![]() |
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() |
Dimensiune fişier: 0,3 M; Imprimare: 24 pag. A4 |
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002
privind finanţele
publice
Publicat în: M. Of. nr. 597 din 13
august 2002
Data intrării în
vigoare: 1 ianuarie 2003
Forma actualizată a
acestui act normativ până la data de 4 aprilie 2012 prin
includerea tuturor
modificărilor şi completărilor aduse de către
Parlamentul României
adopta prezenta lege.
CAP. I - Dispoziţii generale
Obiectul legii.
ART. 1 - (1)
Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile
privind
formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice,
precum şi
responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul
bugetar.
(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplica în
domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării:
a) bugetului de stat;
b) bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) bugetelor fondurilor speciale;
d) bugetului trezoreriei statului;
e) bugetelor instituţiilor publice autonome;
f) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau
parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele
fondurilor speciale, după caz;
g) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii;
h) bugetului fondurilor provenite din credite externe
contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare,
dobânzi şi alte
costuri se asigura din fonduri publice;
i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.
Definiţii
ART. 2 - În înţelesul prezentei legi, termenii şi
expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1. an bugetar - anul financiar pentru care se aproba
bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data
de 1 ianuarie
şi se încheie la data de 31 decembrie;
2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate
competenta, potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite
destinaţii,
în limita creditelor bugetare aprobate;
3. angajament legal - faza în procesul execuţiei
bugetare
reprezentând orice act juridic din care rezulta sau ar putea
rezulta o
obligaţie pe seama fondurilor publice;
4. articol bugetar - subdiviziune a clasificaţiei
cheltuielilor bugetare, determinata în funcţie de caracterul
economic al
operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează
natura unei
cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;
5. autorizare bugetară - aprobare data ordonatorilor de
credite de a angaja si/sau de a efectua plăţi, într-o perioada
data, în limita
creditelor bugetare aprobate;
6. buget - document prin care sunt prevăzute şi aprobate
în
fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai
cheltuielile, în
funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice;
7. buget general consolidat - ansamblul bugetelor,
componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a
forma un
întreg;
8. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele
prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivit
destinaţiilor stabilite
prin bugetele respective;
9. clasificaţie bugetară - gruparea veniturilor şi
cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii
unitare;
10. clasificaţie economică - gruparea cheltuielilor după
natura şi efectul lor economic;
11. clasificaţie funcţională - gruparea cheltuielilor după
destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor
activităţi sau
obiective care definesc necesităţile publice;
12. contabil - denumire generica pentru persoana si/sau
persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil,
care verifica
documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plata a
cheltuielilor
efectuate pe seama fondurilor publice;
13. compartimentul financiar-contabil - structura
organizatorică din cadrul instituţiei publice, în care este
organizată execuţia
bugetară (serviciu, birou, compartiment);
14. credite destinate unor acţiuni multianuale - sume
alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele
asemenea,
care se desfăşoară pe o perioada mai mare de un an şi dau loc la
credite de
angajament şi credite bugetare;
15. credit de angajament - limita maxima a cheltuielilor ce
pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în
limitele aprobate;
16. credit bugetar - suma aprobată prin buget,
reprezentând
limita maxima pana la care se pot ordonanţa şi efectua plaţi în
cursul anului
bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului
bugetar si/sau
din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot
angaja,
ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni;
17. cofinanţare - finanţarea unui program, proiect,
subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare,
parţial
prin finanţarea provenită din surse externe;
18. consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor
de sume dintre doua bugete componente ale bugetului general consolidat,
în
vederea evitării dublei evidenţieri a acestora;
19. contribuţie - prelevare obligatorie a unei părţi din
veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără posibilitatea
obţinerii
unei contraprestaţii;
20. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce
depăşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar;
21. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată
ordonatorului principal de credite de către Ministerul Finanţelor
Publice prin
trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări
de credite
bugetare şi plăţi;
22. donaţie - fonduri băneşti sau bunuri materiale primite
de o instituţie publica de la o persoana juridică sau fizica cu titlu
nerambursabil şi fără contraprestaţie;
23. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce
depăşeşte cheltuielile bugetare într-un an bugetar;
24. execuţie bugetară - activitatea de încasare a
veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate
prin
buget;
25. execuţia de casa a bugetului - complex de operaţiuni
care se referă la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor
bugetare;
26. exerciţiu bugetar - perioada egala cu anul bugetar
pentru care se elaborează, se aproba, se executa şi se raportează
bugetul;
27. fonduri publice - sume alocate din bugetele prevăzute la
art. 1 alin. (2);
28. fonduri speciale - venituri publice constituite prin
legi speciale prin care se stabilesc şi destinaţiile acestora;
29. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi
nerambursabila, efectuată de către administraţia publica pentru
satisfacerea
necesităţilor de interes general;
30. instituţii publice - denumire generica ce include
Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe
de
specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice,
instituţiile
publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora,
indiferent de
modul de finanţare a acestora;
31. lege bugetară anuala - lege care prevede şi autorizează
pentru fiecare an bugetar veniturile şi cheltuielile bugetare, precum
şi
reglementări specifice exerciţiului bugetar;
32. lege de rectificare - lege care modifica în cursul
exerciţiului bugetar legea bugetară anuala;
33. lichidarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei
bugetare în care se verifica existenta angajamentelor, se
determina sau se
verifica realitatea sumei datorate, se verifica condiţiile de
exigibilitate ale
angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste
operaţiunile
respective;
34. ordonanţarea cheltuielilor - faza în procesul
execuţiei
bugetare în care se confirma ca livrările de bunuri şi de
servicii au fost
efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi ca plata poate fi
realizată;
35. plata cheltuielilor - faza în procesul execuţiei
bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publica
achită
obligaţiile sale fata de terţi;
36. proces bugetar - etape consecutive de elaborare,
aprobare, executare, control şi raportare ale bugetului, care se
încheie cu
aprobarea contului general de execuţie a acestuia;
37. program - o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni
ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite, proiectate
pentru a
realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care
sunt
stabiliţi indicatori de program care sa evalueze rezultatele ce vor fi
obţinute, în limitele de finanţare aprobate;
38. sistem bugetar - sistem unitar de bugete care cuprinde
bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi bugetele locale;
39. şeful compartimentului financiar-contabil - persoana
care ocupa funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil
şi care
răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plata a
cheltuielilor
sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste
atribuţii în
cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un
compartiment
financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste
atribuţii pe baza de
contract, în condiţiile legii;
40. taxa - suma plătită de o persoana fizica sau juridică,
de regula, pentru serviciile prestate acesteia de către un agent
economic, o
instituţie publica sau un serviciu public;
41. vărsământ - modalitate de stingere a obligaţiei
legale,
prin virarea unei sume de bani, efectuată de un agent economic sau de o
instituţie publica ori financiară;
42. venituri bugetare - resursele băneşti care se cuvin
bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în baza unor prevederi
legale, formate
din impozite, taxe, contribuţii şi alte vărsăminte;
43. virare de credite bugetare - operaţiune prin care se
diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei
bugetare care
prezintă disponibilităţi şi se majorează corespunzător o alta
subdiviziune la
care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale
de
efectuare a operaţiunilor respective.
