![]() |
![]() Legea 571/ 2003 - Codul fiscal |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() |
Dimensiune fişier: 27 k; Imprimare: 2 pag. A4 |
LEGE
nr. 571 din 22 decembrie 2003
TITLUL II - Impozitul pe profit.
CAP. III - Aspecte fiscale internaţionale.
(Art.
29) Veniturile unui sediu permanent.
ART. 29 - (1) Persoanele juridice străine care
desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în
România au
obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care
este
atribuibil sediului permanent.
(2) Profitul
impozabil se determină în conformitate cu regulile stabilite
în cap. II al
prezentului titlu, în următoarele condiţii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile
sediului permanent se includ în veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate în scopul
obţinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile.
Notă: Până în data de 27 august
2004 – O.G. nr. 83/ 2004 – alin. (2) a avut forma: Profitul impozabil
se
determină în conformitate cu regulile stabilite în
capitolul II al prezentului
titlu, în următoarele condiţii: a) numai veniturile ce sunt
atribuibile
sediului permanent se includ în veniturile impozabile; b) numai
cheltuielile
efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se includ în
cheltuielile
deductibile; c) cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de
administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat,
decontate de persoana
juridică străină şi înregistrate de sediul permanent, sunt
deductibile în
limita a 10% din veniturile salariale ale angajaţilor sediului
permanent.
Norme
metodologice:
87.
Abrogat.
(3) Profitul
impozabil al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca
persoană
separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la
stabilirea
preţului de piaţă al unui transfer făcut între persoana juridică
străină şi
sediul său permanent. Atunci când sediul permanent nu deţine o
factură pentru
cheltuielile alocate lui de către sediul său principal, celelalte
documente
justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a
costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul
permanent
utilizând regulile preţurilor de transfer.
Notă: Până în data de 27 august 2004 – O.G. nr.
83/ 2004 – alin.
(3) a avut forma: Profitul impozabil al sediului permanent se determină
prin
tratarea sediului permanent ca persoană separată şi prin utilizarea
regulilor
preţurilor de transfer la stabilirea preţului de piaţă al unui transfer
făcut
între persoana juridică străină şi sediul său permanent.
(4) Înainte de a
desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România,
reprezentantul legal
al persoanei juridice străine prevăzute la alin. (1) trebuie să
înregistreze
sediul permanent la autoritatea fiscală competentă.
Norme
metodologice:
88.
Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţile menţionate la
art. 8
alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la
începutul
activităţii, în măsura în care se determină depăşirea
duratei legale de 6 luni
sau termenele prevăzute în convenţiile de evitare a dublei
impuneri, după caz.
În situaţia în care nu se determină înainte de
sfârşitul anului fiscal dacă activităţile
din România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un
sediu permanent,
veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în
următorul an fiscal,
în situaţia în care durata specificată este depăşită.
881.
Pentru încadrarea unui şantier de construcţii sau a unui proiect
de
construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate
de
acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea
în vedere
data începerii activităţii din contractele încheiate cu
persoanele juridice
române beneficiare sau cu alte informaţii ce probează
începerea activităţii.
Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt
legate
în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la
perioada care
s-a consumat pentru realizarea contractului de bază.
89. În
scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către
persoana
juridică străina care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul
acestuia,
precum şi de către orice altă persoana afiliata acelei persoane
juridice
străine, pentru serviciile furnizate, trebuie îndeplinite
următoarele condiţii:
(i) serviciul furnizat să fie efectiv prestat.
Pentru a justifica prestarea efectivă a serviciului, sediul permanent
trebuie
să prezinte autorităţilor fiscale orice documente justificative din
care să
rezulte date privitoare la:
a) natura şi valoarea totală a serviciului
prestat;
b) părţile implicate;
c) criteriile proprii de împărţire a
costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este
cazul;
d) justificarea utilizării criteriului ca
fiind adecvat naturii serviciului şi activităţii desfăşurate de sediul
permanent;
e) prezentarea oricăror alte elemente de
recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor care pot să ateste
prestarea
serviciului respectiv.
Justificarea prestării efective a serviciului se efectuează
cu
situaţiile de lucrări, procesele-verbale de recepţie, rapoartele de
lucru,
studiile de fezabilitate, de piaţă sau cu orice alte asemenea documente;
(ii) serviciul prestat trebuie să fie justificat
şi prin natura activităţii desfăşurate la sediul permanent.
La stabilirea preţului de piaţă al transferurilor efectuate
între persoana juridică străina şi sediul său permanent, precum
şi între acesta
şi orice altă persoana afiliată acesteia, vor fi utilizate regulile
preţurilor
de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate în normele
metodologice pentru
aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare
privind
preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi
Dezvoltare
Economică.
Extras din lucrarea
"Cartea albă a contabilităţii", Brăila 2010 şi
"Cartea albă a contabilităţii - fiscalitate" de Merticaru Dorin
Nicolae, Brăila, 2012.
Toate drepturile rezervate.
.
Termeni şi condiţii de utilizare.........Notă
realizatori