|Cuprins|  

TITLUL VII - Accize şi alte taxe speciale.

Cap. I din Titlul VII a fost abrogat.

SECŢIUNEA 1-a şi a 2-a – Abrogate.

Art. 162 - 175⁴ – Abrogate.

Notă: Până la abrogarea lor în data de 11 mai 2010 – Legea nr. 76/ 2010 – art. 162 – 175⁴ au avut forma:

Art. 162 – Până la data de 1 august 2006 – Legea nr. 343/ 2006 – art. 162 a avut forma: Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import: a) bere; b) vinuri; c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri; d) produse intermediare;  e) alcool etilic; f) produse din tutun; g) uleiuri minerale şi electricitate. Între data de 1 august 2006 şi data de 11 mai 2010 art. 162 a avut forma: Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import: a) bere; b) vinuri; c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri; d) produse intermediare; e) alcool etilic; f) tutun prelucrat; g) produse energetice; h) energie electrică.

Art. 163 – Până la data de 1 august 2006 – Legea nr. 343/ 2006 – art. 163 a avut forma: În înţelesul prezentului titlu, se vor folosi următoarele definiţii: a) produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 162; b) producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă; c) antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme; d) antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală conform Codului vamal al României; e) antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile, într-un antrepozit fiscal; f) regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor; g) documentul administrativ de însoţire a mărfii - DAI - este documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv; h) codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, conform Nomenclaturii Combinate din Tariful Vamal de Import al României valabil în anul 2004. Între data de 1 august 2006 şi data de 11 mai 2010 art. 163 a avut forma: În înţelesul prezentului titlu, se vor folosi următoarele definiţii: a) produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 162; b) producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă; c) antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme; d) antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală potrivit legislaţiei vamale în vigoare; e) antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile într-un antrepozit fiscal; f) regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor; g) documentul administrativ de însoţire a mărfii - DAI este documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv; h) documentul de însoţire simplificat - DIS este documentul care trebuie folosit la mişcarea intracomunitară a produselor accizabile cu accize plătite; i) codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, aşa cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul CE nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 cu privire la nomenclatura tarifară şi statistică şi la tariful vamal comun, în vigoare de la 19 octombrie 1992, iar în cazul produselor energetice, în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatura combinată a Tarifului vamal comun, corespondenţa dintre codurile NC prevăzute în prezentul titlu cu noile coduri NC se va realiza potrivit prevederilor din norme; j) operatorul înregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv; k) operatorul neînregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească cu titlu ocazional, în exercitarea profesiei sale, produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv.

Art. 163¹ – A fost introdus începând cu data de 1 august 2006 – Legea nr. 343/ 2006 – şi până la abrogarea sa în data de 11 mai 2010 a avut forma: (1) Prevederile cap. I din prezentul titlu se aplică pe teritoriul Comunităţii, aşa cum este definit pentru fiecare stat membru de Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Economice Europene şi în special la art. 227, cu excepţia următoarelor teritorii naţionale: a) pentru Republica Federală Germania: Insula Heligoland şi teritoriul Büsingen; b) pentru Republica Italiană: Livigno, Campione d'Italia şi apele italiene ale lacului Lugano; c) pentru Regatul Spaniei: Ceuta, Melilla şi Insulele Canare; d) pentru Republica Franceză: teritoriile de peste mări. (2) Operaţiunile efectuate provenind din sau având ca destinaţie: a) Principatul Monaco, vor fi tratate ca operaţiuni efectuate provenind din sau având ca destinaţie Republica Franceză; b) Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal), vor fi tratate ca operaţiuni efectuate provenind din sau având ca destinaţie Republica Federală Germania; c) Insula Man, vor fi tratate ca operaţiuni efectuate provenind din sau având ca destinaţie Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; d) San Marino, vor fi tratate ca operaţiuni efectuate provenind din sau având ca destinaţie Republica Italiană.

Art. 164 – Până în data de 1 august 2006 a avut forma: Produsele prevăzute la art. 162 sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în România sau la momentul importului lor în ţară. Între data de 1 august 2006 şi data abrogării 11 mai 2010 a avut forma: Produsele prevăzute la art. 162 sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.

Art. 165 – Până la data de 11 mai 2010 a avut forma: Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Art. 166 – Până la data de 1 august 2006 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezintă: a) orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv; b) orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv; c) orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv; d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel decât ca materie primă; e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu. (2) Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condiţiile prevăzute la secţiunea a 5-a din prezentul capitol şi conform prevederilor din norme, către: a) un alt antrepozit fiscal în România, autorizat pentru respectivele produse accizabile; b) o altă ţară.

