(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)
Upliftul de prezență se rafinează și dezvoltă pentru Science Fiction-ul anilor ’90
Pe
(English)
Aceasta ar fi a doua parte a „documentației” despre „Science Fiction”-ul anului 1992 începe cu cele mai remarcate romane ale acestui an.
Un prim roman ar fi A Fire Upon the Deep, scris de Vernor Vinge, o capodoperă a science fiction-ului care te transportă într-un univers vast și complex, unde legile fizicii și ale conștiinței sunt redefinite, devenind un punct de referință în gen.
În acest roman epic, Vinge ne prezintă un viitor îndepărtat, în care galaxia este împărțită în „zone de gândire”. În aceste zone, nivelul de complexitate al gândirii și al conștiinței variază, de la ființe simple până la entități cosmice superinteligente, unde oamenii se află undeva la mijloc, într-o zonă care le permite atât să exploreze cosmosul, cât și să se confrunte cu pericole necunoscute.
Intriga se concentrează pe o familie de oameni de știință care sunt prinși într-un conflict galactic, în urma căruia o forță misterioasă amenință să distrugă echilibrul cosmic. Pentru a supraviețui și a-și proteja cunoștințele, ei trebuie să călătorească prin diferite zone de gândire, confruntându-se cu ființe extraterestre și cu propriile limite.
Astfel se descrie un univers bogat și detaliat, cu o mitologie complexă și o istorie fascinantă, romanul punând întrebări fundamentale despre natura conștiinței și despre locul nostru în cosmos, dar și explorează modul în care tehnologia poate influența evoluția speciilor și a civilizațiilor.
Așadar, discutăm despre un roman care „aparține” genurilor Space opera (poate cea mai evidentă clasificare, datorită scalei epice a poveștii, care se desfășoară pe o vastă întindere a spațiului cosmic, implicând multiple civilizații și confruntări galactice), Hard science fiction (Vinge se bazează pe concepte științifice solide, precum teoria relativității și cosmologia, pentru a construi o imagine coerentă a universului său, deși unele elemente sunt speculative, romanul demonstrează o înțelegere profundă a principiilor științifice), Soft science fiction (pe lângă aspectele hard SF, romanul explorează și teme filozofice și sociale, precum natura inteligenței, evoluția civilizațiilor și impactul tehnologiei asupra societății) și, de ce nu, Cyberpunk (deși nu este un cyberpunk pur, romanul împrumută unele elemente din acest subgen, precum tehnologia avansată, societățile corporative și subculturile marginale).
Un alt roman remarcabil, captivant, al anului 1992 este Doomsday Book scris de Connie Willis, care a câștigat numeroase premii, inclusiv Nebula, Hugo și Locus, fiind considerat a fi unul dintre cele mai bune romane de călătorie în timp din toate timpurile.
Povestea se concentrează pe Kivrin Engle, o tânără studentă la istorie care este trimisă într-o misiune de cercetare în trecut, mai exact în Anglia secolului al XIV-lea, în timpul Marelui Război al Ciumei, scopul său fiind de a colecta date pentru a înțelege mai bine această perioadă istorică crucială.
Însă, ceea ce ar trebui să fie o simplă călătorie în timp se transformă într-o aventură plină de pericole și provocări neașteptate, Kivrin confruntându-se cu o epidemie devastatoare, cu superstiții medievale și cu consecințele propriilor acțiuni asupra cursului istoriei.
Tema călătoriei în timp este abordată într-un mod extrem de realist, explorând atât posibilitățile, cât și limitele acestei tehnologii, îmbinând fapte istorice cu elemente de ficțiune într-un mod convingător, oferind cititorului o perspectivă unică asupra trecutului, combinând elemente de umor cu momente de dramă intensă, creând o lectură captivantă.
În plus, Kivrin Engle este un personaj bine conturat, care evoluează pe parcursul romanului și se confruntă cu dileme morale complexe care te va face să te gândești la consecințele acțiunilor noastre asupra trecutului și asupra viitorului.
