![]() |
![]() Legea 571/ 2003 - Codul fiscal |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() |
Dimensiune fişier: 42 k; Imprimare: 3 pag. A4 |
LEGE
nr. 571 din 22 decembrie 2003
TITLUL VII - Accize şi alte taxe speciale.
CAP. I1 - Regimul accizelor armonizate.
SECŢIUNEA 1 - Dispoziţii generale.
(Art.
2067) Eliberarea pentru consum.
ART. 2067
- (1) În înţelesul prezentului
capitol, eliberarea pentru consum reprezintă:
a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv
neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;
b) deţinerea de produse accizabile în afara
unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost
percepute în
conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol;
c) producerea de produse accizabile, inclusiv
neregulamentară, în afara unui regim suspensiv de accize;
d) importul de produse accizabile, chiar şi
neregulamentar, cu excepţia cazului în care produsele accizabile
sunt plasate,
imediat după import, în regim suspensiv de accize;
e) utilizarea de produse accizabile în
interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă.
(2) Eliberare
pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de
către un
comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în
consum în alt stat
membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care
accizele nu au
fost percepute în România.
(3) Momentul
eliberării pentru consum este:
a) în situaţiile prevăzute la art. 20630
alin. (2) lit. a) pct. 2, momentul primirii produselor accizabile de
către
destinatarul înregistrat;
b) în situaţiile prevăzute la art. 20630
alin. (2) lit. a) pct. 4, momentul primirii produselor accizabile de
către
beneficiarul scutirii de la art. 20656;
c) în situaţiile prevăzute la art. 20630
alin. (3), momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare
directă.
(4) Nu se consideră
eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul
fiscal,
în condiţiile prevăzute în secţiunea a 9-a din prezentul
capitol şi conform
prevederilor din normele metodologice, către:
a) un alt antrepozit fiscal în România sau
în
alt stat membru;
b) un destinatar înregistrat din alt stat
membru;
c) un teritoriu din afara teritoriului
comunitar.
(5) Distrugerea
totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub
regim
suspensiv de accize, dintr-o cauză ce ţine de natura produselor, ca
urmare a
unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării
de către
autoritatea competentă, nu este considerată eliberare pentru consum.
(6) În sensul
prezentului capitol, produsele sunt considerate distruse total sau
pierdute
iremediabil atunci când devin inutilizabile ca produse
accizabile. Distrugerea
totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile trebuie
dovedită
autorităţii competente, potrivit precizărilor din normele metodologice.
(7) În cazul unui
produs accizabil care are dreptul de a fi scutit de accize, utilizarea
în orice
scop care nu este în conformitate cu scutirea este considerată
eliberare pentru
consum.
(8) În cazul unui
produs energetic, pentru care accizele nu au fost anterior exigibile,
eliberare
pentru consum se consideră atunci când produsul energetic este
oferit spre
vânzare ori este utilizat drept combustibil pentru motor sau
combustibil pentru
încălzire.
(9) În cazul unui
produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se
consideră
eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este
depozitat într-un
antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizaţia.
Acciza
devine exigibilă la data la care decizia de revocare a autorizaţiei de
antrepozit fiscal produce efectele ori la data comunicării deciziei de
anulare
a autorizaţiei de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile ce pot
fi
eliberate pentru consum.
Norme
metodologice:
73.
(1) Nu se consideră eliberare pentru consum deplasarea
produselor
energetice din antrepozitul fiscal în vederea alimentării navelor
sau
aeronavelor care au ca destinaţie un teritoriu din afara teritoriului
comunitar, fiind asimilată unei operaţiuni de export. De asemenea,
operaţiunea
de alimentare cu produse energetice a navelor sau aeronavelor care au
ca
destinaţie un teritoriu din afara teritoriului comunitar este asimilată
unei
operaţiuni de export.
(2) Nu
se consideră eliberare pentru consum distrugerea totală sau pierderea
iremediabilă de produse accizabile, dacă acestea intervin în
timpul în care se
află într-un regim suspensiv de accize şi dacă:
a)
produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România
datorită vărsării,
spargerii, incendierii, contaminării, inundaţiilor sau altor cazuri de
forţă
majoră;
b)
produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România
datorită evaporării
sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii,
deţinerii sau
deplasării produsului;
c)
este ca urmare a autorizării de către autoritatea vamală teritorială.