Între data de 1 august 2006 şi data de 11 mai 2010 art. 166 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezintă: a) orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv; b) orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara regimului suspensiv; c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepţia energiei electrice, gazului natural, cărbunelui şi cocsului -, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv; d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă; e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu; f) recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. (2) Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plătită în România. (3) Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condiţiile prevăzute la secţiunea a 5-a din prezentul capitol şi conform prevederilor din norme, către: a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru; b) un operator înregistrat în alt stat membru; c) un operator neînregistrat în alt stat membru; d) o ţară din afara teritoriului comunitar. (4) Nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile într-un antrepozit fiscal, datorată unor cazuri fortuite sau de forţă majoră ori neîndeplinirii condiţiilor legale de comercializare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Art. 167 – Până la data de 1 august 2006 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, import reprezintă orice intrare de produse accizabile în România, cu excepţia: a) plasării produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în România; b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile; c) plasării produselor accizabile în zone libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare. (2) Se consideră, de asemenea, import: a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România; b) utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv; c) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii drepturilor vamale de import. (3) Pentru importurile de produse accizabile se aplică prevederile legislaţiei vamale.

Între data de 1 august 2006 şi data de 11 mai 2010 – art. 167 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, import reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu excepţia: a) plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România; b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile; c) plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare. (2) Se consideră, de asemenea, import: a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România; b) utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv; c) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.

Art. 168 – Până la data de 1 august 2006 art. 168 a avut forma: (1) Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. (2) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu. (4) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în condiţiile stabilite prin norme. (5) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru electricitate şi gazul natural.

Între data de 1 august 2006 şi data de 11 mai 2010 art. 168 a avut forma: (1) Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. (2) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu. (4) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru energie electrică, gaz natural, cărbune şi cocs.

Art. 169 – Până la data de 1 august 2006 art. 169 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum. (2) Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl, se aplică accize specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători independenţi, cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl. (3) Fiecare agent economic producător de bere are obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine. (4) Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţi agenţii economici mici producători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt agenţi economici producători de bere care, din punct de vedere juridic şi economic, sunt indepedenţi faţă de orice alt agent economic producător de bere; utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt agent economic producător de bere şi nu funcţionează sub licenţa de produs a altui agent economic producător de bere. (5) În situaţia în care un agent economic producător de bere, care beneficiază de nivelul redus al accizelor, îşi măreşte capacitatea de producţie, prin achiziţionarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente, acesta va înştiinţa în scris organul fiscal la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat despre modificările produse, va calcula şi va vărsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi de producţie, începând cu luna imediat următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a acesteia. (6) Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.

Între data de 1 august 2006 şi 11 mai 2010 art. 169 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, şi într-un caz şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum. (2) Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală care nu depăşeşte 200.000 hl/an, se aplică accize specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea provenită de la micii producători independenţi din statele membre, care au o capacitate nominală de producţie ce nu depăşeşte 200.000 hl/an. (2¹) Începând cu anul 2010, beneficiază de accize specifice reduse şi producătorii de bere care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală ce depăşeşte 200.000 hl/an, estimează o producţie anuală sub cantitatea de 200.000 hl/an şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (4), cu condiţia înştiinţării autorităţii fiscale competente în termenul prevăzut la alin. (3), conform prevederilor din norme. (2²) Producătorii de bere prevăzuţi la alin. (21), care în cursul anului constată că producţia realizată depăşeşte cantitatea de 200.000 hl/an, datorează acciza specifică şi au obligaţia plăţii, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se constată depăşirea respectivei cantităţi, a diferenţei dintre acciza specifică şi acciza specifică redusă, precum şi a majorărilor de întârziere aferente diferenţei de plată, potrivit dispoziţiilor <LLNK 12003    92131 321   0 33>Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul aceluiaşi termen, producătorii de bere au obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă declaraţii rectificative pentru fiecare dintre perioadele fiscale în care au declarat şi plătit acciza specifică redusă. (2³) Producătorii de bere prevăzuţi la alin. (21), care în cursul anului estimează că vor avea o producţie care va depăşi cantitatea de 200.000 hl/an, pot plăti acciza specifică şi vor înştiinţa despre acest fapt autoritatea fiscală competentă. Înştiinţarea autorităţii fiscale competente cu privire la aplicarea accizei specifice nu înlătură obligaţia plăţii diferenţei dintre acciza specifică şi acciza specifică redusă, precum şi a majorărilor de întârziere aferente diferenţei potrivit dispoziţiilor <LLNK 12003    92131 321   0 33>Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În vederea evidenţierii obligaţiilor fiscale datorate în plus faţă de cele achitate cu titlu de acciză specifică redusă, producătorii de bere au obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă declaraţii rectificative pentru fiecare dintre perioadele fiscale în care au declarat şi plătit acciza specifică redusă. (alin. (2¹) – (2³) fiind introduse începând cu data de 4 decembrie 2008 – Legea nr. 343/ 2009) (3) Fiecare antrepozitar autorizat ca producător de bere are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine, conform prevederilor din norme. (4) Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţi operatorii economici mici producători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt operatori economici producători de bere care, din punct de vedere juridic şi economic, sunt independenţi faţă de orice alt operator economic producător de bere; utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt operator economic producător de bere şi nu funcţionează sub licenţa de produs a altui operator economic producător de bere. (5) În situaţia în care antrepozitarul autorizat pentru producţia de bere, care beneficiază de nivelul redus al accizelor, îşi măreşte capacitatea de producţie prin achiziţionarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente, acesta va înştiinţa în scris autoritatea fiscală competentă despre modificările produse, va calcula şi va vărsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi de producţie, începând cu luna imediat următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a acesteia, potrivit prevederilor din norme. (6) Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.

