(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……

Akira și apogeul manifestării cyberpunk al anilor ’80

Pe

(English)

După 1987, se pare că cinematografia „Science Fiction” atinsese apogeul anilor ’80, întrând într-un fel de perioadă de „pregătire” a anilor ‘90…

Dar această percepție nu înseamnă că „Science Fiction” nu se manifesta semnificativ.

1988 se remarcă „de departe” prin animația „Akira”, un film de animație japonez care a amplificat revoluția genului cyberpunk, lăsând o amprentă de neșters în cultura pop.

Este o operă complexă, cu o poveste captivantă și o estetică vizuală uimitoare, prezentând o versiune distopică a Tokyo-ului din anul 2019, marcată de violență, corupție și puteri psihice (care reprezintă un rol central în linia narativă), viziune a viitorului care a influențat numeroase alte opere de artă și a devenit un simbol al genului cyberpunk.

Ca detalii „de ansamblu”, animația este de o calitate excepțională, iar scenele de acțiune sunt pline de energie și creativitate, coloana sonoră contribuind la crearea unei atmosfere intense și memorabile.

Asemenea unei „concluzii”, Akira nu este doar un film de animație, ci o adevărată operă de artă care a influențat și va continua să influențeze generații întregi de creatori, moștenirea sa simțindu-se în toate formele de artă și cultură populară.

Influență „perceptibilă” în multe filme de animație și live-action care au împrumutat elemente vizuale, tematice sau narative din Akira, cum ar fi filme precum Ghost in the Shell (atât versiunea originală, animația cu numele „Kôkaku kidôtai”, din 1995, cât și versiunea cinematografică „Ghost in the Shell”, din 2017) și „The Matrix” (din 1999), care au fost influențate de viziunea distopică a lui Akira și de explorarea temelor legate de identitate, realitate și tehnologie.

În lumea anime-urilor, moștenirea lui Akira este și mai evidentă, numeroase serii, precum Neon Genesis Evangelion (serialul din perioada 1995–1996, și „urmările” acestuia) și Serial Experiments Lain (mini seria din 1998), preluând elemente din stilul vizual, din complexitatea narativă și din explorarea temelor psihologice ale lui Akira.

Industria jocurilor video a fost, de asemenea, profund marcată de Akira, jocuri precum Metal Gear Solid și Cyberpunk 2077 împrumutând elemente din universul cyberpunk al lui Akira, precum și din designul personajelor și al peisajelor.

În lumea benzilor desenate, Akira a inspirat o nouă generație de autori care au explorat teme similare, benzi desenate precum Blade Runner și Transmetropolitan au fost influențate de estetica și de tematica lui Akira.

Chiar și în lumea muzicii, Akira a lăsat urme, multe trupe și artiști inspirându-se din atmosfera întunecată și futuristă a filmului pentru a crea soundtracks și albume conceptuale.

În „rest”, în lumea cinematografiei, este un an al „analizelor” legate de invaziile sau interacțiunile „extraterestre”.

Discutăm aici despre filmele:

• „The Blob”, o reinterpretare modernă a clasicului de groază din anii ’50 (The Blob), Blob-ul din această versiune fiind o entitate extraterestră extrem de periculoasă, capabilă să se adapteze și să crească într-un ritm alarmant, și, de ce nu,
• „Alien Nation”, un film SF interesant care combină elemente de thriller polițist cu o premisă științifico-fantastică inedită, acțiunea având loc într-un viitor apropiat, unde extratereștri, numiți Newcomers, au fost integrați în societatea umană după o perioadă de carantină, un detectiv uman fiind forțat să lucreze împreună cu un partener extraterestru pentru a rezolva o crimă (destul de asemănător cu Bright, din 2017), sau
• „Killer Klowns from Outer Space”, unde un grup de clovni extratereștri aterizează într-un mic oraș american, cu intenția de a captura și transforma oamenii în înghețată, pe care apoi o consumă, îmbinând elemente de horror și comedie într-un mod inedit, creând o atmosferă de carnaval macabru, plină de culori vii și personaje excentrice.

