Legislatie utila - Legea 58 - asupra cambiei si biletului la ordin

Textul iniţial a fost publicat în M. Of. nr. 100 din 1 mai 1934. Aceasta este forma actualizată cu modificările şi completările aduse de: O.G. nr. 11 din 4 august 1993; Legea nr. 83 din 6 octombrie 1994; O.U.G. nr. 39 din 26 martie 2008; Legea nr. 163 din 8 mai 2009.

1. Denumirea de cambie trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu.

3. Numele aceluia care trebuie să plătească (tras), respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele trasului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trasului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei;

3¹. Codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului;

ART. 2 - Titlul căruia ii lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează:

In lipsa unei arătări speciale, locul arătat lîngă numele trasului este socotit loc de plata si, în acelaşi timp, loc al domiciliului trasului.

Cambia care nu arata locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lângă numele tragatorului.

Dacă în cambie sînt arătate mai multe locuri de plata, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.

ART. 4 - Cambia poate fi plătită la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul domiciliază, fie în alta localitate.

Dacă în cambie nu se prevede de către tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea, se presupune ca ea va fi făcuta de acesta din urma.

ART. 5 - Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp dela vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producătoare de dobînda. In orice alta cambie aceasta stipulaţiune se socoteşte nescrisa.

Cifra dobânzii va trebui sa fie arătată în cambie; în lipsa acestei arătări stipulatia se socoteşte nescrisa.

ART. 6 - Dacă într-o cambie suma de plata este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire, suma de plata este cea scrisă în litere.

Dacă suma de plata este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.

ART. 7 - Dacă cambia poarta semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în numele cărora ea a fost semnată, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămîn totuşi valabile.

a) în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă;

b) semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), prin semnătura trasului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de tras sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului trasului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care acceptă la plată cambii.

ART. 9 - Cine pune semnătura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ţinut personal în temeiul cambiei si, dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeaşi regula se aplica reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa.

ART. 10 - Orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii.

El poate sa se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauza prin care se descarca de răspunderea de plata se socoteşte nescrisa.

ART. 12 - Dacă o cambie, necompletata la emitere, a fost completată fără a se tine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credinţa, sau dacă a săvârşit o greseala grava în dobândirea ei.

Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani dela data emisiunii cambiei.

Asemenea decădere nu este opozabilă posesorului de buna credinţa, căruia titlul i-a fost transmis completat.

ART. 13 - Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.

Dacă tragatorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin " sau o expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot sa gireze din nou cambia.

ART. 14 - Girul trebuie sa fie necondiţionat. Orice condiţiune la care ar fi supus se socoteşte nescrisa.

ART. 15 - Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie să fie semnat de girant.

Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cambie.

3) sa predea cambia unui tertiu fără sa completeze girul în alb şi fără s-o gireze.

ART. 17 - Girantul, dacă nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptare şi de plata.

El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde fata de persoanele cărora cambia a fost ulterior girata.

ART. 18 - Deţinătorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neîntrerupta de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc, în aceasta privinţa, nescrise.

Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb.

Dacă o persoana a pierdut, prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifica dreptul sau în modul arătat în alineatul precedent, nu este ţinut sa predea cambia, afară numai dacă a dobândit-o cu rea credinţa, sau dacă a savirsit o greseala grava în dobîndirea ei.

ART. 19 - Persoanele impotriva cărora s-a pornit acţiune cambiala nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţa în paguba debitorului.

ART. 20 - Dacă girul cuprinde menţiune "valoarea pentru acoperire", pentru "încasare", "pentru procura", sau orice alta menţiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorand din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlul de procura.

Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins într-un gir "de procura" nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.

ART. 21 - Dacă girul cuprinde menţiunea "valoarea în garanţie", "valoare în gaj" sau orice alta menţiune care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorand din cambie, dar un gir făcut de el este socotit ca făcut cu titlul de procura.

Cei obligaţi nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afară numai dacă posesorul, primind cambia, a lucrat cu ştiinţa în paguba debitorului.

ART. 22 - Girul posterior scadentei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul făcut posterior protestului de neplata, sau făcut după trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fără data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind făcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.

