Lucru
- Economics - Tehnica plăților interne și
internaționale
Economics
Politica comercială netarifară.
Generalitati/ concepte.
Instrumentele netarifare reprezinta un complex de masuri si
reglementari publice sau private, altele decat cele tarifare,
menite sa impiedice, sa limiteze sau sa deformeze fluxul
international de bunurio si servicii in vederea apararii pietei
interne de concurenta straina si/ sau echilibrarea balantei de
plati externe.
Acestea
actioneaza esalonat, inca din momentul efectuarii comenzii unui
produs pana in momentul consumului final al produsului respectiv,
fiind greu de identificat si de negociat si se caracterizeaza
printr-o mare diversitate de forme, de la o tara la alta. Acordul
General de Tarife si Comert (GATT) le-a clasificat in 5 mari
grupe:
-1-
Barierele netarifare care implica o limitare cantitativa directa a
importurilor.
Interdictiile (prohibirile) la import interzic total sau partial, pe o perioada data sau nelimitata, importul anumitor produse, dand posibilitatea producatorilor sa-si vanda marfurile pe piata interna fara concurenta externa.
Interdictiile (prohibirile) la import interzic total sau partial, pe o perioada data sau nelimitata, importul anumitor produse, dand posibilitatea producatorilor sa-si vanda marfurile pe piata interna fara concurenta externa.
Contingentele
de import constituie plafoane maxime cantitative sau valorice,
admise la importul unor produse sau grupe de produse pe o perioada
determinata de timp (de regula un an) si care pot fi globale, fara
specificarea tarii de provenienta, sau bilaterale, cand se
mentioneaza tara de provenienta.
Licentele de
import sunt autorizatii acordate de stat firmelo importatoare
pentru un anumit produs sau grupa de produse, valabile pe o
anumita perioada de timp si care pot fi automate (cand cererea de
import este acceptata automat, intr-un termen prestabilit si care
vizeaza produsele liberalizate la import), sau de administrare a
restrictiilor cantitative (neautomate, cand se acorda selectiv, in
functie de produs, de tara de origine, etc. vizand produsele
neliberalizate la import) si care, in functie de contingentul pe
care-l gestioneaza, pot fi globale sau bilaterale, acestea din
urma permitand aplicarea de restrictii diferentiate, discriminari,
fata de importurile din alte tari.
Limitarile
voluntare la export (sau autolimitarile la export) reprezinta
limitari la export acceptate de insasi tarile exportatoare sub
amenintarea ca, in caz contrar, tarile importatoare vor aplica,
ele insele, contingente de import mai restrictive si pe o perioada
de timp mai indelungata. Restrictiile de acest tip conduc la o
reorientare a fluxurilor comerciale, intrucat au drept consecinta
sporirea importurilor de la sursele unde nu se aplica
autolimitarea. Totodata ele incurajeaza si chiar presupun
cartelizarea industriilor de export, crearea de carteluri intre
tarile exportatoare, in vederea repartizarii cotelor de productie
si export intre producatori si exportatori.
Acordurile
privind comercializarea ordonata a produselor sunt restrictii
cantitative convenite pe baza de negocieri oficiale bilaterale sau
multilaterale si care implica, pe langa restrictiile "voluntare"
la export, prevederi privind preturile, clauzele de salvgardare,
s.a. Daca in ceea ce priveste limitarile voluntare la export
gradul de interventie al guvernelor difera de la o situatie la
alta, in cazul acordurilor sectoriale privind comercializarea
ordonata a produselor, participarea guvernelor este deschisa si
oficiala.
-2-
Barierele netarifare care implica indirect limitarea importurilor
prin mecanismul preturilor.
Prelevarile
variabile la import sunt practicate in cadrul politicilor agricole
ale UE si se stabilesc ca diferenta intre pretul mondial la
produsele agricole importate din UE si pretul prag de import,
variind in functie de nivelul celor doua preturi si asigurand o
izolare totala a pretului comunitar de evolutia pretului
international.
Preturile
minime de import sunt preturi stabilite la niveluri foarte
apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata, majorand in
felul acesta preturile de import, iar preturile maxime de import
sunt fixate la un nivel care sa nu depaseasca preturile produselor
similare de pe piata interna, atunci cand unele tari incearca o
ridicare artificiala a preturilor la anumite produse de export.