Veniturile şi cheltuielile bugetare
ART. 3 - (1)
Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel
naţional,
alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare
totale
care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete,
vor
evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv,
starea de
echilibru sau dezechilibru, după caz.
(2) Creditele bugetare aprobate se utilizează
pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice, programelor,
acţiunilor,
obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute
în legi şi
alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în stricta
corelare cu gradul
previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Autorizarea bugetară/Angajamentele multianuale
ART. 4 - (1)
Legea bugetară anuala prevede şi autorizează, pentru anul bugetar,
veniturile
şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului
bugetar.
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli,
prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se
angajează, se
ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu
pot fi
depăşite.
(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete
se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
(4) Angajarea şi utilizarea creditelor
bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag
răspunderea celor vinovaţi,
în condiţiile legii.
(5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în
buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.
(6) In vederea realizării acţiunilor
multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale,
în limita
creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar
respectiv.
Legile bugetare anuale
ART. 5 - În cadrul legilor bugetare anuale se
includ următoarele:
a) legea bugetului de stat, legea de rectificare a
bugetului de stat;
b) legea bugetului asigurărilor sociale de stat, legea de
rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Legile de rectificare
ART. 6 - Legile bugetare anuale pot fi modificate
în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare,
elaborate cel mai
târziu pana la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se
vor aplica
aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale, cu excepţia
termenelor din calendarul bugetar.
Legile privind contul general anual de execuţie
ART. 7 - Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar
se aproba prin:
a) legea privind contul general anual de execuţie a
bugetului de stat;
b) legea privind contul general anual de execuţie a
bugetului asigurărilor sociale de stat.
CAP. II - Principii, reguli şi
responsabilităţi
SECŢIUNEA 1 - Principii şi reguli bugetare
Principiul universalităţii
ART. 8 - (1)
Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în
totalitate, în sume brute.
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate
direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi
sponsorizărilor,
care au stabilite destinaţii distincte.
Principiul publicităţii
ART. 9 - Sistemul bugetar este deschis şi
transparent, acestea realizându-se prin:
a) dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul
aprobării acestora;
b) dezbaterea publica a conturilor generale anuale de
execuţie a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;
c) publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I, a
actelor normative de aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de
execuţie a
acestora;
d) mijloacele de informare în masa, pentru difuzarea
informaţiilor asupra conţinutului bugetului, exceptând
informaţiile şi
documentele nepublicabile, prevăzute de lege.
Principiul unităţii
ART. 10 - (1)
Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un
singur document, pentru
a se asigura utilizarea eficienta şi monitorizarea fondurilor publice.
(2) Toate veniturile reţinute şi utilizate în
sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, se introduc
în bugetul de
stat, urmând regulile şi principiile acestui buget, cu excepţia
celor prevăzute
la art. 62 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 68, precum şi a celor
pentru
constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.
(3) Veniturile şi cheltuielile Fondului
special pentru dezvoltarea sistemului energetic şi ale Fondului special
al
drumurilor publice se introduc în bugetul de stat ca venituri şi
cheltuieli cu
destinaţie specială, urmând regulile şi principiile acestui buget.
(4) In vederea respectării principiilor
bugetare, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare
a prezentei legi
Guvernul va propune Parlamentului modificarea actelor normative pentru
desfiinţarea veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie specială
incluse în
bugetul de stat.
Principiul anualităţii
ART. 11 - (1)
Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o
perioada de un
an, care corespunde exerciţiului bugetar.
(2) Toate operaţiunile de încasări şi plăţi
efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget
aparţin exerciţiului
corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.
Principiul specializării bugetare
ART. 12 - Veniturile şi cheltuielile bugetare se
înscriu şi se aproba în buget pe surse de provenienţă si,
respectiv, pe
categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi
destinaţia
acestora, potrivit clasificaţiei bugetare.
Principiul unităţii monetare
ART. 13 - Toate operaţiunile bugetare se exprima
în moneda naţionala.
Reguli privind cheltuielile bugetare
ART. 14 - (1)
Cheltuielile bugetare au destinaţie precisa şi limitată şi sunt
determinate de
autorizările conţinute în legi specifice şi în legile
bugetare anuale.
(2) Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în
bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici angajata şi efectuată
din aceste
bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuiala.
(3) Nici o cheltuiala din fonduri publice nu
poate fi angajata, ordonanţa şi plătită dacă nu este aprobată potrivit
legii şi
nu are prevederi bugetare.
Limite privind micşorarea veniturilor şi majorarea
cheltuielilor bugetare
ART. 15 - (1)
In cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte
de acte
normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea
cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie sa se prevadă şi mijloacele
necesare
pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor. In
acest
scop Guvernul, prin ordonatorii principali de credite în domeniul
cărora se
iniţiază proiecte de acte normative şi Ministerul Finanţelor Publice,
va elabora
fişa financiară, care se ataşează la expunerea de motive sau la nota de
fundamentare, după caz, ca document necesar pentru dezbaterea
proiectului, şi
care va fi actualizată în concordanta cu eventualele modificări
intervenite în
proiectul de act normativ. In aceasta fişa se înscriu efectele
financiare
asupra bugetului general consolidat, care trebuie sa aibă în
vedere:
a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile
bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani;
b) eşalonarea anuala a creditelor bugetare, în cazul
acţiunilor multianuale;
c) propuneri realiste în vederea acoperirii majorării
cheltuielilor;
d) propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de
venituri.
(2) In cazul propunerilor legislative,
Guvernul va transmite Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, fişa
financiară prevăzută la alin. (1), în termen de 45 de zile de la
data primirii
solicitării.
(3) După depunerea proiectului legii bugetare
anuale la Parlament, pot fi aprobate acte normative numai în
condiţiile
prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a
diminuării
veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente
exerciţiului
bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.
SECŢIUNEA a 2-a - Competente şi responsabilităţi în
procesul bugetar
Aprobarea bugetelor
ART. 16 - (1)
Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor
speciale, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele creditelor
externe
contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe
nerambursabile,
bugetul trezoreriei statului şi bugetele instituţiilor publice se
aproba
astfel:
a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate
sau
garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin
lege;
b) bugetele instituţiilor publice autonome, de către
organele abilitate în acest scop prin legi speciale;
c) bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din
bugetele prevăzute la lit. a), prin lege, ca anexe la bugetele
ordonatorilor
principali de credite;
d) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din
bugetele prevăzute la lit. a), de către ordonatorul de credite ierarhic
superior al acestora;
e) bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral
din venituri proprii, de către organul de conducere al instituţiei
publice şi
cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a
Guvernului.
(2) Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi
e) se aproba în termen de 15 zile de la data publicării legii
bugetare anuale
sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Rolul Parlamentului
ART. 17 - (1)
Parlamentul adopta legile bugetare anuale şi legile de rectificare,
elaborate de
Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
(2) In cazul în care legile bugetare anuale,
depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament
pana cel târziu
la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă
proiectul de
buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de
urgenta.
