Lucru - Economics - Tehnica plăților interne și internaționale

Catre paginile Lucru Dorin M

Economics

Politica vamala.

Generalitati/ concepte.

Politica vamala este o componenta a politicii comerciale a unui stat, cuprind totalitatea dispozitiilor legale (realizata cu ajutorul reglementarilor adoptate de stat) cu privire la intrarea si iesirea in/ din tara a marfurilor si care implica controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a marfurilor si mijloacelor de transport, indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale (sau impunerea vamala). Instrumentul principal de realizare al acesteia este tariful vamal (care include si legile vamale, regulamentele vamale, etc.), care cuprinde taxele vamale (care se percep asupra marfurilor importate sau exportate).

Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor care trec granitele vamale ale tarii respective, cu incidenta directa asupra pretului produselor care fac obiectul comertului exterior. Impunerea vamala indeplineste 3 functiuni de baza:

- de natura fiscala (taxele vamale fiind o sursa de venit la bugetul statului);
- de natura protectionista (protejeaza economia nationala de concurenta straina in sensul ca taxa vamala perceputa la import ridica pretul marfurilor importate reducandu-le forta concurentiala in raport cu produsele autohtone);
- de negociere (in sensul ca statele pot negocia intr-un cadru bilateral sau multilateral concesii vamale, reciproce sau nereciproce, care pot stimula schimburile comerciale).

Taxele vamale/ impunerea vamala pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

