(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)
Nuanțe detectabile la începutul anilor ’80
Pe
(English)
După cum sunt sigur că ați înțeles în episodul anterior, „adolescența” (indiferent de punctul de reper al analizei a ceva uman, viu) este destul de compatibilă cu „năvala” stabilizării percepțiilor copilăriei și, de cele mai multe ori, cu manifestarea nativității, a ceea ce a fost perceput anterior necizelat, brut, începând să capete forma ce se va manifesta la maturitate…
Un fel de tranzit către o maturitate care, indiferent de prelungirea adolescenței, prin ceea ce este denumit „academic” a fi „adultlescența” se va manifesta cândva, într-un viitor „science fiction” mai mult sau mai puțin îndelungat în apariția sa…
Din acest motiv, cizelarea cursului episoadelor se va manifesta cu fiecare nou pas descriptiv, cu fiecare nou episod ce îl voi realiza, prin ceea ce ar fi pașii „science fiction”-ului, fie și reamintiți, într-un gest ce vă poate sugera manifestările, fie și cu scopul de a vă da idei ce se nasc din cele vechi.
Deoarece, „Originalitatea nu este o iluzie „derivată” din realitatea că, toate ideile sunt, într-un fel sau altul, derivate din idei anterioare, ci este o evoluție a cunoașterii, mascată de aparenta ciclicitate a istoriei, depășind „trecutul” înțelegerii noastre despre lume cu ajutorul creativității” (enunț propriu, al autorului, realizat cu ocazia acestui episod, al 11-lea).
Deci, 1981 vine cu o creștere a numărului de „prezențe” artistice pe „marele ecran”, în care se remarcă cel mai de succes film al „liniei” Mad Max prin „Mad Max 2”, o realizare ce este considerată a fi unul dintre cele mai bune filme post-apocaliptice din toate timpurile, definind în mare măsură acest subgen, cu imagini iconice, personaje memorabile și o atmosferă de pustietate și violență, având o influență uriașă asupra culturii pop, inspirând numeroase alte filme, jocuri video și opere de artă, inclusiv (conform unor afirmații) romane precum seria “Metro 2033” de Dmitry Glukhovsky, care explorează viața într-o Moscova subterană după un război nuclear.
O altă „prezență” este reprezentată de „Scanners”, regizat de David Cronenberg (cunoscut pentru explorarea temelor întunecate și a subiectelor tabu), este un film de science fiction horror canadian care a lăsat o amprentă de durată în cinematografie, deși inițial a primit recenzii mixte, dar în timp a devenit un cult clasic, apreciat pentru viziunea sa unică și pentru efectele speciale inovatoare pentru acea perioadă.
Destul de comentabil, sau nu, filmul a avut un impact semnificativ asupra literaturii science fiction, inspirând generații de scriitori să exploreze teme complexe și să creeze lumi fascinante, demonstrând, de exemplu, că efectele speciale pot fi folosite pentru a transmite idei profunde și a crea o experiență cinematografică memorabilă.
Ar fi de amintit și realitatea că, multe romane cyberpunk explorează teme similare cu cele din “Scanners”, cum ar fi tehnologia care amplifică puterile umane și consecințele sociale ale acestor evoluții, sau romane despre supereroi și, mai ales, romane horror, unde teme precum mutația genetică, experimentele științifice și monștrii creați de om au devenit populare.
„Escape from New York”, este un alt clasic al science fiction-ului, regizat de John Carpenter (Kurt Russell fiind actorul din rolul principal), a altă „fațetă” distopică a viitorului „combinată” cu un anti-erou (Snake Plissken, un soldat devenit infractor), într-un Manhattan transformat într-o închisoare de maximă securitate, într-o atmosferă de decadență și violență, ce a devenit iconică.
Regizorul imprimă filmului stilul său caracteristic, cu o atmosferă întunecată, o coloană sonoră memorabilă și o abordare minimalistă, filmul oferind o viziune proaspătă asupra genului science fiction, combinând elemente de acțiune, thriller și dystopie, influențând numeroase filme ulterioare, atât din genul science fiction, cât și din cel de acțiune.
Filmul a servit ca o sursă de inspirație pentru numeroși scriitori, oferindu-le un șablon pentru a explora teme complexe într-un cadru distopic, conceptul de Manhattan transformat într-o închisoare devenind un trope popular în literatura SF, multe romane explorând ideea de orașe izolate, supravegheate și guvernate de regimuri autoritare.
Apoi, de ce nu, protagonistul Snake Plissken, asemenea lui Max Rockatansky (Mad Max) au devenit un arhetip pentru anti-eroii din literatura SF, personaje cu un trecut întunecat, motivări complexe și un cod moral ambiguu devenind frecvente în multe romane „ulterioare”.
Mai mult, multe romane cyberpunk au preluat elemente din “Escape from New York”, precum orașele megalopolis, tehnologia avansată și subculturile marginale, influențând și literatura post-apocaliptică, oferind un model pentru a descrie societăți aflate în colaps și lupta pentru supraviețuire.
„Outland” reprezintă o nouă fuziune dintre genul western și science fiction, acțiunea petrecându-se pe o mină de pe un satelit al lui Jupiter, iar protagonistul (interpretat de Sean Connery), un șerif (marshal) spațial, se confruntă cu o bandă de contrabandiști într-un mediu ostil, într-o atmosferă marcată de izolare, singurătate și paranoia.