(3) In timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate
amendamente la legile bugetare anuale, care determina majorarea
nivelului
deficitului bugetar.
(4) Parlamentul adopta legile contului general
anual de execuţie.
Rolul Guvernului
ART. 18 - (1)
Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în
considerare
perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în
Programul de
guvernare acceptat de Parlament.
(2) Guvernul asigura:
a) elaborarea raportului privind situaţia macroeconomica
pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia în următorii
3 ani;
b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi
transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul
termenului limita
prevăzut de prezenta lege;
c) exercitarea conducerii generale a activităţii executive
în domeniul finanţelor publice, scop în care examinează
periodic execuţia
bugetară şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea
echilibrului
bugetar, după caz;
d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor
legilor de rectificare şi a contului general anual de execuţie;
e) utilizarea fondului de rezerva bugetară şi a fondului de
intervenţie la dispoziţia sa, pe baza de hotărâri.
Rolul Ministerului Finanţelor Publice
ART. 19 - In domeniul finanţelor publice
Ministerul Finanţelor Publice are, în principal, următoarele
atribuţii:
a) coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea
Guvernului cu privire la sistemul bugetar, şi anume: pregătirea
proiectelor
legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale
legilor
privind aprobarea contului general anual de execuţie;
b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii
fiscal-bugetare;
c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi
forma de prezentare a acestora;
d) emite norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin
care se stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea
veniturilor,
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, controlul
cheltuirii acestora, încheierea exerciţiului bugetar anual,
contabilizarea şi
raportarea;
e) solicita rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care
gestionează fonduri publice;
f) aproba clasificaţiile bugetare, precum şi modificările
acestora;
g) analizează propunerile de buget în etapele de
elaborare
a bugetelor;
h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu
sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat
la baza
fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale;
i) asigura monitorizarea execuţiei bugetare, iar în
cazul
în care se constata abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de
la nivelurile
autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei;
j) avizează, în faza de proiect, acordurile,
memorandumurile,
protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu
partenerii externi,
precum şi proiectele de acte normative, care conţin implicaţii
financiare;
k) stabileşte conţinutul, forma de prezentare şi structura
programelor elaborate de ordonatorii principali de credite;
l) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare
constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în
bugetele
ordonatorilor de credite;
m) dispune măsurile necesare pentru administrarea şi
urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate
cofinanţării în
bani, rezultate din contribuţia financiară externa acordată Guvernului
României;
n) colaborează cu Banca Naţionala a României la
elaborarea
balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor
externe, a
reglementărilor în domeniul monetar şi valutar;
o) prezintă semestrial Guvernului şi comisiilor pentru
buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca
Naţionala a
României, informări asupra modului de realizare a balanţei de
plăţi externe şi
a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi propune soluţii de
acoperire
a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al
balanţei de
plăţi externe;
p) participa, în numele statului, în ţara şi
în străinătate,
după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale şi
multilaterale
de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a
dublei
impuneri şi combatere a evaziunii fiscale si, împreună cu Banca
Naţionala a
României, în probleme financiare, valutare şi de plăţi;
r) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de
dispoziţiile
legale.
Categorii de ordonatori de credite
ART. 20 - (1)
Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii
celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale,
conducătorii altor
autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.
(2) Ordonatorii principali de credite pot
delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor
generali sau
altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de
delegare ordonatorii
principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării.
(3) In cazurile prevăzute de legi speciale
ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau
persoanele
desemnate prin aceste legi.
(4) Conducătorii instituţiilor publice cu
personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de
credite sunt
ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.
Rolul ordonatorilor de credite
ART. 21 - (1)
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare
aprobate,
pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice
ierarhic
inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari
de
credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit
legii.
(2) Ordonatorii secundari de credite
repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru
bugetul
propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror
conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu
sarcinile
acestora, potrivit legii.
(3) Ordonatorii terţiari de credite utilizează
creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea
sarcinilor
instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele
aprobate şi
în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
(4) Ordonatorii principali de credite vor
repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, după reţinerea a 10%
din
prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuţii bugetare
prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg
din
obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral.
Repartizarea
sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul
al doilea, după
examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.
(5) Toate instituţiile publice trebuie sa aibă
bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi.
Responsabilităţile ordonatorilor de credite
ART. 22 - (1)
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza
creditele bugetare
numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru
cheltuieli
strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu
respectarea
dispoziţiilor legale.
(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit
legii, de:
a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor
în
limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit
prevederilor art.
21;
b) realizarea veniturilor;
c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza
bunei gestiuni financiare;
d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe
care
o conduc;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi
prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei
patrimoniului
aflat în administrare şi execuţiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de
achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;
g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a
indicatorilor aferenţi acestora;
h) organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului,
conform prevederilor legale.
Controlul financiar preventiv şi auditul intern
ART. 23 - Controlul financiar preventiv şi auditul
intern se exercita asupra tuturor operaţiunilor care afectează
fondurile
publice si/sau patrimoniul public şi sunt exercitate conform
reglementărilor legale
în domeniu.
Controlul financiar preventiv propriu
ART. 24 - (1)
Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice
se
aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de
către
contabil.
(2) Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se
efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv
propriu,
potrivit dispoziţiilor legale.
Controlul financiar preventiv delegat
ART. 25 - Controlul financiar preventiv delegat se
exercita de Ministerul Finanţelor Publice, conform legislaţiei în
domeniu.
CAP. III - Procesul bugetar
SECŢIUNEA 1 - Proceduri privind elaborarea bugetelor
Conţinutul legilor bugetare anuale
ART. 26 - Legile bugetare cuprind:
a) la venituri, estimările anului bugetar;
b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de
autorizările conţinute în legi specifice, în structura
funcţională şi economică
a acestora;
c) deficitul sau excedentul bugetar, după caz;
d) reglementări specifice exerciţiului bugetar.
Anexele legilor bugetare
ART. 27 - Anexele legilor bugetare cuprind:
a) sintezele bugetelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit.
a);
b) bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele
la acestea;
c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat şi criteriile de repartizare a acestora;
d) alte anexe specifice.
Elaborarea bugetelor
ART. 28 - Proiectele legilor bugetare anuale şi
ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor
Publice, pe baza:
a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali
pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget,
precum şi
pentru următorii 3 ani;
b) politicilor fiscale şi bugetare;
c) prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale
memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri
internaţionale cu
organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate si/sau
ratificate;
d) politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor
stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de
ordonatorii
principali de credite;
e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor
principali de credite;
f) programelor întocmite de către ordonatorii principali
de
credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de
acţiuni, cărora le
sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de
eficienta;
programele sunt însoţite de estimarea anuala a performantelor
fiecărui program,
care trebuie sa precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele
urmărite,
rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin
indicatori
precişi, a căror alegere este justificată;
g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru
autorităţile
administraţiei publice locale;
h) posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.
