bazate pe franciză, titlu care a capturat atmosfera filmului, oferind jucătorilor posibilitatea de a controla atât T-800, cât și pe John Connor),
• The Terminator: Future Shock (1995, tip FPS pe PC, ce permitea jucătorilor să experimenteze un viitor post-apocaliptic controlând un soldat al rezistenței umane),
• Terminator 3: The Redemption (2003, tip TPS pe PS2, Xbox, GameCube, și PC, bazat pe al treilea film din serie, oferind o experiență de acțiune intensă, cu o poveste care se desfășura paralel cu evenimentele din film),
• Terminator: Dawn of Fate (2004, un joc de acțiune pentru telefoane mobile),
• Terminator: Salvation (2009, tip TPS pe PS3, Xbox 360, și PC, joc video lansat în același an cu filmul “Terminator Salvation”, oferind o poveste originală care se interconecta cu evenimentele din film),
• Terminator: Genisys (2015, un alt joc pe mobil bazat pe reboot-ul cinematografic), și
• Terminator: Resistance (2019, FPS pe PC, PlayStation 4, și Xbox One, care se concentrează pe evenimentele care au loc înainte de “Ziua Judecății”, oferind jucătorilor posibilitatea de a experimenta un Los Angeles distopic și de a lupta împotriva mașinilor).

Acest univers a adus în prim-plan subiecte precum conștiința artificială, revolta mașinilor și pericolul ca tehnologia să scape de sub control, teme ce au devenit omniprezente în science fiction și au generat numeroase discuții filozofice și etice (arhetipul „Terminatorilor” cyborgi influențând designul și comportamentul altor personaje cibernetice din filme, seriale și jocuri video).

Un alt „câștig” ar fi reprezentat de readucerea în atenția „publicului” a călătoriei în timp ca instrument narativ, concept care a fost preluat și dezvoltat în numeroase alte opere de science fiction, devenind un element de bază al genului.

Într-un fel de final de „analiză” asupra universului Terminator, a influenței semnificative asupra genului science fiction, via operele ulterioare care au preluat și dezvoltat ideile prezentate în această franciză, există câteva „corelații” notabile…

RoboCop (1987), un protagonist parțial uman, parțial mașină, care se luptă pentru a-și recăpăta umanitatea într-un viitor distopic, poate fi considerat fie inspirat din „Terminator”, fie un „precursor” al ideii „Terminatorului bun, protector” (ce va urma în 1991 prin Judgement Day)?

Care credeți că ar fi titlul „iconic” în care inteligența artificială se revoltă împotriva oamenilor, simulând realitatea, determinând oamenii să lupte pentru eliberarea lor? Seria inițiată prin The Matrix (1999) vă pare cât de cât asemănătoare?

Apoi, șirul întrebărilor poate continua prin intermediul evoluției cylonilor din serialul „Battlestar Galactica” (2004–2009) și „interacțiunile” lor cu umanitatea…

Apoi, am amintit anterior, ca o posibilă „sursă de inspirație” pentru Terminator, de filmul Westworld (din 1973). Se poate „asimila” vreo idee nouă din universul Terminator la „personajele” revenirii „temei” prin serialul de televiziune Westworld (realizat între 2016 și 2022)?

Și, dacă tot sunt un „gamer” dedicat, care a trăit evoluția jocurilor video, în special pe „tematica” „science fiction”, pot sugera că numeroase jocuri video, precum seriile Deus Ex sau Mass Effect, au fost influențate de Terminator, explorând teme precum augmentările cibernetice, inteligența artificială și lupta pentru supraviețuire într-un viitor tehnologic?

Ei bine, ar fi multe altele de „spus” în ceea ce ar fi interrelaționarea ideilor și dezvoltărilor lumii „science fiction” dar… În episoade viitoare…

Da, și încă nu am finalizat cu anul 1984…

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……