(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

Mediul general al copilăriei

Pe

(English)

Pe lângă Star Trek, așa cum am afirmat în episoadele anterioare, au existat și alte „formatoare” de „gust science fiction”, de „noi lumi”.

Unul dintre ele, unde noi voi dezvolta prea multe, este conceptul „The Twilight Zone”.

O antologie de povești, rareori corelate între ele, „atingând” nenumărate „fețe” ale existenței posibile… Poate, de aceea, este greu de atribuit unui gen artistic sau literar anume…

Dar, din punct de vedere al „Science Fiction”-ului, el are posibilitățile „oficiale” ale „Distopiei”, „călătoriilor în timp” și, posibil, „universurilor paralele”, în rest având doar valoare de manifestare completivă, ce poate oferi teme de dezvoltare a percepțiilor și proiecțiilor „de plot”, fiind catalogat de mulți autori ca fiind un posibil „precursor” facil al multor „linii” ale „Science Fiction”-ului.

Dar… În realitate, prin diversitatea temelor pe care le explorează, „atinge” o gamă foarte largă de teme SF, oferind o perspectivă complexă asupra genului, seriile „The Twilight Zone” influențând generații de creatori de SF popularizând multe dintre temele explorate în serie.

Referințele și temele SF prezente în „The Twilight Zone” sunt reprezentate de:

• Călătoria în timp (multe episoade explorează conceptul de călătorie în timp, atât spre trecut, cât și spre viitor, ridicând întrebări filozofice despre cauzalitate și paradoxuri temporale),
• Contactul cu extratereștri (interacțiunea cu ființe extraterestre este o altă temă frecventă, explorând atât aspectele pozitive, cât și cele negative ale întâlnirii cu alte civilizații),
• Realitatea alternativă (unele episoade prezintă lumi paralele sau realități alternative, explorând conceptul de multivers și natura realității),
• Inteligența artificială (tema inteligenței artificiale și a conștiinței mașinilor este abordată în mai multe episoade, ridicând întrebări despre natura umanității și a ceea ce înseamnă să fii viu),
• Tehnologiile avansate (seria explorează o gamă largă de tehnologii avansate, de la mașini de timp și teleportoare până la dispozitive de citire a gândurilor, oferind o viziune asupra unui viitor tehnologic),
• Fenomenele paranormale (elemente precum telekinezia, precogniția și fantomele sunt adesea prezente, explorând granițele dintre știință și paranormal),
• Satira socială (multe episoade folosesc elemente SF pentru a satiriza societatea și a critica aspecte ale culturii contemporane).

„Seriile” sunt inițializate sub „conducerea” lui Rod Serling și Robert McCord care au fost inițiatorii seriei ce a fost realizată în intervalul 1959–1964, dar „eroii” principali, ca actori și/ sau scenariști, sunt:

• Rod Serling: fără îndoială, cel mai cunoscut și influent creator al “The Twilight Zone”, Serling fiind atât creatorul, cât și principalul scenarist și actor al seriei, scriind numeroase episoade emblematice și stabilind tonul întregii antologii.
• Robert McCord: (un cameleon al universului „The Twilight Zone”), este o figură iconică, deși adesea trecută cu vederea, el deținând recordul pentru numărul de episoade în care a apărut (este prezent în toate cele cinci sezoane), depășit doar de creatorul și prezentatorul seriei, Rod Serling.
• Richard Matheson: un alt nume important în universul SF, Matheson a scris câteva dintre cele mai memorabile episoade din “The Twilight Zone”, inclusiv “A Kind of a Stopwatch” și “Little Girl Lost”.
• Charles Beaumont: un scriitor prolific de SF, Beaumont a contribuit cu mai multe scenarii pentru “The Twilight Zone”, explorând teme precum psihologia umană și consecințele tehnologiei.
• Sergel M. Lang: A scris numeroase episoade pentru “The Twilight Zone”, adesea abordând teme sociale și politice într-un mod alegoric.
• Colaborări multiple: Multe episoade au fost rezultatul colaborării dintre mai mulți scenariști, ceea ce face dificilă atribuirea „de autor”, mai ales că, unii scriitori au folosit pseudonime pentru a-și publica lucrările, sau mulți scriitori au avut contribuții minore la scenarii, cum ar fi retușuri sau adaptări, care nu au fost întotdeauna creditate.

Ca un fapt interesant, de-a lungul timpului, multe documente legate de producția seriei s-au pierdut sau au fost deteriorate.

Apoi a urmat „The Twilight Zone: The Movie”, abia în 1984, unde alături de Rod Serling participă și John Landis și George Clayton Johnson, într-o încercare de a readuce “Twilight Zone” la viață pentru o nouă generație de spectatori, folosind efecte speciale moderne și o abordare mai cinematografică, fiind conceput și ca un omagiu adus serialului original, adaptând și actualizând câteva dintre cele mai celebre episoade.