Structura bugetelor
ART. 29 - (1)
Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza
clasificaţiei bugetare.
(2) Veniturile sunt structurate pe capitole şi
subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri,
articole, precum şi alineate, după caz.
(3) Cheltuielile prevăzute în capitole şi
articole au destinaţie precisa şi limitată.
(4) Numărul de salariaţi, permanenţi şi
temporari, şi fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa
la
bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Numărul de salariaţi
aprobat
fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.
(5) Cheltuielile de capital se cuprind la
fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de
angajament şi duratele
de realizare a investiţiilor.
(6) Programele se aproba ca anexe la bugetele
ordonatorilor principali de credite.
(7) Fondurile externe nerambursabile se
cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite
şi se aproba o
data cu acestea.
Fonduri la dispoziţia Guvernului
ART. 30 - (1)
In bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia
Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.
(2) Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia
Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai
bugetului
de stat şi ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale
Guvernului, pentru
finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în
timpul
exerciţiului bugetar.
(3) Alocarea de sume din Fondul de rezerva
bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin
majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
sau a
transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru
investiţii
finanţate parţial din împrumuturi externe, după caz.
(4) Fondul de intervenţie la dispoziţia
Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai
bugetului
de stat şi ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale
Guvernului, pentru
finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării
efectelor unor calamitaţi
naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.
(5) In cursul exerciţiului bugetar Fondul de
intervenţie la dispoziţia Guvernului poate fi majorat de Guvern din
Fondul de
rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, în funcţie de
necesităţile privind
asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor
naturale.
SECŢIUNEA a 2-a - Calendarul bugetar
Elaborarea indicatorilor macroeconomici
ART. 31 - Indicatorii macroeconomici şi sociali
prevăzuţi la art. 28 lit. a), pentru anul bugetar pentru care se
elaborează
proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, vor fi elaboraţi
de
organele abilitate pana la data de 31 martie a anului curent. Aceşti
indicatori
vor fi actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului bugetar.
Limitele de cheltuieli
ART. 32 - Ministerul Finanţelor Publice va înainta
Guvernului, pana la data de 1 mai, obiectivele politicii fiscale şi
bugetare
pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi
următorii 3
ani, împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii
principali de
credite, urmând ca acesta sa le aprobe pana la data de 15 mai şi
sa informeze
comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra
principalelor
orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice.
Scrisoarea-cadru
ART. 33 - (1)
Ministrul finanţelor publice va transmite ordonatorilor principali de
credite,
pana la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va
specifica
contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite
proiectele de buget,
metodologiile de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli
aprobate de Guvern.
(2) In cazul în care schimbarea cadrului
macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor
fi
adaptate de către Guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor
Publice. Pana
la data de 15 iunie Ministerul Finanţelor Publice comunica
ordonatorilor
principali de credite limitele de cheltuieli, astfel redimensionate,
în vederea
definitivării proiectelor de buget.
Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de
credite
ART. 34 – (1)
Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca pana la data de 15
iulie a
fiecărui an sa depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile
pentru
proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor,
cu
încadrarea în limitele de cheltuieli, şi estimările pentru
următorii 3 ani,
comunicate potrivit art. 33, însoţite de documentaţii şi
fundamentări
detaliate.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul, cu
consultarea Guvernului, îşi aproba bugetele proprii şi le
înaintează Guvernului
în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale
au aceeaşi obligaţie pentru propunerile de transferuri consolidate şi
de sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
(4) Ministerul Finanţelor Publice examinează
proiectele de buget şi poarta discuţii cu ordonatorii principali de
credite
asupra acestora. In caz de divergenta hotărăşte Guvernul.
(5) Proiectele de buget şi anexele la acesta,
definitivate potrivit prevederilor alin. (4), se depun la Ministerul
Finanţelor
Publice pana la data de 1 august a fiecărui an.
Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi
Parlament/Raportul anual la buget
ART. 35 - (1)
Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale
ordonatorilor
principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte
proiectele legilor
bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pana la
data de
30 septembrie a fiecărui an.
(2) Proiectul legii bugetului de stat este
însoţit de un raport privind situaţia macroeconomica pentru anul
bugetar pentru
care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în
următorii 3 ani.
Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice
în contextul
cărora au fost elaborate proiectele de buget, precum şi strategia
Guvernului în
domeniul investiţiilor publice.
(3) Raportul şi proiectele legilor bugetare
anuale vor exprima politica fiscal-bugetară a Guvernului, precum şi
alte
informaţii relevante în domeniu.
(4) După însuşirea de către Guvern a
proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (1),
acesta le
supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu pana la data de
15 octombrie
a fiecărui an.
Aprobarea bugetului de către Parlament
ART. 36 - (1)
Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole,
subcapitole,
titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii
principali
de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament
pentru
acţiuni multianuale.
(2) Estimările pentru următorii 3 ani
reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi
nu vor
face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi.
Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de
către
Parlament
ART. 37 - (1)
Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile
înainte de
expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile
prevăzute în
bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând
depăşi de
regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia
cazurilor
deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii principali de
credite,
sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget,
în situaţia în
care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.
(2) Instituţiile publice şi acţiunile noi,
aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1
ianuarie a anului bugetar
următor, vor fi finanţate, pana la aprobarea legii bugetare, în
limita a 1/12
din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.
SECŢIUNEA a 3-a - Prevederi referitoare la investiţii
publice
Prezentarea investiţiilor publice în proiectul de buget
ART. 38 - Cheltuielile pentru investiţiile publice
şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se
cuprind în
proiectele de buget, în baza programelor de investiţii publice,
care se
prezintă ca anexa la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.
Informaţii privind programele de investiţii publice
ART. 39 - (1)
Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de
investiţii
publice, pe clasificaţia funcţională.
(2) Ordonatorii principali de credite vor
transmite pentru fiecare obiectiv de investiţii inclus în
programul de
investiţii informaţii financiare şi nefinanciare.
(3) Informaţiile financiare vor include:
a) valoarea totală a proiectului;
b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu
graficul de execuţie;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în
cazul
obiectivelor în derulare;
f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după
punerea
în funcţiune.
(4) Informaţiile nefinanciare vor include:
a) strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde
în
mod obligatoriu priorităţile investiţionale şi legătura dintre diferite
proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea în
programul de
investiţii a obiectivelor noi în detrimentul celor în
derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.
Informaţii stabilite la nivelul Guvernului
ART. 40 - Guvernul, prin Ministerul Finanţelor
Publice, va elabora strategia în domeniul investiţiilor publice,
pe baza
propunerilor de programe de investiţii elaborate de ordonatorii
principali de
credite.
Rolul metodologic şi competentele Ministerului Finanţelor
Publice
ART. 41 - (1)
Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit sa stabilească
conţinutul,
forma şi informaţiile referitoare la programele de investiţii necesare
în
procesul de elaborare a bugetului.
(2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte
prin norme metodologice criteriile de evaluare şi selecţie a
obiectivelor de
investiţii publice.