Art. 170 – Până la data de 11 mai 2010 art. 170 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, vinurile sunt: a) vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b), şi care: 1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau 2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile: NC 2204 10; 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, şi care: 1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari; şi 2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. (2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.

Art. 171 – Până la data de 11 mai 2010 art. 171 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, reprezintă: a) alte băuturi fermentate liniştite care se încadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care nu sunt prevăzute la art. 170, ca şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu excepţia altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit.  b), şi a produsului prevăzut la art. 169, având: 1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum; sau 2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. b) alte băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile: NC 2206 00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 şi 2205, care nu intră sub incidenţa art. 170 şi care sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari, şi care: 1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum; sau 2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. (2) Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute.

Art. 172 – Până la data de 11 mai 2010 art. 172 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, produsele intermediare reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, şi care se încadrează la codurile: NC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu intră sub incidenţa art. 169-171. (2) se consideră produse intermediare şi orice băutură fermentată liniştită prevăzută la art. 171 alin. (1) lit. a), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare, şi orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la art. 171 alin. (1) lit. b), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare.

Art. 173 – Până la data de 27 august 2004 – O.G. nr. 83/ 2004 – art. 173 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, alcool etilic reprezintă: a) toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate; b) produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% şi care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00; c) ţuică şi rachiuri de fructe; d) orice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase potabile. (2) Sunt exceptate de la plata accizelor ţuica şi rachiurile de fructe fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute.

Între data de 27 august 2004 şi data de 11 mai 2010 art. 173 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, alcool etilic reprezintă: a) toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al Nomenclaturii combinate; b) produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum şi care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00; c) ţuică şi rachiuri de fructe; d) orice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase potabile. (2) Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicată alcoolului etilic, potrivit prevederilor din norme. (Alin. (2) a fost modificat la data de 25 noiembrie 2009 – Legea nr. 367/ 2009 avănd forma: Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 250 litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se exceptează de la plata accizelor.) (3) Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a căror producţie nu depăşeşte 10 hectolitri alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse. (4) Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează sub licenţa de produs a unei alte distilerii şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de norme.

Art. 174 – Până la data de 11 mai 2010 art. 174 a  avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, tutun prelucrat reprezintă: a) ţigarete; b) ţigări şi ţigări de foi; c) tutun de fumat: 1. tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete; 2. alte tutunuri de fumat. (2) Se consideră ţigarete: a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi, în sensul alin. (3); b) rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială; c) rulourile de tutun care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială; d) orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c). (3) Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă se pot fuma ca atare, după cum urmează: a) rulourile de tutun care conţin tutun natural; b) rulourile de tutun care au un înveliş exterior din tutun natural; c) rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoarea normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, şi un liant, cu condiţia ca: 1. învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit; 2. masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 grame; şi 3. învelişul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuţit de minimum 30 grade faţă de axa longitudinală a ţigării. d) rulourile de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoare normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, cu condiţia ca: 1. masa unitară a ruloului, excluzând filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3 grame; şi 2. circumferinţa ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea ţigării să nu fie sub 34 mm. e) orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile de la lit. a), b), c) sau d) şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantul din tutun reconstituit sau învelişul din tutun reconstituit. (4) Se consideră tutun de fumat: a) tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăţi, şi care poate fi fumat fără prelucrare industrială; (Lit. a) a fost moficicată începând cu data de 18 octombrie 2007 – O.U.G. nr. 106/ 2007 – având forma: tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăţi, şi care poate fi fumat fără prelucrare industrială ulterioară;) b) deşeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu sunt prevăzute la alin. (2) şi (3); c) orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dacă produsul respectă criteriile de la lit. a) sau b). (5) Se consideră tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în ţigarete: a) tutunul de fumat, aşa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm; b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat vânzării pentru rularea ţigaretelor. (6) Se consideră alt tutun de fumat orice tutun de fumat care nu este tutun de fumat tăiat fin. (7) Un rulou de tutun prevăzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca două ţigarete - atunci când are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul, mai mare de 9 cm, fără să depăşească 18 cm; ca trei ţigarete - când are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul, mai mare de 18 cm, fără să depăşească 27 cm, şi aşa mai departe.