Așadar, acest roman, o piesă de rezistență a literaturii științifico-fantastice, care se încadrează în mai multe subgenuri, creând o tapiserie complexă și captivantă, poate fi asociat Călătoriilor în timp (romanul explorează în profunzime tema călătoriilor în timp, cu toate paradoxurile și dilemele etice pe care le implică, pe baza unui univers complex, în care oamenii pot călători în trecut și viitor, cu consecințe imprevizibile), Ucronie (prin intermediul călătoriilor în timp, romanul prezintă scenarii alternative ale istoriei, explorând ce s-ar fi întâmplat dacă anumite evenimente istorice ar fi avut un alt deznodământ), Distopie (romanul prezintă o viziune distopică a viitorului, în care omenirea se confruntă cu o pandemie devastatoare și cu consecințele propriilor acțiuni), Hard science fiction (Willis este documentată temeinic pentru a crea o reprezentare cât mai realistă a științei și tehnologiei, inclusiv a modului în care călătoriile în timp ar putea funcționa) și, chiar dacă pare că nu ține de science fiction, Umor (în ciuda temelor serioase, romanul este presărat cu momente de umor, care ușurează atmosfera și adaugă o notă de umanitate poveștii).
Da, poate ar fi romanul cu care să fi început această prezentare, China Mountain Zhang scris de Maureen F. McHugh. Un roman captivant care explorează teme complexe precum identitate, tehnologie și relațiile interpersonale într-un viitor nu foarte îndepărtat, autoarea introducându-ne într-o lume fascinantă, unde granițele dintre uman și artificial se estompează.
Povestea se concentrează pe Zhang, un bărbat care suferă de o boală degenerativă și care decide să-și transfere conștiința într-un corp artificial, un androide. Această decizie radicală îl va duce într-o călătorie plină de provocări, în timp ce încearcă să se adapteze la noua sa existență și să-și găsească locul într-o societate care se confruntă cu schimbări profunde.
Atfel că romanul pune întrebări fundamentale despre ceea ce înseamnă a fi uman și despre natura conștiinței sau ce se întâmplă cu identitatea unei persoane atunci când corpul său biologic este înlocuit cu unul artificial.
McHugh creează un viitor credibil, în care tehnologia a avansat într-un ritm rapid, dar a adus și noi probleme sociale și etice, iar personajele din roman sunt complexe și multidimensionale, cu relațiile dintre ele pline de nuanțe.
Romanul este puternic ancorat în estetica Cyberpunk , (cu o lume dominată de tehnologie, corporații gigant și inegalități sociale, unde modificările cibernetice ale corpului, realitatea virtuală și subculturile urbane sunt elemente centrale ale poveștii) dar aparține și altor subgenuri cum ar fi Postapocaliptic (acțiunea se desfășoară într-un viitor distopic, după un eveniment catastrofal care a schimbat fundamental lumea, societatea fiind în reconstrucție, iar supraviețuitorii se luptă pentru resurse și putere), sau New Weird (romanul prezintă elemente specifice mișcării literare new weird, cum ar fi amestecul de elemente fantastice și științifico-fantastice, mitologie și tehnologie, precum și o abordare experimentală a narativului).
Este momentul unei utopii întunecate, prin intermediul romanului Steel Beach scris de (deja celebrul) John Varley, care te invită într-un viitor îndepărtat, unde tehnologia a eliminat practic moartea și a creat o societate a abundenței. Cu toate acestea, această utopie perfectă ascunde întrebări profunde despre natura umană și sensul vieții.
Povestea se concentrează pe Hildy Johnson, o femeie care trăiește într-o societate futuristă, unde oamenii pot trăi practic veșnic, datorită avansurilor tehnologice. Cu toate acestea, această imortalitate a adus și noi probleme, oamenii devenind apatici și lipsiți de scop, iar societatea se confruntă cu o criză de identitate.
Hildy, nemulțumită de această existență fără sens, pornește într-o călătorie pentru a descoperi sensul vieții și pentru a găsi o modalitate de a-și recâștiga umanitatea. Pe parcurs, ea se confruntă cu diverse personaje complexe și cu decizii dificile, care vor avea un impact asupra întregii societăți.
Asfel, Varley creează o utopie care, în loc să fie perfectă, este plină de contradicții și întrebări fără răspuns, punând întrebări fundamentale despre ceea ce înseamnă a fi uman, despre sensul vieții și despre importanța suferinței, fie și prin simpla descriere a unei societăți futuriste detaliată și credibilă, cu propriile reguli și valori.