- obiectul impunerii vamale sau felul operatiei de comert exterior, taxele vamale clasificandu-se in:
- taxe vamale de import - care au un nivel mai ridicat decat taxele de export sau de tranzit pentru protejarea productiei nationale, motiv pentru care sunt principalul element de negociere bi sau multilaterala, care se percep asupra marfurilor importate atunci cand acestea trec granitele tarii importatoare - in principiu ele sunt platite de firma importatoare si suportate de consumatorul final deoarece sunt incluse in pretul de desfacere pe piata interna dar, uneori, ele sunt suportate si de catre firma exportatoare care, pentru a contracara efectul nefavorabil al taxei vamale asupra competitivitatii marfurilor sale poate recurge la o reducere a pretului de ofertare,
- taxe vamale de export - se aplica unui numar mult mai redus de produse destinate in special limitarii exportului de produse de baza - produse neprelucrate, materii prime industriale sau agricole, in vederea prelucrarii lor pe plan intern - pentru stimularea exporturilor de produse manufacturate, incurajarea dezvoltarii anumitor ramuri industriale, s.a. - secundar, taxele vamale de export au si scopul de a riodica pretul la produsele respective pe piata externa dar acest element este destul de sensibil la existenta pa piata a unor ofertanti de produse similare, si
- taxe vamale de tranzit - pentru marfurile straine, care tranziteaza/ traverseaza teritoriul statului/ teritoriul vamal respectiv, au un nivel in general redus, scopul lor fiind pur fiscal, deoarece statele au tot interesul sa incurajeze tranziturile prin teritoriul lor vamal (pentru atrageera de venituri suplimentare ca urmare a utilizarii cailor si mijloacelor de transport, a porturilor, depozitelor, antrepozitelor, s.a.)
- scopul instituirii taxei vamale sau scopul impunerii/ nivelul impunerii (taxe vamale protectioniste - care urmaresc imbunatatirea balantei comerciale, motiv pentru care au, de obicei, un nivel foarte ridicat, urmarindu-se in primul rand reducerea fortei concurentiale a marfurilor importate si, implicit, protejarea economiei interne de concunreta straina, si taxele vamale cu caracter fiscal - pentru obtinerea de venituri la bugetul statului, care au in general un nivel redus, singurul scop al acestora fiind obtinerea de venituri la buget),
- modul de percepere al taxei vamale:
- taxe vamale specifice - cand se percep pe unitatea de masura fizica a marfurilor importate sau exportate (bucata, tona, mertru cub, s.a.) si se stabilesc sub forma unei cifre/ sume absolute in moneda tarii respective (de aceea practicarea lor este foarte greoaie si complexa presupunand existenta unui tarfi vamal foarte complex, permanent cu cerinta de a fi revizuit, fapt pentru care acest tip de taxe vamale nu sunt prea raspandite in practica cu toate ca ele inlatura posibilitatea frustrarii statului de drepturile legale de vama intrucat taxa vamala se raporteaza la unitatea de masura fizica a marfii importate, volumul incasarilor nefiind influentat de variatiile de pret ci numai de volumul fizic al marfurilor importate - datorita lipsei de influenta a preturilor, acest tip de taxa vamala, are un efect protectionist superior celor ad valorem),
- ad valorem - cand se aplica sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea vamala a marfii importate, de obicei, dar si asupra celor exportate, valoarea vamala fiind exprimata in moneda nationala a tarii importatoare, calculandu-se prin transformarea pretului marfii importate exprimat intr-o valuta straina, in moneda nationala la un curs agreat (sunt cele mai vechi tipuri de taxe cunoscute prezentand avantajul ca sunt foarte usor de stabilit, neimplicand elaborarea unui tarif vamal elaborat dar avand inconvenientul ca aceste taxe sunt sensibile la variatiile preturilor marfurilor importate fiind necesare introducerea unor taxe suplimentare la produsele caror preturi au scazut sau prin perceperea alaturi de taxa vamala ad valorem a unor taxe specifice pe o perioada limitata de timp - prezinta si dezavantajul capacitatii de "manipulare" al taxelor platite prin declaratiile intentionat subevaluate cu privire la valoarea marfurilor) si
- mixte - cand se percep ca adaos la cele ad valorem, atunci cand acestea nu sunt suficient de protectioniste, pe langa taxa vamala ad valorem percepandu-se o taxa vamala specifica cand preturile inregistreaza scaderi impotante.
- modul de fixare/ stabilire al taxei vamale:
- taxele vamale autohtone/ generale - de regula mai ridicate (de multe ori sunt prohibitive), stabilite de stat in mod independent si nu pe baza de intelegeri cu alte state, percepute asupra marfurilor provenite din tarile cu care statul respectiv nu aplica clauze, etc, constituindu-se ca cele mai puternice bariere tarifare,
- taxele vamale conventionale/ contractuale - fixate de stat prin intelegerea cu alte state cu care isi acorda reciproc clauze s.a., fiind mult mai reduse decat cele autohtone, fiind in general obiectul negocierilor tarifare in cadrul GATT respectiv OMC.
- taxele vamale preferentiale/ de favoare - stabilite la un nivel redus, comparativ cu restul taxelor vamale, aplicate tuturor sau numai anumitor marfuri importate din anumite tari, fara a se extinde asupra marfurilor identice provenite din alte tari,
- taxele vamale de retorsiune/ de raspuns - aparute, de regula, ca raspuns la politica comerciala neloiala a altui stat, motiv pentru care se remarca a fi taxe vamale antidumping, percepute de catre stat peste taxele vamale obisnuite, pentru a anihila efectele antidumpingului si taxe vamale compensatorii, pentru a inlatura efectele subventionarii exporturilor sau ale primelor de export - ele au un nivel prestabilit, in sensul ca nu pot depasi un anumit nivel, respectiv taxele antidumping nu pot depasi marja de dumping, adica diferenta dintre pretul international si pretul de dumping sau nivelul subventiei de export, al primei de export, s.a. - de aceea se aplica numai dupa o procedura de ancheta prin care sa se dovedeasca politica neloiala care a determinat aplicatia acestui tip de taxe, taxele de retorsiune avand o dubla natura, tarifara si netarifara.

Tariful vamal.

Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse in parte. Ca regula generala in acest catalog sunt cuprinse si produsele scutite de impunere vamala la importul sau exportul lor pe teritoriul vamal al tarii respective.

Clasificarea marfurilor in tarifele vamale s-a facut si se face in raport cu o serie de criterii: alfabetic, in functie de originea marfurilor (produse vegetale, animale, minerale), in functie de gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite) sau de o combinatie de criterii, tinandu-se seama de toate criteriile mentionate anterior. In decembrie 1950 a fost adoptat Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (NVB - numit in prezent Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala NCCV) accptat de peste 140 de tari.