Art. 175 – Până la data de 1 august 2006 art. 175 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, uleiuri minerale sunt: a) produsele cu codul NC 2706 00 00; b) produsele cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30; 2707 50; 2707 91 00; 2707 99 11; 2707 99 19; c) produsele cu codul NC 2709 00; d) produsele cu codul NC 2710; e) produsele cu codul NC 2711, inclusiv metanul şi propanul, pure din punct de vedere chimic; f) produsele cu codurile: NC 2712 10; 2712 20; 2712 90 (fără produsele de la 2712 90 11 şi 2712 90 19); g) produsele cu codul NC 2715 00 00; h) produsele cu codul NC 2901;  i) produsele cu codurile: NC 2902 11 00; 2902 19 80; 2902 20 00; 2902 30 00; 2902 41 00; 2902 42 00; 2902 43 00 şi 2902 44 00; j) produsele cu codurile NC 3403 11 00 şi 3403 19; k) produsele cu codul NC 3811; l) produsele cu codul NC 3817 00. (2) Uleiurile minerale pentru care se datorează accize sunt: a) benzină cu plumb cu codurile: NC 2710 11 31; 2710 11 51 şi 2710 11 59; b) benzină fără plumb cu codurile: NC 2710 11 41; 2710 11 45 şi 2710 11 49; c) motorină cu codurile: NC 2710 19 41; 2710 19 45 şi 2710 19 49; d) păcură cu codurile: NC 2710 19 61; 2710 19 63; 2710 19 65 şi 2710 19 69; e) gazul petrolier lichefiat cu codurile: NC 2711 12 11 până la 2711 19 00; f) gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 şi 2711 21 00; g) petrol lampant cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25; h) benzen, toluen, xileni şi alte amestecuri de hidrocarburi aromatice cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30 şi 2707 50. (3) Uleiurile minerale, altele decât cele de la alin. (2), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzit sau carburantului echivalent. (4) Pe lângă produsele accizabile prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final al carburanţilor este impozitat drept carburant. Nivelul accizei va fi cel prevăzut pentru benzină cu plumb. (5) Orice hidrocarbură, cu excepţia cărbunelui, lignitului, turbei sau a oricărei alte hidrocarburi solide similare sau a gazului natural, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare sau utilizată pentru încălzire, este accizată cu acciza aplicabilă uleiului mineral echivalent. (6) Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producţie de uleiuri minerale nu este considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie. Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră ca un fapt generator de accize.

Între data de 1 august 2006 şi data de 11 mai 2010 art. 175 a avut forma: (1) În înţelesul prezentului titlu, produsele energetice sunt: a) produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor; b) produsele cu codurile NC 2701, 2702 şi de la 2704 la 2715; c) produsele cu codurile NC 2901 şi 2902; d) produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, numai dacă sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor; e) produsele cu codul NC 3403; f) produsele cu codul NC 3811; g) produsele cu codul NC 3817; h) produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor. (2) Intră sub incidenţa prevederilor secţiunilor a 4-a şi a 5-a ale cap. I din prezentul titlu doar următoarele produse energetice: a) produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor; b) produsele cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 şi 2707 50; c) produsele cu codurile NC de la 2710 11 la 2710 19 69. Pentru produsele cu codurile NC 2710 11 21, 2710 11 25 şi 2710 19 29, prevederile secţiunii a 5-a se vor aplica numai circulaţiei comerciale în vrac; d) produsele cu codurile NC 2711, cu excepţia 2711 11, 2711 21 şi 2711 29; e) produsele cu codul NC 2901 10; f) produsele cu codurile NC 2902 20, 2902 30, 2902 41, 2902 42, 2902 43 şi 2902 44; g) produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor; h) produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor. (3) Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt: a) benzina cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710 11 59; b) benzina fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, NC 2710 11 41, 2710 11 45 şi 2710 11 49; c) motorina cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49; d) petrol lampant (kerosen) cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25; e) gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 până la 2711 19 00; f) gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 şi 2711 21 00; g) păcura cu codurile NC de la 2710 19 61 până la 2710 19 69; h) cărbune şi cocs cu codurile NC 2701, 2702 şi 2704. (4) Produsele energetice, altele decât cele de la alin. (3), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent. (5) Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul combustibilului pentru motor echivalent. (6) Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice alt produs, cu excepţia turbei, destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau utilizat pentru încălzire, este accizat cu acciza aplicabilă produsului energetic echivalent. (7) Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de produse energetice nu reprezintă eliberare pentru consum atunci când se efectuează în scopuri de producţie. Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră eliberare pentru consum.

