(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)
Detalii de background pentru Science Fiction-ul anului 1990
Pe
(English)
Urmează partea a doua despre „vizualul” și imaginația anului 1990, reprezentată de descrierea ansamblului „Science Fiction” prezent în cartea scrisă și de alte elemente care au „ajutat”, cu certitudine, imaginii cinematografice sau a serialelor de televiziune (cum ar fi lumea jocurilor video, etc).
Deci, din punct de vedere al cărții „Science Fiction” scrise, 1990 ne aduce „The Vor Game” de Lois McMaster Bujold, care se constituie a fi o bijuterie a literaturii științifico-fantastice, aducând autoarei numeroase aprecieri, inclusiv premiul Hugo pentru cel mai bun roman în 1991.
Povestea se învârte în jurul lui Miles Vorkosigan, un tânăr nobil cu dizabilități fizice, care este implicat într-o intrigă politică la scară galactică, beneficiind de o intrigă plină de suspans, trădări și decizii dificile, care te vor ține cu sufletul la gură până în ultima pagină.
Miles Vorkosigan este un protagonist memorabil, inteligent, ironic și cu un simț al umorului aparte iar personajele secundare sunt la rândul lor bine construite, fiecare având propriile motivații și secrete.
Ca o informație suplimentară, „The Vor Game” face parte din seria „Vorkosigan”, un univers vast și complex, cu o istorie bogată și personaje memorabile.
O altă lucrare de referință a anului 1990 este romanul Tehanu: The Last Book of Earthsea scris de Ursula K. Le Guin (o capodoperă a literaturii fantasy și o încheiere profundă și emoționantă a celebrei serii Earthsea, care a câștigat numeroase premii, inclusiv Nebula și Locus, consolidând reputația lui Le Guin ca unul dintre cei mai importanți scriitori ai genului).
Spre deosebire de volumele anterioare din serie, care se concentrau pe aventurile tânărului vrăjitor Ged, Tehanu aduce în prim-plan personaje feminine puternice și explorează teme mature precum puterea, vulnerabilitatea, vindecarea și acceptarea.
Romanul se concentrează pe Tenar, fosta preoteasă a Atuan, care acum trăiește o viață liniștită într-un sat, împletindu-și soarta cu cea a lui Therru, o tânără fată cu un trecut traumatizant, care ajunge sub îngrijirea lui Tenar.
Ged, archimagul, odinioară puternicul vrăjitor, revine în lumea poveștii, dar fără puterile sale magice, cautând refugiu și vindecare la Tenar, iar relația dintre cei doi se adâncește, romanul explorând complexitatea puterii magice și consecințele abuzului acesteia, Tenar și Therru devenind simboluri ale rezistenței și vindecării în fața suferinței.
Alt „spoiler” nu vă mai ofer, afară de precizarea că romanul oferă o încheiere satisfăcătoare și profundă pentru întreaga serie Earthsea, Tehanu find mai mult decât o simplă poveste fantasy, ci o adevărată reflecție asupra vieții, a relațiilor umane și a naturii puterii, care te va face să gândești și să simți, și pe care îl vei dori să recitești din nou și din nou.
Un alt titlu al anului 1990 este romanul „Earth” al lui David Brin care explorează o lume a viitorului, unde omenirea se confruntă cu consecințele propriilor acțiuni și cu o criză ecologică globală.
Brin pictează un tablou detaliat al unui viitor nu atât de îndepărtat, unde schimbările climatice, poluarea și suprapopulația au dus la o planetă bolnavă, urmărind poveștile a numeroase personaje, fiecare cu propriile lupte și ambiții, într-o lume marcată de inegalitate și conflict.
Astfel că „Earth” este un exemplu excelent de hard science fiction, care combină elemente științifice cu o poveste captivantă care te va face să gândești și să simți.
Dan Simmons își consolidează reputația ca fiind unul dintre cei mai importanți scriitori de science fiction (câștigând numeroase premii), lansând în 1990 al doilea volum din seria Hyperion Cantos (primul volum fiind reprezentat de Hyperion, publicat în 1989, care ne-a introdus în universul complex al seriei, prezentându-ne pe cei șapte pelerini care călătoresc spre planeta Hyperion pentru a se confrunta cu misterioasa Creatură), cu numele The Fall of Hyperion, (un roman science fiction epic și complex).
Așadar, romanul continuă povestea începută în primul volum (un univers vast și detaliat, în care se întrețes religii antice, războaie cosmice și întrebări fundamentale despre natura timpului și a existenței, unde fiecare dintre cei șapte pelerini are o poveste complexă și unică), adâncind misterul Criptelor Timpului și al Creaturii, intriga fiind plină de răsturnări de situație, personaje complexe și filozofie profundă.
În final, povestea te lasă fără cuvinte, încheindu-se cu o revelație șocantă care schimbă complet percepția cititorului asupra evenimentelor, anunțând cel puțin încă un volum al seriei (de fapt, încă două, Endymion, publicat în 1995 și Ilion, în 1997).