(3) Ministerul Finanţelor Publice, potrivit
dispoziţiilor prezentei legi, va analiza programul de investiţii din
punct de
vedere al încadrării în limitele de cheltuieli stabilite,
al respectării
criteriilor de selecţie şi prioritizare şi a eşalonării creditelor
bugetare în
funcţie de durata de execuţie a obiectivelor.
(4) Ministerul Finanţelor Publice coordonează
monitorizarea întregului program de investiţii, scop în
care va solicita
ordonatorilor principali de credite toate informaţiile necesare.
Aprobarea proiectelor de investiţii publice
ART. 42 - (1)
Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii
noi care
se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice se aproba de către:
a) Guvernul, pentru valori mai mari de 28 de milioane lei;
b) ordonatorii principali de credite, pentru valori
cuprinse între 5 milioane lei şi 28 de milioane lei;
c) ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la
5
milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.
(2) Documentaţiile tehnico-economice aferente
investiţiilor publice ce se realizează pe baza de credite externe
contractate
sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun
aprobării
Guvernului.
(3) Limitele valorice privind competentele de
aprobare a documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de
investiţii noi
se pot modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de
evoluţia indicilor de
preţuri.
Condiţii pentru includerea proiectelor de investiţii
în
proiectul de buget
ART. 43 - (1)
Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate
investiţiilor se
cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai
dacă, în
prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de
fundamentare
privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate
investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor
legale.
(2) Ordonatorii principali de credite, pe
propria răspundere, actualizează şi aproba valoarea fiecărui obiectiv
de
investiţii nou sau în continuare, în funcţie de evoluţia
indicilor de preţuri.
Aceasta operaţiune
este supusă controlului financiar preventiv potrivit prevederilor art.
23 şi
25.
Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite
a proiectelor de investiţii
ART. 44 - (1)
Pe parcursul execuţiei bugetare ordonatorii principali de credite vor
urmări
derularea procesului investiţional, în conformitate cu
dispoziţiile prezentei
legi, şi vor întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare, pe
care le vor
transmite Ministerului Finanţelor Publice.
(2) In cazul în care, pe parcursul derulării
procesului investiţional, apar probleme în implementarea unui
obiectiv,
ordonatorul principal de credite va consemna în raportul de
monitorizare cauza
şi măsurile ce se impun pentru remedierea acestui lucru.
(3) In situaţia în care, din motive obiective,
implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform
proiecţiei
bugetare, ordonatorii principali de credite pot solicita Ministerului
Finanţelor Publice, pana la data de 31 octombrie, redistribuirea
fondurilor
între proiectele înscrise în programul de investiţii
anexa la buget.
(4) Ordonatorii principali de credite sunt
responsabili de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în
programele de
investiţii.
Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice
ART. 45 - Toate angajamentele legale, din care
rezulta o cheltuiala pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli
asimilate
investiţiilor, cofinanţate de o instituţie internaţionala, se vor
efectua în
conformitate cu prevederile acordului de finanţare.
Structura programelor de investiţii publice
ART. 46 - (1)
In programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii
grupate
pe: investiţii în continuare şi investiţii noi, iar "alte
cheltuieli de
investiţii" pe categorii de investiţii.
(2) Poziţia "alte cheltuieli de
investiţii" cuprinde următoarele categorii de investiţii:
a) achiziţii de imobile;
b) dotări independente;
c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de
prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente
obiectivelor de investiţii;
d) cheltuielile de expertiza, proiectare şi de execuţie
privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau
înlăturarea
efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamitaţi naturale -
cutremure,
inundaţii, alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente
tehnice, precum şi cheltuielile legate de realizarea acestor investiţii;
e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie,
determinări seismologice, consultanţa, asistenta tehnica şi alte
cheltuieli
asimilate investiţiilor, potrivit legii.
(3) Cheltuielile de investiţii cuprinse la
lit. a) - e) ale alin. (2) se detaliază şi se aproba prin liste
separate de
către ordonatorul principal de credite.
SECŢIUNEA a 4-a - Execuţia bugetară
Principii în execuţia bugetară
ART. 47 - (1)
Prin legile bugetare anuale se prevăd şi se aproba creditele bugetare
pentru
cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura
funcţională şi
economică a acestora.
(2) Creditele bugetare aprobate sunt
autorizate pe durata exerciţiului bugetar.
(3) Alocaţiile pentru cheltuielile de
personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, în
cadrul acestora,
pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la
alte
articole de cheltuieli.
(4) Creditele bugetare aprobate pentru un
ordonator principal de credite nu pot fi virate şi utilizate pentru
finanţarea
altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare
aprobate
la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol.
(41) Pentru creditele bugetare aprobate în
bugetul asigurărilor sociale de stat, Ministerul Finanţelor Publice
este
autorizat să efectueze, pe parcursul întregului an, redistribuiri
de credite
bugetare între ordonatorii principali de credite ai acestui
buget, la
propunerea acestora, cu încadrarea în nivelul total al
cheltuielilor aprobate
la capitolul «Asigurări şi asistenţă socială», titlul
«Asistenţă socială».
(5) Virările de credite bugetare între
celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, care nu contravin
dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt
în competenta
fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi
bugetele
instituţiilor subordonate, şi se pot efectua în limita a 10% din
prevederile
capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care
urmează
a se suplimenta, cu cel puţin o luna înainte de angajarea
cheltuielilor.
(6) Pe baza justificărilor corespunzătoare
virările de credite de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei
bugetare,
precum şi între programe se pot efectua, în limita de 10%
din prevederile
capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite si,
respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmează a se
suplimenta, cu
cel puţin o luna înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul
Ministerului
Finanţelor Publice.
(7) Virările de credite bugetare, în
condiţiile prevederilor alin. (5) şi (6), se pot efectua
începând cu trimestrul
al III-lea al anului bugetar. Aceste virări se efectuează dacă nu
contravin
prevederilor prezentului articol, legilor bugetare sau legilor de
rectificare.
(8) Sunt interzise virările de credite
bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de
rezerva
bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului.
(9) Propunerile de virări de credite bugetare
sunt însoţite de justificări, detalieri şi necesitaţi privind
execuţia, pana la
finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei
bugetare de
la care se disponibilizează si, respectiv, a capitolului şi
subdiviziunii
clasificaţiei bugetare la care se suplimentează prevederile bugetare.
(10) Ordonatorii principali de credite transmit
lunar Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 5 zile de la
închiderea
lunii, situaţia virărilor de credite bugetare aprobate conform alin.