Art. 175¹ – A fost introdus începând cu data de 1 august 2006 şi până la data de 11 august 2010 a avut forma: (1) Gazul natural va fi supus accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul livrării acestui produs de către furnizorii autorizaţi potrivit legii, direct către consumatorii finali. (2) Operatorii economici autorizaţi în domeniul gazului natural au obligaţia de a se înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.

Art. 175² – A fost introdus începând cu data de 1 august 2006 şi până la data de 11 mai 2010 a avut forma: (1) Cărbunele şi cocsul vor fi supuse accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul livrării acestor produse de către companiile de extracţie şi, respectiv, de producţie. (2) Companiile de extracţie a cărbunelui şi cele de producţie a cocsului, în calitate de operatori cu produse accizabile, au obligaţia de a se înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.

Art. 175³ – A fost introdus începând cu data de 1 august 2006 şi până la data de 11 mai 2010 a avut forma. (1) În înţelesul prezentului titlu, energia electrică este produsul cu codul NC 2716. (2) Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul facturării energiei electrice furnizate către consumatorii finali. (3) Nu sunt considerate ca fiind eliberare pentru consum consumul de electricitate destinat producţiei de energie electrică, producţiei combinate de energie electrică şi energie termică, precum şi consumul utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de a transporta şi de a distribui energie electrică, în limitele stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. (4) Operatorii economici autorizaţi în domeniul energiei electrice au obligaţia de a se înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.

Art. 175⁴ – A fost introdus începând cu data de 1 august 2006 şi până la data de 11 mai 2010 a avut forma: (1) Prevederile privind accizarea nu se vor aplica pentru: (începând cu data de 18 octombrie 2007 – O.U.G. nr. 106/ 2007 – partea introductivă a alin. (1) a avut forma: Sunt exceptate de la plata accizelor) 1. căldura rezultată şi produsele cu codurile NC 4401 şi 4402; 2. următoarele utilizări de produse energetice şi energie electrică: a) produsele energetice utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire; b) utilizarea duală a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat dual atunci când este folosit atât în calitate de combustibil pentru încălzire, cât şi în alte scopuri decât pentru motor sau pentru încălzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimică şi în procesele electrolitic şi metalurgic se consideră a fi utilizare duală; c) energia electrică utilizată în principal în scopul reducerii chimice în procesele electrolitic şi metalurgic; (începând cu data de 18 octombrie 2007 lit c) a avut forma: energia electrică utilizată în principal în scopul reducerii chimice şi în procesele electrolitice şi metalurgice;) d) energia electrică, atunci când reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din norme; e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme. (2) Nu se consideră producţie de produse energetice: a) operaţiunile pe durata cărora sunt obţinute accidental mici cantităţi de produse energetice, potrivit prevederilor din norme; b) operaţiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibilă refolosirea sa în cadrul întreprinderii sale, cu condiţia ca acciza deja plătită pentru un asemenea produs să nu fie mai mică decât acciza care poate fi cuvenită, dacă produsul energetic refolosit va fi pasibil de impunere; c) o operaţie constând din amestecul - în afara unui loc de producţie sau a unui antrepozit fiscal - al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu condiţia ca: 1. accizele asupra componentelor să fi fost plătite anterior; şi 2. suma plătită să nu fie mai mică decât suma accizei care ar putea să fie aplicată asupra amestecului. (3) Condiţia prevăzută la alin. (2) lit. c) pct. 1 nu se va aplica dacă acel amestec este scutit pentru o utilizare specifică.

Norme metodologice:

Click pentru oferta de carte!

---

(2001...2012 dorinm.ro) Ultimul update: 01.Aprilie.2012