Un alt roman remarcabil, lansat în 1990, este The Quiet Pools (Piscinele Liniștite), interesant dar puțin cunoscut (nu a avut o popularitate la fel de mare ca alte opere din gen, dar a fost nominalizat la premiul Philip K. Dick, ceea ce indică calitatea sa literară).
Povestea se concentrează pe un viitor în care omenirea a colonizat spațiul cosmic și a dezvoltat tehnologii avansate, protagonistul trezindu-se într-o situație bizară, fără amintiri și cu o implant cerebral, încercând să-și reconstituie trecutul și să-și înțeleagă identitatea, fiind implicat într-o conspirație vastă care amenință atât coloniile umane, cât și o rasă extraterestră cu care omenirea a intrat în contact.
Romanul te ține în suspans de la început până la sfârșit, pe măsură ce protagonistul descoperă noi informații despre trecutul său și despre conspirația în care este implicat, fiind pusă sub semnul întrebării noțiunea de identitate și explorarea consecințelor manipulării memoriei.
O altă lucrare de referință (pentru 1990) ar fi romanul Redshift Rendezvous de John E. Stith, care explorează o premisă unică: un univers în care viteza luminii este mult mai mică decât cea pe care o cunoaștem.
În acest univers alternativ, viteza luminii este de doar 10 metri pe secundă, schimbare fundamentală a fizicii cu implicații uimitoare asupra modului în care funcționează tehnologia, călătoriile spațiale și chiar percepția timpului.
Povestea se concentrează pe un eveniment dramatic: un atac asupra unei nave spațiale, protagonistul trebuind să găsească o modalitate de a opri atacatorii și de a salva nava, descriind o povestea plină de momente tensionate, urmăriri și lupte spațiale, care te va transporta într-un univers fascinant și te va face să gândești „în afara cutiei”.
Ar fi momentul să subliniez de ce consider că ansamblul creatorilor de „Science Fiction” este un factor modelator, nu neapărat creator al filmului (sau serialului de televiziune), chiar dacă „mențiunea” mea poate fi interpretată ca aparținând unui alt gen (un fel de „derapaj” deja destul de comun pentru „Science Fiction”).
În 1990, una din lucrările de referință este reprezentată de romanul Mary Reilly de Valerie Martin, ce ține de genul gothic, mister, psihologic, care reinterpretează clasica poveste a lui Robert Louis Stevenson, Straniu în cazul lui Dr. Jekyll și Mr. Hyde.
În acest roman, în loc să ne concentrăm asupra lui Jekyll și a alter-egoului său, Hyde, Martin alege să ne prezinte povestea din perspectiva lui Mary Reilly, camerista lui Jekyll, oferindu-ne o privire asupra lumii victoriene prin ochii unei femei tinere și vulnerabile.
Astfel, prin ochii lui Mary, asistăm la evenimentele misterioase care se petrec în casa doctorului, dezvăluind o perspectivă complet nouă asupra acestei povești clasice.
Romanul a fost adaptat într-un film în 1996 (Mary Reilly), cu Julia Roberts în rolul principal.
Iar „derapajul” amintit pentru romanul anterior, poate fi subliniat de romanul White Jenna scris Jane Yolen (care face parte din seria “The Books of Great Alta” și are o continuare intitulată “The One Armed Queen”), ce ține de genul fantasy, captivant, plin de magie și aventură, care explorează teme precum destinul, puterea feminină și unitatea (fiind nominalizat la premiul Nebula, primind recenzii pozitive din partea criticilor).
Povestea se concentrează pe Jenna, o tânără cu părul alb, care este destinată să unească un regat divizat, pornind într-o călătorie epică, plină de provocări și pericole împreună cu sora ei geamănă, Skada, și alte personaje puternice.
Romanul este o frescă a unui univers bogat, cu creaturi magice, bătălii epice și personaje memorabile, care celebrează puterea femeilor și prezintă personaje feminine puternice și independente, într-o lume bogată în magie și mitologie, cu creaturi fantastice și ritualuri antice.
Iar acum, este timpul să descriu câte ceva despre jocurile video ale anului 1990… Un an crucial pentru industria jocurilor video, marcat de progrese semnificative în grafică, gameplay și narativă, genul science fiction cunoscând o explozie de creativitate, oferind experiențe de joc memorabile care au pus bazele multor francize de succes.
Un an în care jocurile video ne-au invitat să explorăm galaxii îndepărtate, să pilotăm nave spațiale și să luptăm împotriva inamicilor extratereștri, sau în care genul cyberpunk a început să își facă simțită prezența, cu jocuri care explorau un viitor întunecat și tehnologizat, dominat de corporații puternice și de hackeri rebeli.
Un alt detaliu ar fi reprezentat de tehnologia VR, care era încă în fază incipientă, dar primele experimente în acest domeniu au început să apară, oferind jucătorilor o perspectivă inovatoare asupra jocurilor.