(5),
potrivit instrucţiunilor aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor
bugetare
ART. 48 - (1)
Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul
asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor
externe
contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe
nerambursabile
şi bugetele instituţiilor publice autonome se repartizează pe
trimestre, în
funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor, de
termenele şi
posibilităţile de asigurare a surselor de finanţare a deficitului
bugetar şi de
perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi
cheltuielilor aprobate în bugetele prevăzute la alin. (1) se
aproba de către:
a) Ministerul Finanţelor Publice: pe capitole de cheltuieli
şi în cadrul acestora, pe titluri, la propunerea ordonatorilor
principali de
credite; pe capitole şi subcapitole la venituri şi pe capitole şi
în cadrul
acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurărilor sociale
de stat
şi bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali
de
credite; pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat şi
pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la
propunerea
ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de
direcţiile
generale ale finanţelor publice ale Ministerului Finanţelor Publice;
b) ordonatorii principali de credite, pentru celelalte
subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, pentru bugetele proprii şi
pentru
bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale
ordonatorilor
terţiari de credite, după caz;
c) ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele
proprii şi pentru bugetele ordonatorilor terţiari de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare
ART. 49 - (1)
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale
de stat şi bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea
ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite,
repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a
conturilor
deschise pe seama acestora.
(2) Aprobarea deschiderii de credite se face
în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate
pe capitole,
subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale
clasificaţiei
bugetare, după caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor
puse la
dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care
reglementează
efectuarea cheltuielilor respective, precum şi în funcţie de
gradul de încasare
a veniturilor bugetare şi de posibilităţile de finanţare a deficitului
bugetar.
(3) Deschiderile de credite pentru
transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor
prevăzute în bugetul
de stat, se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile
generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de
credite
ai bugetelor locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei
bugetare, cu
respectarea destinaţiei.
(4) In vederea menţinerii echilibrului bugetar
Guvernul poate aproba lunar, pana la finele lunii în curs pentru
luna
următoare, limite lunare de cheltuieli, în funcţie de estimarea
încasării
veniturilor bugetare, în cadrul cărora ordonatorii principali de
credite
deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi
pentru
instituţiile publice subordonate.
(5) Ordonatorii principali de credite pot
dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate din
conturile
proprii sau ale instituţiilor subordonate numai în cazuri
temeinic justificate,
cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, anterior datei de 25 a
fiecărei
luni.
Transferurile între ordonatorii principali de credite
ART. 50 - In situaţiile în care, în timpul
exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de
unităţi,
acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul
sau în
cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, Ministerul Finanţelor
Publice
este autorizat sa introducă modificările corespunzătoare în
bugetele acestora
şi în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului
bugetar şi a
Fondului de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului.
Fondurile externe nerambursabile
ART. 51 - (1)
Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au
caracter
previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu
partenerii
externi.
(2) Fondurile externe nerambursabile vor fi
acumulate într-un cont distinct şi vor fi cheltuite numai
în limita
disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul
în care au fost
acordate.
Execuţia bugetară
ART. 52 - (1)
In procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg
următoarele faze:
angajament, lichidare, ordonanţare, plata.
(2) Execuţia bugetară se bazează pe principiul
separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de
credite de
atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
(3) Operaţiunile specifice angajării,
lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenta
ordonatorilor de
credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de
specialitate ale
instituţiei publice.
(4) Plata cheltuielilor este asigurata de
şeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor
disponibile.
(5) Instrumentele de plata trebuie sa fie
însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie
sa certifice
exactitatea sumelor de plata, recepţia bunurilor şi executarea
serviciilor şi
altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate.
Instrumentele de
plata se semnează de contabil şi şeful compartimentului
financiar-contabil.
(6) Efectuarea plăţilor, în limita creditelor
bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative,
întocmite în
conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost
lichidate
şi ordonanţate potrivit prevederilor art. 24 şi 25, după caz.
(7) Guvernul poate stabili prin hotărâre, la
propunerea ministrului finanţelor publice, acţiunile şi categoriile de
cheltuieli pentru care se pot efectua plăţi în avans de
până la 30% din
fondurile publice, criteriile, procedurile, precum şi limitele care se
vor
folosi în acest scop.
(71) Excepţie fac proiectele de cercetare
ştiinţifică, obţinute prin competiţii naţionale, pentru care se pot
efectua
plăţi în avans de minimum 30% şi maximum 90%, din fondurile
publice, la
începutul fiecărei etape de cercetare.
(8) Sumele reprezentând plăţi în avans,
efectuate potrivit alin. (7) şi nejustificate prin bunuri livrate,
lucrări
executate şi servicii prestate pana la sfârşitul anului, în
condiţiile
prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţia
publica care a
acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost
avansate. In
cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor
angajate
pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către
instituţia
publica se face cu perceperea majorărilor de întârziere
existente pentru
veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au
acordat şi pana
s-au recuperat.
(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8):
a) partea aferentă cheltuielilor eligibile din sumele
reprezentând plăţi în avans pentru implementarea
programelor, proiectelor şi
acţiunilor finanţate din fonduri externe nerambursabile de preaderare
şi
postaderare, altele decât cele prevăzute la lit. b), poate fi
justificată prin
bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la
termenul
stabilit pentru plata finală conform contractelor încheiate, cu
respectarea
eventualelor prevederi specifice din
memorandumuri/acorduri/contracte/decizii/ordine de finanţare;
b) sumele reprezentând plăţi în avans pentru
implementarea
proiectelor şi acţiunilor finanţate în cadrul Programului
operaţional sectorial
Transport şi a unor proiecte şi acţiuni finanţate în cadrul
Programului
operaţional sectorial Mediu pot fi justificate prin bunuri livrate,
lucrări
executate şi servicii prestate până la termenul stabilit pentru
plata finală
conform contractelor încheiate, cu respectarea eventualelor
prevederi specifice
din contracte/decizii/ordine de finanţare şi, după caz,
memorandumuri/acorduri
de împrumut;
c) proiectele şi acţiunile finanţate în cadrul
Programului
operaţional sectorial Mediu pentru care se aplică prevederile lit. b),
precum
şi condiţiile de aplicare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(10) În cazurile prevăzute la alin. (9), sumele
reprezentând plăţi în avans şi nejustificate prin bunuri
livrate, lucrări
executate şi servicii prestate până la termenul stabilit pentru
plata finală,
în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de
către
instituţiile publice care au acordat avansurile şi se vor restitui
bugetului
din care au fost avansate, cu perceperea majorărilor de
întârziere existente
pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă
între data
acordării avansului şi data recuperării sumelor restante.
Plata salariilor în sistemul bugetar
ART. 53 - (1)
Salariile în sistemul bugetar se plătesc o data pe luna, în
perioada 5-15 a
fiecărei luni, pentru luna precedenta.
(2) Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru
ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice din
subordine, se
face prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) La ordonatorii principali de credite şi
instituţiile publice din subordinea acestora, la care salariile se
plătesc de
doua ori pe luna, aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se face
începând cu
luna ianuarie 2005.
Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de
credite
ART. 54 - (1)
Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza lunar
necesitatea
menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor
dispoziţii legale
sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau amânate, şi
de a propune
Ministerului Finanţelor Publice anularea creditelor respective.
(2) Pentru ultima luna a anului bugetar
termenul limita pentru transmiterea propunerilor ordonatorilor
principali de
credite, prevăzute la alin. (1), este 10 decembrie.
(3) Cu creditele bugetare anulate la
ordonatorii principali de credite, finanţaţi din bugetul de stat
în condiţiile
alin. (1), se majorează Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia
Guvernului
prevăzut în bugetul de stat.