ART. 23 - Prin cesiunea cambiei, derivînd fie dintr-un gir făcut posterior protestului de neplata sau după expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadentei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepţiunile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei.

ART. 24 - Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinător, poate prezenta trasului, pînă la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.

ART. 25 - In orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.

El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care cambia este plătibilă la un tertiu sau este plătibilă într-o alta localitate decât aceea a domiciliului trasului, sau dacă este plătibilă la un anume timp dela vedere.

El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date.

In afară de cazul când tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui sa fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.

ART. 26 - Cambia plătibilă la un anume timp dela vedere trebue prezentată spre acceptare în termen de un an dela data emisiunii.

ART. 27 - Trasul poate cere ca o a doua prezentare sa-i fie făcuta în ziua următoare primei prezentări. Cei interesaţi nu pot sa se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu este menţionată în protest.

ART. 28 - Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprima prin cuvântul "acceptat" sau orice alta expresie echivalenta; ea este semnată de tras. Simpla semnătura a trasului pusă pe fata cambiei este socotită acceptare.

Când cambia este plătibilă la un anume timp dela vedere, sau când ea trebuie prezentată spre acceptare într-un termen stabilit printr-o clauza specială, acceptarea trebue sa poarte data zilei cînd este făcuta, afară numai dacă posesorul cere ca ea sa poarte data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres impotriva girantilor şi impotriva tragatorului, trebuie sa ceara sa se constate aceasta lipsa printr-un protest făcut în timp util.

ART. 29 - Acceptarea trebuie sa fie necondiţionată; trasul o poate însă restrânge la o parte din suma.

Orice alta modificare adusă prin acceptare, celor cuprinse în cambie, se socoteşte ca refuz de acceptare. Acceptantul rămâne totuşi ţinut în limitele acestei acceptări.

ART. 30 - Dacă tragatorul a arătat în cambie un loc de plata, altul decât cel al domiciliului trasului, fără însă sa arate un tertiu la care plata trebuie sa fie făcuta, trasul îl va putea arata odată cu acceptarea. In lipsa unei atari arătări, acceptantul este socotit ca s-a obligat sa plătească el însuşi la locul plăţii.

Când cambia este plătibilă la domiciliul trasului, acesta poate sa arate în acceptare o adresa în aceeaşi localitate unde plata trebuie sa fie făcuta.

In caz de neplata posesorul, chiar dacă este trăgător, are impotriva acceptantului o acţiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi 54.

Trasul care a acceptat rămâne obligat chiar dacă nu a avut cunoştinţa de falimentul tragatorului.

ART. 32 - Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este stearsa de către acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotită refuzată. Ştergerea se socoteşte pana la dovada contrarie ca a fost făcuta înainte de restituirea titlului.

Totuşi, dacă trasul a adus, prin scris, la cunoştinţa posesorului sau a oricărui alt semnatar ca a acceptat, el este ţinut către aceştia în limitele acestei acceptări.

ART. 33 - Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga suma sau numai pentru o parte din ea.

Aceasta garanţie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.

El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta şi este semnat de avalist.

Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnătura a avalistului pusă pe fata cambiei, afară numai dacă semnătura este a trasului sau a tragatorului.

Avalul trebue sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei arătări se socoteşte dat pentru trăgător.

ART. 35 - Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat.

Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice alta cauza decât un vitiu de forma.

Când avalistul plăteşte cambia, el dobândeşte drepturile izvorand din ea impotriva celui garantat, cum şi impotriva acelora care sunt ţinuţi către aceasta din urma, în temeiul cambiei.

ART. 37 - Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebue prezentată spre plata în termen de un an dela data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.

Tragatorul poate stipula ca o cambie plătibilă la vedere nu trebuie sa fie prezentată spre plata înaintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare curge dela aceasta data.

ART. 38 - Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptării, fie de aceea a protestului.

In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotită fata de acceptant ca fiind făcuta în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.

ART. 39 - Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau dela vedere, e socotită la data corespunzătoare, din luna în care plata trebuie sa fie făcuta. In lipsa de data corespunzătoare, scadenta va fi în ultima zi a acestei luni.

Când o cambie este trasa la una sau mai multe luni şi jumătate dela data sau dela vedere, se socotesc mai întîi lunile întregi şi apoi jumătatea.