Și, chiar dacă jocul anului a fost Super Mario World (care a introdus elemente fantastice și lumi paralele, deschizând calea pentru explorări mai îndrăznețe în viitor), cea mai apreciată realizare a fost jocul Final Fantasy III (VI în versiunea americană), o capodoperă a RPG-urilor, care a introdus o poveste complexă, personaje memorabile și un sistem de luptă inovator, stabilind noi standarde pentru gen.
Seria Final Fantasy este cunoscută pentru poveștile sale epice, care îmbină elemente fantasy clasice cu teme moderne și personaje memorabile, fiecare titlu aducând o nouă poveste, dar existând anumite elemente narative care definesc întreaga serie.
Din punct de vedere al elementelor narative comune seriei, protagoniștii pornesc într-o călătorie epică, adesea pentru a salva lumea de un rău iminent (amenințări globale, precum un rău antic, un dezastru natural sau o forță extraterestră, punând în pericol existența lumii), legăturile de prietenie dintre personaje fiind puternice și adesea puse la încercare, sacrificiul de sine fiind o temă recurentă, subliniind importanța binelui comun.
Poate, de aceea, personajele se dezvoltă pe parcursul jocului, atât din punct de vedere al abilităților, cât și al personalității, protagoniștii începând ca niște copii care descoperă o lume magică și sfârșesc prin a deveni eroi capabili să salveze lumea (o poveste despre maturizare și sacrificiu).
Personajele pot învăța noi abilități magice prin echipamente specifice (de exemplu, o baghetă magică pentru vrăjitori) sau prin consumarea de obiecte speciale, dar odată ce o abilitate magică este învățată, ea poate fi îmbunătățită prin utilizare repetată, crescând puterea și eficacitatea sa.
Multe dintre cele mai puternice abilități magice sunt ascunse în locuri greu accesibile ale lumii, ceea ce încurajează explorarea, anticipând progresul spre cristale, care vor deveni un element recurent, reprezentând sursa de putere a lumii și a personajelor (jocul va introduce conceptul de “magicite”, care permite personajelor să învețe noi abilități magice), magia fiind o componentă esențială a sistemului de luptă și a intrigilor.
Iar, ca un detaliu „final”, Final Fantasy III (VI) începe într-o lume distrusă (o mare parte a jocului se petrece într-o lume subterană misterioasă, plină de pericole și comori), ceea ce creează un sentiment de nostalgie și de dorință de a restabili echilibrul, în care planeta însăși este un personaj activ în poveste, având un rol esențial în rezolvarea conflictului final.
Apoi, se poate discuta despre jocul video Metal Gear 2: Solid Snake, considerat unul dintre cele mai bune jocuri stealth din toate timpurile, punând accent pe infiltrare, spionaj și o poveste complexă, cu răsuciri neașteptate (fără a uita că a folosit o grafică avansată pentru acea vreme, folosind capabilitățile consolei MSX2 pentru a crea o experiență vizuală impresionantă).
A fost un titlu revoluționar pentru vremea sa, consolidând seria Metal Gear ca un reper în genul stealth (a introdus mecanici de stealth sofisticate, cum ar fi ascunderea în cutii și folosirea camuflajului, care au devenit elemente de bază ale genului), povestea fiind considerată profundă pentru vremea respectivă, explorând teme politice și etice.
Seria Metal Gear este renumită pentru narativele sale complexe și intrigante, care se extind pe mai multe titluri și decenii, având ca teme centrale influențele contextului geopolitic al Războiului Rece, explorând teme precum dezvoltarea de arme nucleare, spionaj și conflicte internaționale, ridicând întrebări importante despre utilizarea armelor de distrugere în masă, responsabilitatea individuală în timpul războiului și costul uman al conflictelor armate.
Apoi, intriga se concentrează adesea pe conspirații la nivel mondial, organizații secrete și personaje misterioase care manipulează evenimentele din umbră, tema identității fiind explorată în mod repetat, cu personaje clonate și experimente genetice care pun la îndoială natura umanității.
Personajul principal, Solid Snake, este motivat de un puternic sentiment al datoriei față de țară și de dorința de a proteja lumea de amenințări nucleare și, în ciuda faptului că este un soldat, în cele din urmă ajungând să militeze împotriva războiului și a violenței.
Pe ansamblu, seria Metal Gear este cunoscută pentru personajele sale carismatice și complexe, precum Solid Snake, Big Boss, Psycho Mantis și Revolver Ocelot, iar povestea este adesea plină de răsuciri neașteptate și revelații șocante, menținând jucătorii implicați.
Așadar, jocurile science fiction din 1990 ne arată că imaginația nu are limite și că tehnologia poate fi folosită pentru a crea experiențe vizuale și de joc unice și memorabile, reamintind, de asemenea, de importanța poveștilor bine construite, a personajelor complexe și a gameplay-ului inovator.
Merticaru Dorin Nicolae