Monitorizarea periodică exercitată de Ministerul
Finanţelor Publice
ART. 55 - Ministerul Finanţelor Publice solicita
ordonatorilor principali de credite, în cursul anului, rapoarte
periodice
privind gradul de utilizare a fondurilor publice în vederea
monitorizării
execuţiei bugetare.
Contul general anual de execuţie
ART. 56 - (1)
Pe baza situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de
credite,
a conturilor privind execuţia de casa a bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale,
prezentate de
organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina, şi în urma
verificării şi
analizării acestora, Ministerul Finanţelor Publice elaborează contul
general
anual de execuţie a bugetului de stat si, respectiv, contul de execuţie
a
bugetului asigurărilor sociale de stat, care au ca anexe conturile
anuale de
execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi bugetele ordonatorilor
principali
de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezintă Guvernului.
(2) Ordonatorii principali de credite au
obligaţia sa întocmească şi sa anexeze la situaţiile financiare
anuale rapoarte
anuale de performanta, în care sa prezinte, pe fiecare program,
obiectivele,
rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile
asociate,
precum şi situaţii privind angajamentele legale.
(3) Contul general anual de execuţie a
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi
conturile
anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale se întocmesc
în structura
bugetelor aprobate şi au ca anexe conturile anuale de execuţie a
bugetelor
ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.
(4) Guvernul analizează şi prezintă spre
adoptare Parlamentului contul general anual de execuţie a bugetului de
stat, a
bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de
execuţie,
pana la data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie.
(5) Contul general anual de execuţie a
bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi
celelalte
conturi anuale de execuţie se aproba prin lege după verificarea
acestora de
către Curtea de Conturi.
Structura conturilor anuale de execuţie a bugetului
ART. 57 - Conturile anuale de execuţie a bugetului
de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor
speciale,
ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:
a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi
bugetare definitive; încasări realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite
bugetare definitive; plăţi efectuate.
Contul general de execuţie a datoriei publice
ART. 58 - (1)
Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual contul general al
datoriei
publice a statului. Contul general al datoriei publice a statului va fi
anexat
la contul general anual de execuţie a bugetului de stat, ce se depune
la
Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Contul general al datoriei publice a
statului cuprinde conturile datoriei publice interne şi datoriei
publice
externe directe a statului şi situaţia garanţiilor guvernamentale
pentru
credite interne şi pentru credite externe primite de către alte
persoane
juridice.
Excedentul/deficitul bugetar
ART. 59 - (1)
Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor
sociale
de stat şi al bugetelor fondurilor speciale se stabileşte ca diferenţa
între
veniturile încasate şi plăţile efectuate pana la încheierea
exerciţiului
bugetar.
(2) Cu excedentele definitive rezultate după
încheierea exerciţiului bugetar şi cu alte surse prevăzute de
lege se
diminuează deficitele din anii precedenţi, respectiv şi datoria publica
în
situaţia bugetului de stat.
Execuţia de casa bugetară
ART. 60 - (1)
Execuţia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează
prin
trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul
Finanţelor Publice, care asigura:
a) încasarea veniturilor bugetare;
b) efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale
instituţiilor publice, în limita creditelor bugetare şi
destinaţiilor aprobate
potrivit dispoziţiilor legale;
c) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind
datoria publica interna şi externa rezultată din împrumuturi
contractate direct
sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la
scadenta
şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri
aferente;
d) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
(2) Prin trezoreria statului se pot efectua şi
următoarele operaţiuni:
a) păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri
externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora,
primite pe baza de
acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme
internaţionale, şi
utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora
pe baza
de hotărâri ale Guvernului, potrivit destinaţiilor stabilite de
donatori sau
pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice şi economice,
după caz;
b) efectuarea de plasamente financiare din
disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei
statului prin Banca
Naţionala a României;
c) alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.
Principii ale încheierii execuţiei bugetare
ART. 61 - (1)
Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui
an.
(2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuiala
angajata, lichidată şi ordonanţată, în cadrul prevederilor
bugetare, şi neplătită
până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor
plăti, după caz, în
contul bugetului pe anul următor.
(3) Creditele bugetare neutilizate pana la
închiderea anului sunt anulate de drept.
(4) Disponibilităţile din fondurile externe
nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţării
contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele
exerciţiului
bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează
în anul
următor.
(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se
utilizează în condiţiile prevederilor prezentei legi şi potrivit
acordurilor
încheiate cu partenerii externi.
(6) In cazul bugetului asigurărilor sociale de
stat şi bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la
bugetul
de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate
din
execuţia acestora se regularizează la sfârşitul exerciţiului
bugetar cu bugetul
de stat, în limita subvenţiilor primite.
(7) Prevederile legilor bugetare anuale şi ale
celor de rectificare acţionează numai pentru anul bugetar respectiv.
CAP. IV - Finanţele instituţiilor publice
Finanţarea instituţiilor publice
ART. 62 - (1)
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor
publice se
asigura astfel:
a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul
de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale,
după caz;
c) integral, din veniturile proprii.
(2) Instituţiile publice finanţate integral de
la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor
speciale, după caz, vărsa integral veniturile realizate la bugetul din
care
sunt finanţate.
Bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de
instituţiile publice
ART. 63 - (1)
Instituţiile publice pot folosi, pentru desfăşurarea activităţii lor,
bunuri
materiale şi fonduri băneşti primite de la persoanele juridice şi
fizice, sub
forma de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2) Fondurile băneşti acordate de persoanele
juridice şi fizice, primite în condiţiile alin. (1), în
situaţia instituţiilor
publice finanţate integral de la buget, se vărsa direct la bugetul din
care se
finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale
bugetului respectiv şi se vor utiliza potrivit prevederilor art. 49
alin. (1)
şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.
(3) Lunar, în termen de 10 zile de la
expirarea lunii, ordonatorii principali de credite vor transmite
Ministerului
Finanţelor Publice situaţia privind sumele virate la buget şi utilizate
potrivit alin. (2), în vederea introducerii modificărilor
corespunzătoare în
volumul şi structura bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale
de stat,
bugetelor fondurilor speciale, după caz.
(4) Cu fondurile băneşti acordate de
persoanele juridice şi fizice în condiţiile alin. (1), în
situaţia
instituţiilor publice finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1)
lit. b)
şi c), se vor majoră bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora.
Aceste
instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de
execuţie bugetară
trimestriala şi anuala, situaţia privind sumele primite şi utilizate
în aceste
condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.
(5) Bunurile materiale primite de instituţiile
publice în condiţiile alin. (1) se înregistrează în
contabilitatea acestora.
Finanţarea unor instituţii publice
ART. 64 - Finanţarea cheltuielilor unor instituţii
publice, indiferent de subordonare, se asigura atât din bugetul
de stat, cat şi
din bugetele locale, numai în cazurile în care, prin legea
bugetară anuala sau
prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se
finanţează
prin fiecare buget.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice
ART. 65 - (1)
Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în
condiţiile art. 62
alin. (1) lit. b) şi c), se încasează, se administrează, se
utilizează şi se
contabilizează de către acestea, potrivit dispoziţiilor legale.