Criteriul de clasificare in cadrul NCCV este gradul de prelucrare al marfurilor, combinat cu originea lor. Nomenclatorul cuprinde 1097 pozitii repartizate in 99 de capitole si 21 de sectiuni. Tot in 1950 Biroul de Statistica ONU a facut o clasificare similara numita tip standard. In 1983 a fost adoptata Conventia Internationala privind sdistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor supuse impunerii vamale, care va inlocui treptat celelalte sisteme de clasificare si la care au aderat peste 100 de state (acest sistem este ceva mai detaliat decat celelalte si prezinta o serie de avantaje pe linia derularii schimburilor comerciale internationale).

Tarifele vamale pot fi simple, sau cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de provenienta lor (taxe conventionale), si compuse, cu doua sau mai multe coloane si in care se trec diferentiat, pe marfuri si pe tari de provenienta, taxele vamale autonome, conventionale si preferentiale.

Pe baza tarifelor vamale productia interna poate fi protejata impotriva concurentei straine, se pot negocia concesii in domeniul politicii vamale sau se pot institui discriminari in relatiile cu anumite state. Concesiile vamale pot imbraca forma reducerilor directe de taxe vamale, mergand pana la eliminarea lor completa, forma consolidarii acestora, adica a mentinerii lor la nivelul existent pe o perioada de timp determinata.

In cadrul negocierilor tarifare se pot aplica mai multe metode de reducere a taxelor vamale cum sunt: metoda reducerii directe a taxelor vamale, fie "produs cu produs", fie "tara cu tara", specifica tratatelor bilaterale, metoda reducerii lineare si reciproce, care presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu acelasi procent si este specifica tratatelor multilaterale dar aceasta problema nu rezolva insa problema disparitatilor tarifare, adica a reducerii diferentei dintre nivelul taxelor vamale ale mai mutor tari pentru acelasi produs, metoda amortizarii taxelor vamale, potrivit careia reducerea este cu atat mai mare cu cat acestea sunt mai ridicate.

Protectia vamala.

Efectul protectionist al tarifelor vamale imbraca doua forme:

- protectia nominala/ taxe vamale nominale - vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale si este exprimata de taxele vamale inscrise in tarifele vamale oficiale ale statelor, date publicitatii si, de regula, are valori mai mici decat cea efectiva (nivelul taxelor vamale nominale percepute la importul de marfuri este diferit de la un produs la altul, de la o grupa de produse la alta, nivelul impunerii vamale fiind direct proportional cu gradul de prelucrare al marfurilor),
- protectia efectiva - vizeaza valoarea nou creata si incorporata in produsul supus impunerii vamale (manopera, etc.).

Taxele vamale nominale publicate in tarifele vamale oficiale ale statelor indica nivelul protectiei nominale, in timp ce protectia aplicata numai asupra valorii adaugate in produsul supus impunerii vamale, obtinut in procesul de productie pe plan intern reprezinta protectia efectiva.

Rata protectiei efective se calculeaza dupa formula:

Te = 100 x (Tf x Vf - Tm x Vm)/ (Vf - Vm)

unde Te - taxa vamala efectiva (rata protectiei efective), Tf - taxa vamala nominala perceputa asupra produsului finit importat, Tm - taxa vamala nominala perceputa asupra materiei prime importate, Vf - valoarea vamala a produsului finit, Vm - valoarea vamala a materiei prime.

Protectia efectiva variaza direct proportional cu nivelul taxei vamale percepute asupra produsului finit si cu nivelul dispersiei tarifare (diferenta dintre nivelul taxelor vamale pe grupe de produse integrate pe verticala, in functie de gradul lor de prelucrare) si invers proportional atat cu nivelul taxei vamale percepute asupra materiilor prime care intra in componenta produsului respectiv, cat si cu ponderea valorilor nou adaugate in componenta produsului finit.

Tariful vamal al unei tari se aplica la toate marfurile care fac obiectul importurilor dar la importurile cu tarile cu care sunt intretinute relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale aplicarea taxelor vamale se va face potrivit acestora.

Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si ale Ministerului Comertului, poate aproba taxe reduse sau exceptari de la plata taxelor vamale. In acveleasi conditii pot fi instituite suprataxe vamale de import, cu caracter temporar, in cazul in care, anumite importuri, prin cantitatile sau conditiile de realizare, produc sau ameninta cu producerea unyui prejudiciu grav producatorilor interni ai unor produse similare sau produse direct concurente. Aceste suprataxe se vor aplica pana la eliminarea influentelor negative avute in vedere la instituirea lor.

Tariful vamal al Romaniei clasifica marfurile potrivit NCCV de la Bruxelles, incadrarea marfurilor in nomenclatura folosita pentru tariful vamal de import efectuandu-se in conformitate cu Regulile generale pentru incadrarea in nomenclatura vamala, precum si cele de stabilire a originii marfurilor.

Clasificarea marfurilor in acest tarif vamal se detaliaza de la 6 la 8 cifre, are 97 de capitole si 21 de sectiuni si are "anexat" un Ghid de utilizare care cuprinde prevederi legate de de tariful vamal de import, reguli de interpretare a nomenclaturii sistemului armonizat, reguli generale de stabilire a asigurarii bunurilor, acorduri multilaterale si regionale de comert (Acordul European si Acordul Interimar incheiate cu Comunitatile Europene, Acordul de comert liber incheiat cu tarile membre AELS, Acordul privind sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare SGPC, protocolul privind preferintele comerciale intre tarile in curs de dezvoltare sau Protocolul celor 16, etc.). Acest ghid cuprinde 7 coloaneL prima coloana cuprinde taxele vamale de import (conventionale), a doua coloana cuprinde taxa vamala care se percepe (tot conventionala), a treia cuprinde taxele vamale care se percep la importurile din Uniunea Europeana, a patra cuprinde taxele vamale care se percep de la tarile membre AELS, a cincea coloana cuprinde taxele si uimpozitele percepute de la tarile unde exista acorduri de liber schimb (cum sunt Cehia, Slovacia, etc.), a sasea coloana cuprinde taxele vamale percepute in relatiile cu tarile semnatare SGPC si ultima coloana cuprinde taxele vamale percepute pentru tarile semnatare ale Protocolului celor 16. Taxele vamale sunt percepute ad valorem si se aplica la valoarea in vama a marfurilor importate, varsandu-se la bugetul administratiei centrale de stat. Valoarea in vama se calculeaza pe baza pretului de import, transformat in lei la cursul de schimb stabilit si comunicat periodic de catre BNR, la care se adauga cheltuielile de incarcare/ descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcursul extern, costul asigurarii precum si orice alte cheltuieli pe parcurs extern.

Romania fiind membra GATT, respecta prevederile articolului VII din Acordul General, precum si cele ale Codului Vamal adoptat la Runda Tokio (1979) la care a aderat, in ceea ce priveste metodologia de evaluare a marfurilor supuse impunerii vamale.

Marfurile se considera introduse legal in tara, pe baza liberului de vama ce se acorda in scris, dupa indeplinirea conditiilor si efectuarea formalitatilor de vamuire, inclusiv incasarea taxelor vamale de import. Operatiunile de primire temporara a marfurilor din strainatate pot fi efectuate numai cu garantarea platii taxelor vamale, iar aceasta se face de catre importator prin depunerea la unitatea vamala a unei sume banesti egala cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor.

Tariful vamal de import este unul dintre cele mai importante instrumente de politica comerciala, actinand ca un instrument menit sa sprijine procesele economice si indeplineste mai multe functii: este un instrument de politica comerciala coinexat la economia mondiala, este un instrument de protectie la nivelul a diferite ramuri sau sectoare de importanta economica sau strategica deosebita, are o functie fiscala (taxele vamale incasate fiind o sursa de venituri la bugetul statului) si este un instrument de negociere bi sau multilaterala, prin care se pot obtine concesii de ordin tarifar care sa favorizeze si exporturile.

Dorin, Merticaru