(3)
Pentru produsele accizabile aflate în una dintre situaţiile
prevăzute la alin.
(2) nu se datorează accize, atunci când sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) se
prezintă imediat autorităţii vamale teritoriale dovezi suficiente
despre
evenimentul produs, precum şi informaţii precise cu privire la
cantitatea de
produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită în
România, în cazul
prevăzut la alin. (2) lit. a);
b)
pot fi dovedite prin procese-verbale privind înregistrarea
distrugerii totale
sau a pierderii iremediabile;
c) se
încadrează, în cazul de la alin. (2) lit. b), în
limitele prevăzute în normele
tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor sau în coeficienţii
maximi de pierderi
specifice activităţilor de depozitare, manipulare, distribuţie şi
transport
prevăzuţi în studiile realizate de persoane juridice abilitate la
solicitarea
antrepozitarului interesat; şi
d)
sunt evidenţiate şi înregistrate în contabilitate.
(4)
În situaţia prevăzută la alin. (3) lit. c)
responsabilitatea
faţă de corectitudinea coeficienţilor maximi de pierderi revine
persoanei
juridice abilitate să efectueze studiile respective.
(5)
Antrepozitarii autorizaţi au obligaţia ca o copie a studiilor prevăzute
la
alin. (3) lit. c) să fie depusă la autoritatea vamală teritorială
în vederea
înregistrării şi păstrării de către această autoritate, iar
în cazul produselor
energetice studiile vor purta şi viza Ministerului Economiei,
Comerţului şi
Mediului de Afaceri.
(6)
Condiţiile privind autorizarea distrugerii într-un antrepozit
fiscal a
produselor accizabile care nu au fost eliberate în consum, atunci
când se
datorează unor cauze fortuite sau de forţă majoră ori atunci când
produsele nu
mai îndeplinesc condiţiile de comercializare, se stabilesc prin
ordin al
ministrului finanţelor publice.
(7) În
cazul pierderilor înregistrate într-un antrepozit fiscal
autorizat pentru
producţia şi/sau depozitarea de produse accizabile cu nivele diferite
de
accize, acciza aferentă pierderilor, atunci când acestea nu se
încadrează în
una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2) şi când pierderile
respective nu
pot fi individualizate pe categorii de produse accizabile, se
calculează cu
cota cea mai mare practicată în antrepozitul fiscal respectiv.
(8) În
cazul unui produs energetic pentru care acciza nu a fost anterior
exigibilă şi
care, prin schimbarea destinaţiei iniţiale, este oferit spre
vânzare sau
utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibilă la
data la
care produsul energetic este oferit spre vânzare, obligaţia
plăţii accizei
revenind vânzătorului, sau la data la care este utilizat drept
combustibil sau
carburant, obligaţia plăţii accizei revenind utilizatorului.
(9) În
cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului
intracomunitar al produselor accizabile în regim suspensiv de
accize, la
sosirea produselor în România, pe baza documentelor
justificative prezentate de
primitor, autoritatea vamală teritorială va stabili natura pierderilor
şi
regimul de admitere al acestora.
(10)
Pentru pierderile neadmise ca neimpozabile se datorează accizele
aferente
acestora în România, calculate pe baza cotelor de accize
în vigoare la momentul
constatării de primitorul produselor accizabile, obligaţia de plată a
accizelor
la bugetul statului revenind în sarcina expeditorului.
(11) În
toate situaţiile în care distrugerea sau pierderea produselor
accizabile nu se
admite ca neimpozabilă, acciza devine exigibilă la data la care
autoritatea
vamală teritorială a stabilit regimul pierderilor şi se plăteşte
în termen de 5
zile de la această dată.
(10) În cazul unui
produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se
consideră
eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este
depozitat într-un
antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat şi nu a fost emisă
o nouă
autorizaţie.
Notă: Alin. (10) a fost introdus începând cu
data de 31 august
2011 – O.G. nr. 30/ 2011.
Extras din lucrarea
"Cartea albă a contabilităţii", Brăila 2010 şi
"Cartea albă a contabilităţii - fiscalitate" de Merticaru Dorin
Nicolae, Brăila, 2012.
Toate drepturile rezervate.
.
Termeni şi condiţii de utilizare.........Notă
realizatori