(2) Veniturile proprii ale instituţiilor
publice, finanţate potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), provin din
chirii,
organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice,
publicaţii,
prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din
activităţi
proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea.
Excedentele bugetelor instituţiilor publice
ART. 66 - (1)
Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice,
finanţate
în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. b), se regularizează la
sfârşitul anului
cu bugetul din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de
la acesta.
(2) Excedentele anuale rezultate din execuţia
bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri
proprii, se
reportează în anul următor.
Regimul de finanţare a unor activităţi sau instituţii
publice
ART. 67 - Guvernul poate aproba înfiinţarea de
activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele
instituţii
publice sau schimbarea sistemului de finanţare a unor instituţii
publice, din
finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) şi lit. b)
în
finanţate în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) lit.
b) şi c), după
caz, stabilind totodată domeniul de activitate, sistemul de organizare
şi
funcţionare a acestor activităţi, categoriile de venituri şi natura
cheltuielilor.
Bugetele de venituri şi cheltuieli ale unor activităţi
ART. 68 - (1)
Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate
integral din
venituri proprii se întocmesc o data cu bugetul instituţiei
publice de care
aparţin şi se aproba o data cu bugetul acesteia, în condiţiile
art. 16.
(2) Veniturile şi cheltuielile activităţilor
finanţate integral din venituri proprii se grupează pe baza
clasificaţiei
bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
(3) In situaţia nerealizării veniturilor
prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din
venituri proprii
cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.
(4) Excedentele anuale rezultate din execuţia
bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate
integral din
venituri proprii se reportează în anul următor.
Împrumut temporar pentru unele activităţi sau
instituţii
publice
ART. 69 - (1)
In cazul în care, la înfiinţarea, în subordinea unor
ordonatori principali de
credite, a unor instituţii publice sau a unor activităţi finanţate
integral din
venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în
baza
documentaţiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de
credite pot
acorda împrumuturi fără dobânda din bugetul propriu, pe
baza de convenţie.
(2) Împrumuturile acordate în condiţiile alin.
(1) vor fi rambursate integral în termen de 6 luni de la data
acordării.
Execuţia de casa a bugetelor instituţiilor publice
ART. 70 - (1)
Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de
subordonare,
inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice,
finanţate integral
din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi
plati prin
unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror raza
îşi au sediul şi
la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi
disponibilităţi.
(2) Este interzis instituţiilor publice de a
efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale.
(3) Instituţiile publice au obligaţia de a
transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi unităţii
teritoriale a trezoreriei statului.
CAP. V - Sancţiuni
Infracţiuni şi pedepse
ART. 71 - Nerespectarea prevederilor art. 4 alin.
(2) şi (3) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la o luna
la 3 luni sau cu amenda de la 50 milioane lei la 100 milioane lei.
Contravenţii şi sancţiuni
ART. 72 - (1)
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (2) şi (3),
art. 16 alin. (2), art. 43, art. 47 alin. (10) şi ale art. 63 alin.
(2)-(5);
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 24 alin. (2), art. 47
alin. (3), (5)-(8), art. 52 alin. (2)-(6) şi (8), art. 53 alin. (1),
art. 54
alin. (1), art. 56 alin. (2), art. 66 alin. (1) şi ale art. 69 alin.
(2);
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6),
art. 15 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (2), art. 39 alin. (2), art.
61 alin.
(6), art. 62 alin. (2), art. 68 alin. (3), art. 70 alin. (2) şi (3) şi
ale art.
77.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit.
a) se sancţionează cu amenda de la 5 milioane lei la 10 milioane lei,
cele de
la lit. b), cu amenda de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, iar
cele de la
lit. c), cu amenda de la 20 milioane lei la 30 milioane lei.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor
Publice şi
de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit
legii.
Legislaţia aplicată contravenţiei
ART. 73 - Contravenţiilor prevăzute la
CAP. VI - Dispoziţii finale
Contabilitatea publica
ART. 74 - (1)
Contabilitatea publica va cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare,
care sa reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor
aferente
exerciţiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării
drepturilor şi obligaţiilor, care sa reflecte evoluţia situaţiei
financiare şi
patrimoniale, precum şi a excedentului sau deficitului patrimonial;
(2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte
prin norme metodologice procedurile contabile şi sistemul de raportare
privind
informaţiile furnizate de contabilitatea publica.
Sume cuvenite statului
ART. 75 - Orice suma care se cuvine statului se
face venit la bugetul de stat, dacă legea nu prevede altfel.
Regimul veniturilor
ART. 76 - Întocmirea şi depunerea declaraţiilor,
stingerea obligaţiilor bugetare, soluţionarea contestaţiilor, controlul
fiscal,
executarea creanţelor bugetare, precum şi cele referitoare la evaziunea
fiscală
se supun legislaţiei în domeniu.
Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor
fixe şi a unor bunuri materiale
ART. 77 - (1)
Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea
materialelor
rezultate în urma demolării, dezmembrării sau dezafectării,
în condiţiile
prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor
bunuri materiale,
care aparţin instituţiilor publice finanţate în condiţiile art.
62 alin. (1)
lit. a), constituie venituri ale bugetului de stat, bugetului
asigurărilor
sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale, după caz, şi se
vărsa la
acestea.
(2) Sumele obţinute potrivit alin. (1) de
către celelalte instituţii publice se reţin de către acestea în
vederea
realizării de investiţii.
Fondurile speciale
ART. 78 - (1)
Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se
constituie şi
se administrează în afară bugetului de stat şi a bugetului
asigurărilor sociale
de stat, sunt: bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate
şi
bugetul asigurărilor de şomaj. Aceste bugete se aproba ca anexa la
legea
bugetului de stat si, respectiv, la legea bugetului asigurărilor
sociale de
stat.
(2) Proiectele acestor bugete se elaborează de
către Ministerul Finanţelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective.
(3) Elaborarea, aprobarea şi execuţia acestor
bugete se efectuează potrivit legilor de constituire a acestora şi
prevederilor
prezentei legi.
Norme metodologice şi instrucţiuni
ART. 79 - In aplicarea prevederilor prezentei legi
Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa emită norme
metodologice şi
instrucţiuni.
Intrarea în vigoare
ART. 80 - (1)
Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei
legi se abroga
Aceasta lege a fost
adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 iunie 2002, cu
respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
Preşedintele Camerei Deputaţilor,
Valer Dorneanu
Aceasta lege a fost
adoptată de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002, cu respectarea
prevederilor
art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. Preşedintele Senatului,
Doru Ioan Tărăcilă
Bucureşti, 11 iulie
2002.
Nr. 500.
.
Extras din lucrarea
"Cartea albă a contabilităţii - juridică" de Merticaru Dorin
Nicolae, Brăila, 2012.
Toate drepturile rezervate.
.
Termeni şi condiţii de utilizare.........Notă
realizatori