Dar lumea serialelor de televiziune cu tematică „Science Fiction”, 1988 este anul lansării serialului „Red Dwarf” (care a „atins” 75 de episoade de 30 de minute), un serial care urmărește aventurile lui Dave Lister, singurul om supraviețuitor dintr-o navă spațială, Red Dwarf, care a fost pus în animație suspendată timp de trei milioane de ani.

Alături de el, într-o călătorie cosmică haotică, se află o hologramă a colegului său de cameră decedat, Arnold Rimmer, o pisică evoluată inteligent și un robot defect, Kryten, „rezultând” o combinație unică de umor absurd, personaje memorabile și o premisă științifico-fantastică originală…

Și, tot în acest an, mai putem discuta despre „Probe” (7 episoade de o oră), „Something is Out There” (1988–1989, 8 episoade de o oră) și „War of the Worlds” (1988–1990, 44 de episoade de 45 de minute)…

Din punct de vedere al jocurilor video, a fost un an marcant pentru industria jocurilor video, iar genul științifico-fantastic a început să își pună amprenta asupra imaginației jucătorilor, începând să își contureze o identitate puternică (deși grafica și complexitatea jocurilor de astăzi sunt net superioare, titlurile lansate în acel an au pus bazele unor francize iconice și au introdus concepte care încă fascinează și astăzi).

Și „discutăm” despre:

• Star Control (cu „prezență” globală abia în 1990), considerat de mulți drept unul dintre cele mai bune jocuri de strategie spațială din toate timpurile, acest joc video ne-a pus în pielea unui căpitan care explorează galaxia, întâlnind civilizații extraterestre diverse, fiind necesar să iei decizii care vor influența soarta galaxiei (jocul se remarca prin complexitatea sa, scriptul excelent și un univers vast și captivant).
• Bionic Commando, un platformer de acțiune care te punea în pielea unui commando bionic care folosea un braț extensibil pentru a se agăța de diverse obiecte și a-și elimina inamicii (jocul era cunoscut pentru nivelul ridicat de dificultate și pentru designul inovator al nivelurilor).
• Phantasy Star II (lansat „global” în 1989), continuarea celebrului RPG japonez (Phantasy Star), care te purta într-o aventură epică într-un viitor post-apocaliptic, remarcându-se prin sistemul de luptă turn-based, povestea captivantă și grafică colorată pentru acea vreme, și
• Double Dragon II: The Revenge, un clasic al jocurilor beat ’em up, care te punea în pielea fraților Lee și Billy, care se luptă pentru a-și răzbuna prietenul ucis, joc cunoscut pentru cooperarea locală și pentru secvențele de luptă intense (ceva asemenea lui Golden Axe, care era Fantasy).

În final, iată principalele titluri ale literaturii „Științifico-fantastice” din anul 1988:

• Cyteen de C. J. Cherryh este un roman science fiction complex și captivant, „setat” în universul Alliance-Union, explorând teme precum clonarea, identitatea, loialitatea și manipularea genetică (romanul ridicând întrebări importante despre etica științifică, manipulare genetică și consecințele tehnologiei asupra societății), într-un context politic și social tensionat; la baza poveștii stă o intrigă politică complexă, ce implică asasinate, manipulare și lupta pentru putere într-o societate puternic influențată de tehnologia genetică, una din cele mai importante teme ale romanului fiind clonarea și implicațiile sale asupra identității, personajele confruntându-se cu întrebări fundamentale despre ce înseamnă a fi uman și despre natura identității; universul creat de Cherryh este complex și detaliat, cu o societate stratificată și o istorie bogată, relațiile dintre diferitele clase sociale și grupuri de interese fiind tensionate și pline de conflicte; ca „asset”-uri, personajele din Cyteen sunt complexe și greu de clasificat în categorii simple de tip „bine sau rău”, motivațiile lor fiind adesea amestecate, evoluând pe parcursul poveștii.
• Red Prophet de Orson Scott Card este al doilea roman din seria “The Tales of Alvin Maker”, reprezentând o continuare fascinantă a aventurilor lui Alvin, al șaptelea fiu al celui de-al șaptelea fiu, introducându-ne într-o Americă alternativă, unde magia și tehnologia coexistă, iar Alvin începe să-și descopere adevăratul potențial; în această „parte”, asistăm la creșterea și maturizarea lui Alvin, pe măsură ce își înțelege mai bine puterile și rolul său în lume, devenind o figură centrală într-o lume plină de mistere și pericole; romanul explorează o lume fascinantă unde magia și știința coexistă într-un echilibru delicat („descriind” o lume alternativă extrem de detaliată, cu o istorie bogată și o geografie fascinantă, cititorul fiind transportat într-o Americă care ar fi putut fi, dar nu a fost, explorând în profunzime cultura și tradițiile native americane, oferind o perspectivă unică asupra istoriei Americii, unde Alvin, ca un fel de Mesia pentru nativii americani, devine un simbol al unității și al speranței), Alvin, cu puterile sale unice, devenind un pod între aceste două lumi, provocând schimbări semnificative.
• Falling Free de Lois McMaster Bujold este „parte” a seriei Vorkosigan Saga, însă cu o poveste independentă (o adevărată aventură), explorând teme precum ingineria genetică, etica, relațiile interpersonale (tema familiei și a identității, punând întrebări despre ce înseamnă a fi parte dintr-un grup și despre modul în care trecutul ne influențează prezentul) și supraviețuirea într-un mediu extrem (punând în discuție aspecte precum crearea de viețuitoare modificate genetic, etica acestor experimente și consecințele pe termen lung), acțiunea petrecându-se într-un mediu cu gravitație redusă, ceea ce impune personaje și tehnologii adaptate la aceste condiții (oferind romanului o atmosferă unică și creează provocări interesante pentru personaje); personajele sunt complexe și multidimensionale, iar relațiile dintre ele sunt puternic influențate de mediul în care trăiesc și de deciziile pe care le iau, confruntându-se cu provocări extreme.
• Islands in the Net de Bruce Sterling este un roman cyberpunk (publicat în 1988), care oferă o viziune a unui viitor apropiat, dominat de corporații globale și de tehnologie, explorând consecințele acestei evoluții, acțiunea petrecându-se într-o lume extrem de interconectată, unde rețelele informatice joacă un rol central în viața de zi cu zi, explorând atât beneficiile, cât și riscurile acestei interconectări, precum și dependența societății de tehnologie; romanul prezintă o lume dominată de corporații globale puternice (constituindu-se ca o critică a societății de consum și materialismului, prezentând o lume în care oamenii sunt înstrăinați unii de alții și dependenți de bunuri materiale), care dețin controlul asupra economiei și, implicit, asupra vieții oamenilor, corporații prezentate ca actori principali pe scena politică internațională, influențând evenimentele la nivel global, un element central fiind terorismul și războiul informațional (hackerii și teroriștii folosesc tehnologia pentru a ataca sistemele informatice și pentru a destabiliza societatea); Laura Webster, protagonista romanului, este o femeie puternică și inteligentă, care se luptă pentru a supraviețui într-o lume în continuă schimbare, devenind un fel exemplu de femeie care își depășește limitele și se adaptează la o realitate în continuă evoluție.
• Mona Lisa Overdrive de William Gibson este al treilea și ultimul roman din trilogia Sprawl, care continuă explorarea unei lumi dominate de tehnologie, corporații gigant și o realitate virtuală omniprezentă, continuând să exploreze temele centrale ale cyberpunk-ului (tehnologia ca extensie a sinelui, realitatea virtuală, corporațiile puternice, subculturile urbane și marginalizarea socială), unde granițele dintre realitate și lumea virtuală se estompează și mai mult, iar personajele interacționează fluid între cele două lumi; povestea urmărește intersecția vieților a două femei, Mona, o tânără cu un trecut misterios, și Angie Mitchell, o vedetă a Sense/Net, care își descoperă abilități speciale, intriga fiind complexă și plină de răsturnări de situație, cu personajele sunt bine conturate și memorabile, confruntându-se cu dileme legate de propria lor identitate și de modul în care sunt percepute de ceilalți în era digitală; Gibson prezice o lume în care divertismentul este personalizat și interactiv, iar realitatea virtuală oferă experiențe senzoriale unice.

Merticaru Dorin Nicolae

(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)

……