Aici am discutat despre un roman care aparține subgenurilor Hard science fiction (Varley folosește o bază științifică solidă pentru a construi lumea sa, explorând teme precum colonizarea spațială, ingineria genetică și inteligența artificială, prezentând o imagine detaliată a vieții pe Lună, cu tehnologii avansate și provocări specifice acestui mediu), Postapocaliptic (acțiunea se desfășoară într-un viitor în care omenirea a fost forțată să părăsească Pământul din cauza unei invazii extraterestre, premisă postapocaliptică care oferă un cadru pentru explorarea temelor supraviețuirii, adaptării și identității umane), Cyberpunk (elementele cyberpunk sunt prezente în mod subtil, cu referințe la modificări corporale, realitate virtuală și subculturi cibernetice; cu toate acestea, accentul principal al romanului nu este pus pe estetica cyberpunk, ci pe explorarea condiției umane într-un mediu extraterestru) și Utopie/Distopie (romanul oscilează între aceste două extreme, prezentând atât aspecte pozitive ale coloniei lunare cum ar fi tehnologie avansată, viață lungă, etc cât și aspecte negative cum ar fi alienare, depresie, dependență de tehnologie).
Un alt roman al anului 1992 ar fi A Million Open Doors scris de John Barnes, care te invită într-o călătorie printr-un viitor complex și plin de posibilități, explorând teme precum inteligența artificială, colonizarea spațială și natura conștiinței.
Romanul ne prezintă o societate a viitorului, unde inteligența artificială a atins un nivel atât de avansat încât a devenit practic omniprezentă, oamenii coexistând cu mașinării inteligente, care îi asistă în toate aspectele vieții. dar protagonistul nostru se trezește implicat într-o conspirație care amenință să destabilizeze întreaga societate.
Barnes creează o inteligență artificială nu doar inteligentă, ci și conștientă de sine, care ridică întrebări profunde despre natura conștiinței și despre locul inteligenței artificiale în societate, explorând și tema colonizării spațiale, prezentând o societate umană răspândită pe mai multe planete și luni, povestea fiind plină de intrigi și răsturnări de situație, care te țin cu sufletul la gură.
În mod cert este vorba despre o asociere a subgenurilor Hard science fiction (Barnes folosește o bază științifică solidă pentru a construi lumea sa, explorând teme precum călătoriile interstelare, ingineria genetică și sociologia culturilor extraterestre, prezentând o imagine detaliată a vieții în diferite sisteme solare, cu tehnologii avansate și provocări specifice fiecărui mediu), Space opera (romanul se încadrează în genul space opera, cu o amploare epică, explorând conflicte interstelare, alianțe între diferite civilizații și intrigi politice la scară galactică), First contact (un element central al romanului este interacțiunea dintre diferite civilizații extraterestre, fiecare cu propriile culturi, valori și tehnologii, explorarea primului contact și a consecințelor acestuia asupra societății umane fiind o temă majoră) și, de ce nu, Antropologie culturală (Barnes explorează în detaliu modul în care diferite culturi se dezvoltă și interacționează în contextul unei galaxii colonizate, romanul punând accent pe diversitatea culturală și pe impactul globalizării asupra societăților extraterestre).
Pentru următoarele două romane nu îmi voi mai exprima opinia „de încadrare de subgen”, deoarece asimilarea lor ca „Science Fiction”, din punctul meu de vedere este „forțată” doar de „critici”.
Am putea aminti și de romanul (Fantasy, după părerea mea) Briar Rose scris de Jane Yolen, o reinterpretare modernă și întunecată a clasicului basm “Frumoasa din Pădurea Adormită”, oferind o perspectivă unică asupra acestei povești arhetipale, explorând teme precum identitate, manipulare și puterea poveștilor.
Yolen transformă basmul clasic într-o poveste cu nuanțe gotice, explorând laturile mai întunecate ale dorinței, puterii și manipulării, prin intermediul personajului principal punându-se sub semnul întrebării noțiunea de identitate și explorează modul în care poveștile pot fi manipulate pentru a controla și modela viețile oamenilor.
În final, aș putea aminti de Sarah Canary scris de Karen Joy Fowler, un roman psihologic și istoric care te transportă în Vestul Sălbatic al secolului al XIX-lea, datorită unei povești captivante, plină de suspans și întrebări fără răspuns, care te va ține cu sufletul la gură până la ultima pagină.
Evident că, acțiunea se petrece într-un mic oraș din Vestul Sălbatic, unde un grup de prospectori descoperă cadavrul unei femei, Sarah Canary. În timp ce încearcă să deslușească misterul morții ei, fiecare dintre bărbați oferă o versiune diferită a evenimentelor, creând o poveste complexă și plină de contradicții.
S-ar pune întrebarea dacă discutăm despre un „science fiction” sau despre o simplă ficțiune?