Impozitele
indirecte si alte taxe cu caracter fiscal (sau ajustarile fiscale
la frontiera) pot imbraca o mare varietate de forme: TVA, taxa in
cascada, de acciza, taxe portuare, sanitare, consulare, etc. Prin
ajustarile fiscale la frontiera, ce presupun scutirea produselor
de export de impozite indirecte si aplicarea acelorasi impozite
produselor de import, ca si celor indigene, acestea pot discrimina
marfurile importate fie prin evaluarea diferentiata a bazei de
impunere (luandu-se, de exemplu, ca baza de impunere pretul CIF
majorat cu taxa vamala si nu preturile cu ridicata), fie prin
structura impunerii sau prin ordinea de percepere a taxelor.
Taxele
antidumping si compensatorii pot fi considerate ca si bariere
netarifare, atunci cand sunt folosite in mod abuziv, in scopuri
protectioniste (de exemplu, in cazul acordurilor privind
comercializarea ordonata a produselor, a preturilor minime de
import).
Depunerile
(depozitele) prealabile in valuta pentru export preva dobligatia
importatorilor sa depuna in contul organelor vamale o anumita cota
in valuta din contravaloarea viitorului import, cu cel putin 6
luni inainte de efectuarea importului respectiv, suma depusa
nefiind purtatoare de dobanzi. Importatorul va cauta sa recupereze
pierderea dobanzii prin vanzarea in continuare a produsului
importat la un pret care sa cuprinda si dobanda aferenta perioadei
depozitului sau prin solicitarea unor reduceri de pret din partea
exportatorului.
-3-
Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si
administrative privind importurile.
In cadrul acestora cele mai importante sunt: evaluarea marfurilor in vama (evaluarea vamala) in cazul in care organele vamale utilizeaza drept baza de impunere vamala cel mai ridicat pret din preturile practicate la produsul importat, documentele extrem de numeroase si complicate si formalitatile greoaie de import care impiedica desfasurarea normala a schimburilor comerciale.
In cadrul acestora cele mai importante sunt: evaluarea marfurilor in vama (evaluarea vamala) in cazul in care organele vamale utilizeaza drept baza de impunere vamala cel mai ridicat pret din preturile practicate la produsul importat, documentele extrem de numeroase si complicate si formalitatile greoaie de import care impiedica desfasurarea normala a schimburilor comerciale.
-4-
Barierele netarifare care decurg din participarea statului la
activitatile comerciale.
In cadrul
acestora se disting: achizitiile guvernamentale, care sunt
cumparari de bunuri si servicii realizate de stat si care devin
bariere netarifare cand dau prioritate deplina sau tratament
preferential firmelor nationale fata de cele straine, comertul de
stat prin care unitatile economice de stat beneficiaza de avantaje
privind impunerea fiscala sau de alta natura in raport cu
intreprinderile particulare, monopolul statului asupra importului
de produse de prima importanta economica (cereale, titei,
medicamente, metale, s.a.) caere permit limitarea importului
produselor respective.
-5-
Barierele netarifare care decurg din standardele aplicate
produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice).
Din aceasta
grupa fac parte, in principal: normele sanitare si fitosanitare,
care prevad, adesea, conditii atat de severe pentru marfurile
importate (produse destinate consumului oamenilor sau animalelor,
etc) incat, practic, nu pot fi indeplinite, normele de securitate,
care cuprind conditiile de calitate, prescriptiile tehnice, de
igiena si securitate a muncii, care se impun masinilor,
utilajelor, mijloacelor de transport dar care, din lipsa
uniformitatii standardelor pe plan international, ingreuneaza
desfasurarea schimburilor, normele dfe ambalare, marcare,
etichetare, care ocazioneraza cheltuieli suplimentare si adesea
intarzie derularea contractelor.
Licentele.
Licentele.
Ministerul
Comertului, prin directia de licenta si politica vamala din cadrul
directiei generale pentru strategie si politica comerciala,
elibereaza licente de inmport pentru urmatoarele categorii de
marfuri:
- supuse
regimului de control al importului;
- primite din strainatate ca ajutoare economice (inclusiv servicii);
- care fac obiectul unor contingente tarifare instituite prin hotarari ale guvernului Romaniei;
- care sunt supuse regimului licentelor de import automate.