Filmul expune efectele nocive ale tehnologiei asupra corpului uman (temă centrală în multe opere SF), în special ale drogurilor care sporesc performanța fizică, dar au efecte secundare devastatoare, fiind și o critică la adresa corporațiilor și modul în care acestea pot corupe și exploata oamenii.
Evident că că Outland a avut un impact semnificativ asupra literaturii science fiction ulterioare contribuind la popularizarea subgenului western-ului spațial, care a devenit o temă recurentă în multe romane și nuvele SF, scriitori precum Ben Bova sau Jack McDevitt explorând în operele lor teme similare, cum ar fi colonizarea spațială, justiția în frontieră și conflictul dintre civilizații.
De asemenea, alături de alte opere anterioare „de gen”, atmosfera tensionată și izolată a minei de pe satelitul lui Jupiter a devenit un arhetip în literatura SF, multe romane explorând tema izolării și a paranoiei într-un mediu ostil, fie că este vorba despre o stație spațială, o colonie extraterestră sau o lume post-apocaliptică, fără a mai aminti de riscurile asociate cu dezvoltarea tehnologică, în special în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea umană, temă preluată de numeroși scriitori SF, care au explorat consecințele nefaste ale biotehnologiei, inteligenței artificiale și a altor inovații tehnologice.
Da, să nu uităm de critica subtilă la adresa corporațiilor și a puterii pe care acestea o exercită asupra vieților oamenilor, temă care a devenit o constantă în literatura SF, fiind explorată în opere precum romanele lui William Gibson sau Neal Stephenson.
Și, de ce nu, mai putem aminti de „Excalibur” (un fantasy dar ușor asimilabil unuui fel de SciFi, ambele bazându-se pe elemente fantastice, cum ar fi tehnologii avansate, creaturi mitice sau lumi paralele) sau animația „Heavy Metal” (o animație adultă de antologie care a marcat o epocă în animația americană și a influențat profund cultura pop, filmul fiind o adaptare a revistei de benzi desenate cu același nume, cunoscută pentru conținutul său matur, care combina elemente de science fiction, fantasy, horror și erotism, fiind „compus” dintr-o serie de scurtmetraje animate, fiecare cu stilul său vizual distinct și o poveste unică)…
Din punct de vedere al serialelor de televiziune, 1981 este un an în care au fost realizate câteva „serii scurte” reprezentate de „Under The Mountain” (povestea unei familii pământene care intervine într-un conflict între extratereștri — 8 episoade de 24 de minute), „The Phoenix” (o expediție arheologică în Peru are de a face cu același contact cu extratereștrii cu o intrigă legată de dominație — un serial de 5 episoade de o oră) și „Kinvig” (cu temă similară, de interacțiune „dominantă” cu extratereștri — 7 episoade de 30 de minute).
Din punct de vedere al „cuvântului scris” utilizat la realizarea de romane de science fiction, anul 1981 a fost unul bogat în lansări, aducând cititorilor noi lumi fascinante și idei inovatoare, cititorii fiind invitați să exploreze noi secvențe ale universului „Dune”, sau noi lumi post-apocaliptice, să întâlnească inteligențe artificiale avansate și să reflecteze asupra viitorului omenirii, concretizate (de exemplu) în:
- God Emperor of Dune scris de Frank Herbert (al patrulea volum din seria Dune, roman ce continuă saga familiei Atreides și a planetei Arrakis, despre Leto Atreides al II-a devenit un monstru-zeu, care își continuă lupta pentru supraviețuirea omenirii, sacrificând libertatea individuală în favoarea unei ordini cosmice mai mari).
- Golem XIV al lui Stanisław Lem (o capodoperă a literaturii science fiction, ce explorează teme precum inteligența artificială, etica și natura umanității, romanul prezentând povestea unui robot gigant, construit pentru a proteja Pământul, care începe să dezvolte o conștiință proprie și să-și pună sub semnul întrebării scopul existenței sale).
- The Green Futures of Tycho scris de James Tiptree Jr. (un roman SF feminin, scris sub pseudonim, care explorează teme legate de identitate, sexualitate și relațiile interpersonale într-un viitor post-apocaliptic, povestea urmărind un grup de supraviețuitori care încearcă să reconstruiască o societate pe o planetă extraterestră).
- The Guardian of Isis realizat de John Varley (o aventură spațială captivantă, care ne poartă într-o călătorie prin galaxie, unde un grup de exploratori descoperă o civilizație extraterestră avansată și un mister care amenință întreaga umanitate).
- Dar și un an în care există și alte titluri notabile, cum ar fi The Silent City de Brian Stableford, The Steel Tsar de Harry Harrison, Strata de Robert Silverberg, Strength of Stones de Jack Dann, Systemic Shock de Neal Stephenson…
Notă: Discutăm despre „gusturile” autorului acestui articol, cu ceva infuzii „media”.
Deci… Iată cum „saga” „science fiction” se dezvoltă, cu fiecare pas realizat … Spre noile universuri, spre noi capodopere ale minților ce privesc în viitor…
Merticaru Dorin Nicolae