Revenire care s-a materializat, începând cu anul 1985 (până în 1989), prin noua serie „The Twilight Zone” care a încercat să readucă în atenție spiritul original al serialului, fiind o antologie de episoade distincte, ca o încercare de a revitaliza o franciză iconică, dar a făcut-o într-un mod care a reflectat gusturile și așteptările unui public diferit, încercând să atragă un public mai tânăr și mai orientat spre acțiune pe baza unei atmosfere mai „viscerale”, în timp ce originalul era mai degrabă destinat unui public adult, atmosfera generală fiind mai misterioasă și mai intelectuală.

În acest sens, noua serie a avut un caracter mai „întunecat”, având tendința de a fi mai sângeros și mai violent decât originalul, explorând teme mai întunecate și mai perverse, beneficiind de tehnologia modernă, cu efecte speciale mai elaborate și mai spectaculoase, episoadele fiind influențate de filmele horror și science-fiction ale acelei perioade, precum cele ale lui John Carpenter.

Suplimentar a avut o abordare mai eclectică, experimentând diferite subgenuri, incluzând elemente de comedie neagră, cyberpunk și suprarealism.

Percepție care s-a accentuat în noul „The Twilight Zone” din perioada 2002–2003, devenind și mai agresiv, dar „beneficiind” de povești mai puțin „memorabile”, cu toată prezența actorilor mai celebri care au participat.

Acumulări care ajung ca „The Twilight Zone” din perioada 2019–2020 să fie mai puțin nostalgic, fără a mai încerca să reproducă atmosfera originalului, preferând să reinterpreteze conceoptul pentru publicul contemporan acelor vremuri, fiind ceva mai angajant din punct de vedere social, abordând teme actuale și presante în încercarea de a capta atenția unui public tânăr și angajat, sacrificând caracterul mai vag și alegoric al seriei originale.

Se remarcă prin efectele speciale și design-ul producției, care au fost de înaltă calitate, oferind o experiență vizuală modernă și captivantă, motiv pentru care… Este considerată a fi cea mai „slabă” serie (asta spun statisticile, dar totul este o „chestie” de „gust”).

„Per total”, „The Twilight Zone” a explorat întotdeauna frica umană față de necunoscut, de viitor și de ceea ce se ascunde dincolo de realitate, fiecare serie săpând adânc în psihologia umană, explorând frici, dorințe, prejudecăți și întrebări existențiale, într-o atmosferă misterioasă și întunecată, indiferent de epoca în care a fost produsă, creând o atmosferă unică, plină de suspans și mister.

Suplimentar, formatul antologic a permis fiecărui episod să fie o poveste independentă, oferind astfel o mare varietate tematică și stilistică, fiecare serie având propriul său stil (propria versatilitate tematică), explorând o gamă largă de teme, de la știința-ficțiune și horror la drame psihologice și satire sociale, fără a uita de critica socială subtilă.

Da, mai se remarcă prin ceva… Twist-urile finale și deznodămintele surprinzătoare au fost o caracteristică definitorie a tuturor seriilor, lăsând spectatorii să reflecteze asupra semnificației poveștilor.

Din punct de vedere al „poveștilor scrise” (al romanelor corelate de universul „The Twilight Zone”)…

Da, a lăsat o amprentă de neșters asupra literaturii, în special asupra genurilor horror și science fiction, multe dintre temele și atmosfera serialului regăsindu-se în numeroase romane, iar influența sa continuă să fie resimțită și astăzi.

Dar genurile literare se schimbă și se influențează reciproc în timp, ceea ce face dificilă trasarea unei linii directe de influență și, astfel, mai ales datorită caracterului antologic, se poate doar atribui că acest concept este doar o sursă de inspirație pentru unii autori… Cum ar fi:

• Richard Matheson: este cunoscut pentru nuvelele sale de groază, multe dintre ele inspirate de teme precum vampirismul, telekinezia și întâlnirile cu extratereștri, teme care au fost explorate și în “Twilight Zone”.
• Antologiile de horror: colecțiile de povestiri scurte de horror, precum cele editate de Stephen King sau Joe Hill, care conțin adesea povești care ar fi putut fi episoade în “Twilight Zone”, explorând teme precum supraviețuirea, paranormalul și întâlnirile cu creaturi supranaturale.

Sau, prin „extensie”, poate, se poate atribui o „armonie”, un „sincronism” cu autorii:

• Stephen King: regele horror-ului a recunoscut de multe ori influența lui Rod Serling asupra operei sale, romane precum “The Shining” sau “11/22/63” împărtășesc cu “Twilight Zone” o atmosferă întunecată și o explorare a temelor psihologice.
• Ray Bradbury: autorul romanului “Fahrenheit 451” a fost unul dintre pionierii science fiction-ului și a explorat teme similare cu cele din “Twilight Zone”, precum impactul tehnologiei asupra societății și pericolul conformismului.

Așadar, să nu uităm de:

„Călătorești printr-o altă dimensiune, o dimensiune nu numai a vederii și sunetului, ci și a minții. O călătorie într-un tărâm minunat ale cărui granițe sunt cele ale imaginației. Aceasta este dimensiunea televiziunii. Aceasta este dimensiunea Zonei Crepusculare.“

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……