- primite din strainatate ca ajutoare economice (inclusiv servicii);
- care fac obiectul unor contingente tarifare instituite prin hotarari ale guvernului Romaniei;
- care sunt supuse regimului licentelor de import automate.
De asemenea,
Ministerul Comertului elibereaza licente de export pentru
urmatoarele categorii de marfuri:
- supuse
unor restrictii cantitative la export (marfuri contingentate) care
se stabilesc periodic prin ordin alk Ministerului Comertului;
- supuse de catre anumite tari unor limitari cantitative la importul din Romania;
- supuse supravegherii de catre unele tari;
- supuse regimului de control al exportului;
- contingentate si neadmise temporar la export si care, de asemenea, se stabilesc periodic prin ordin al Ministerului Comertului. Acestea din urma sunt cele rezultate din operatiuni de lohn sau processing, destinate aprovizionarii, in teritoriu vamal al Romaniei, a navelor si aeronavelor straine, destinate aprovizionarii personalului roman, care lucreaza pe santierele din strainatate ale agentilor economici romani, destinate procesului de productie din cadrul lucrarilor de constructii montaj si instalatii complexe din strainatate ale agentilor economici romani, supuse regimului licentelor de export automate, exportate pe credit.
- supuse de catre anumite tari unor limitari cantitative la importul din Romania;
- supuse supravegherii de catre unele tari;
- supuse regimului de control al exportului;
- contingentate si neadmise temporar la export si care, de asemenea, se stabilesc periodic prin ordin al Ministerului Comertului. Acestea din urma sunt cele rezultate din operatiuni de lohn sau processing, destinate aprovizionarii, in teritoriu vamal al Romaniei, a navelor si aeronavelor straine, destinate aprovizionarii personalului roman, care lucreaza pe santierele din strainatate ale agentilor economici romani, destinate procesului de productie din cadrul lucrarilor de constructii montaj si instalatii complexe din strainatate ale agentilor economici romani, supuse regimului licentelor de export automate, exportate pe credit.
Licentele de
operatiune sunt eliberate tot de Ministerul Comertului pentru
urmatoarele categorii de marfuri:
- operatiuni
comerciale cu decontare in conturile de clearing, de barter sau
cooperare, convenite in baza unor acorduri guvernamentale
convenite de Romania cu anumite tari;
- operatiuni de recuperare a creantelor Romaniei prin import de marfuri;
- operatiuni care se realizeaza pe baza unor credite acordate sau primite la nivel guvernamental;
- operaiuni legate de import-export incheiate la nivel de agent economic;
- operatiuni de import pentru compensarea unor exporturi prevazute prin declaratia de incasare valutara a fi incasate in valuta;
- operatiuni de compensare a datoriilor externe ale regiilor autonome, rezultate din prestari de servicii internationale.
In vederea protejarii producatorilor si consumatorilor interni, Romania mai poate folosi:
- taxe antidumping, pentru neutralizarea si/ sau interzicerea practicarii unor preturi de dumping la produsele importate;
- taxe compensatorii in scopul neutralizarii oricarei subventii acordate direct sau indirect in tara de origine sau in tara exportatoare pentru producerea, exportul si transportul unor produse;
- taxe de salvgardare pentru evitarea unor importuri in cantitati atat de mari si in conditii care ar putea sa produca sau sa ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorilor nationali.
- operatiuni de recuperare a creantelor Romaniei prin import de marfuri;
- operatiuni care se realizeaza pe baza unor credite acordate sau primite la nivel guvernamental;
- operaiuni legate de import-export incheiate la nivel de agent economic;
- operatiuni de import pentru compensarea unor exporturi prevazute prin declaratia de incasare valutara a fi incasate in valuta;
- operatiuni de compensare a datoriilor externe ale regiilor autonome, rezultate din prestari de servicii internationale.
In vederea protejarii producatorilor si consumatorilor interni, Romania mai poate folosi:
- taxe antidumping, pentru neutralizarea si/ sau interzicerea practicarii unor preturi de dumping la produsele importate;
- taxe compensatorii in scopul neutralizarii oricarei subventii acordate direct sau indirect in tara de origine sau in tara exportatoare pentru producerea, exportul si transportul unor produse;
- taxe de salvgardare pentru evitarea unor importuri in cantitati atat de mari si in conditii care ar putea sa produca sau sa ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorilor nationali.
Dorin, Merticaru