Da, romanul explorează teme profunde precum identitate, supraviețuire, putere și manipulare, dar, cu certitudine, Fowler oferă o perspectivă proaspătă asupra Vestului Sălbatic, punând sub semnul întrebării miturile și stereotipurile asociate acestei perioade istorice, într-o abordare clară de SF sau, de ce nu, de Fantasy.
Wow, multe cuvinte… Să discutăm câte ceva și despre jocurile video „science fiction” ale anului 1992, care a adus titluri care au pus bazele unor francize de succes și au definit standarde noi în ceea ce privește grafica, gameplay-ul și linia narativă.
Unul dintre aceste jocuri video este System Shock, considerat a fi un adevărat pionier în lumea jocurilor video, devenind unul dintre cele mai influente jocuri RPG din toate timpurile („elemente” ce se vor regăsi, de exemplu, prin intermediul Bioshock și/ sau Deus Ex).
Setat într-o stație spațială infestată de monștri cibernetici, jocul oferea o atmosferă întunecată și înfricoșătoare, precum și o libertate de explorare fără precedent, introducând elemente de horror care au pus bazele genului immersive sim, oferind o experiență de joc unică și memorabilă, care continuă să inspire și astăzi.
Jocul te aruncă într-o stație spațială abandonată și infestată cu monștri cibernetici, unde atmosfera de singurătate, izolare și pericol constant te ține încordat pe tot parcursul jocului.
Un joc care oferea jucătorilor o libertate de mișcare și explorare nemaiîntâlnită până atunci, unde puteai explora fiecare colțișor al stației spațiale, descoperind secrete, rezolvând puzzle-uri și luptându-te cu creaturi terifiante.
Povestea lui System Shock era întortocheată și plină de mistere, iar jucătorii erau încurajați să descopere singuri adevărul, jocul oferind un sistem de joc complex, care combina elemente de RPG, shooter și survival horror, jucătorii fiind „obligați” să gestioneze resursele, să își îmbunătățească caracterul și să își aleagă cu atenție echipamentul.
Star Control II (The Ur-Quan Masters) este un joc de strategie spațială care a cucerit inimile jucătorilor cu povestea sa captivantă, cu rasele extraterestre unice și cu sistemul său complex de negociere și explorare. Jocul a fost apreciat pentru linia sa narativă excelentă și pentru libertatea pe care o oferea jucătorilor, într-o călătorie epică prin galaxie.
Poate de aceea este considerat pe bună dreptate unul dintre cele mai influente jocuri de aventură spațială din toate timpurile, combinația unică de explorare, diplomație, luptă spațială și umor oferind o experiență de joc de neuitat.
Jocul te invită să explorezi o galaxie imensă, plină de planete, stele și rase extraterestre, fiecare cu propriile culturi, tehnologii și motive, interacțiunea cu diferitele rase extraterestre fiind esențială pentru progresul în joc (este necesar să negociezi alianțe, să rezolvi conflicte și să construiești relații diplomatice).
Bătăliile spațiale sunt intense și necesită o bună planificare strategică, jucătorii fiind „obligați” să își adapteze tacticile în funcție de adversar și de tipul de navă. Personajele extraterestre sunt extrem de bine scrise și au personalități unice, ceea ce face interacțiunea cu ele deosebit de plăcută, iar o mare libertate de a explora galaxia, de a descoperi noi lumi și de a alege propriul ritm al jocului oferă alternative „evolutive” agreabile.
Elemente cheie ale gameplay-ului sunt reprezentate de explorare, în căutarea de noi sisteme stelare, planete locuibile și artefacte străvechi, „favorizând” negocierea cu diferite rase extraterestre pentru a forma alianțe sau a obține informații, la care se adaugă necesitatea schimbului de resurse și tehnologii cu alte rase (în special prin comerț).
În concluzie, Star Control II este o capodoperă a jocurilor video, o experiență care te va transporta într-o călătorie epică prin galaxie (sper că nu m-am dat de gol că este genul meu preferat de joc, inclusiv în „dezvoltările alternative” ce au urmart, cum ar fi seria de jocuri „X”). Da, este un joc care te va face să râzi, să te gândești și să te minunezi de complexitatea universului creat de dezvoltatori.
Anul 1992 a fost un an de cotitură pentru industria jocurilor video, iar titlurile menționate mai sus au contribuit la definirea genului science fiction și au inspirat generații de dezvoltatori. Prin inovație și creativitate, aceste jocuri au deschis noi căi pentru industria jocurilor video și au stabilit standarde care sunt încă relevante și astăzi.
Merticaru Dorin Nicolae