Dacă scadenta este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul lunii, se înţelege prin aceste termene:

Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se înţeleg, nu ca una sau doua săptămâni, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.

ART. 40 - Când o cambie este plătibilă la o zi fixa într-un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixată după calendarul locului de plata.

Când o cambie trasa între doua locuri, având calendare deosebite, este plătibilă la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabileşte socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune.

Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent.

Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauza a cambiei sau numai din simplele arătări ale titlului, rezulta intenţiunea de a se adopta reguli deosebite.

ART. 41 - Posesorul unei cambii plătibilă la o zi fixa sau la un anume termen dela data emisiunii sau dela vedere trebue sa o prezinte la plata, fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele doua zile lucrătoare ce urmează.

Prezentarea unei cambii la o casa de compensaţii echivalează cu o prezentare spre plata.

ART. 42 - Cambia trebuie sa fie prezentată spre plata la locul şi adresa indicată în cambie.

1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnată în cambie sa plătească pentru el.

2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate în cambie sa plătească pentru acesta.

ART. 43 - Trasul care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predată cu menţiunea de achitare scrisă de către posesor.

In caz de plata parţială trasul poate cere sa i se facă pe cambie menţiune de aceasta plata şi sa i se dea o chitanţa.

ART. 44 - Posesorul unei cambii nu este ţinut sa primească plata înainte de scadenta.

Trasul care plăteşte înainte de scadenta, o face pe riscul şi pericolul sau.

Acel care plăteşte la scadenta este valabil liberat, afară numai dacă nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulată succesiune a girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor girantilor.

ART. 45 - Când o cambie este plătibilă într-o moneda, care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi plătită în moneda tarii, după valoarea ei din ziua scadentei.

Dacă debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie plătită în moneda tarii, fie după valoarea din ziua scadentei, fie după valoarea din ziua plăţii.

Valoarea monedei străine este determinata de uzurile locului de plata. Tragatorul poate totuşi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculată după un curs indicat în cambie.

Regulele aici arătate nu se aplica în cazul când tragatorul a stipulat ca plata va trebui făcuta într-o moneda anume arătată (clauza de plata efectiv în moneda străină).

Dacă suma este arătată într-o moneda având aceeaşi denumire, dar de o valoare diferita, în ţara de emisiune, şi în aceea a plăţii, se presupune ca arătarea se referă la moneda locului de plata.

ART. 46 - Cînd cambia nu este prezentată spre plata în termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la alta instituţie legal abilitata sa efectueze astfel de operaţiuni, pe cheltuiala şi riscul posesorului cambiei, recipisa depunindu-se la judecătoria locului de plata.

ART. 46¹ - Prezentarea unei cambii la plată se poate face în original sau prin trunchiere.

În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive:

a) transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cambia originală;

c) transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit. a) şi b) către instituţia de credit plătitoare.

Prezentarea la plată a unei cambii prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cambiei originale, cu condiţia ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii.

Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie constând în aderarea lor la un sistem de plăţi.

Informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia originală, sunt stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 5.

Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale. Imaginea cambiei originale trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 5.

Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivei cambii, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.

Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.

ART. 46² - Când prezintă la plată o cambie prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:

a) să verifice dacă acea cambie în original respectă în formă şi conţinut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor trăgătorului şi giranţilor;

b) să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cambia în original, precum şi conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original.

Instituţia de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1.

ART. 46³ - Refuzul total sau parţial la plată al unei cambii prezentate la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare.

În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cambia originală va înscrie pe aceastora:

a) data prezentării acesteia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 41;

b) declaraţia de refuz, datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau împuterniciţi ai acestora.

Menţiunile înscrise pe cambia originală, potrivit alin. 2, cu respectarea dispoziţiilor art. 49 alin. 1, constituie dovada refuzului de plată.

ART. 47 - Acţiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului şi avalistilor săi; de regres contra oricărui alt obligat.

ART. 48 - Posesorul poate exercita drepturi de regres impotriva girantilor, tragatorului şi a celorlalţi obligaţi:

2. In caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plati din partea acestuia, chiar dacă încetarea de plati nu este constatată printr-o hotărîre, dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat.

ART. 49 - Refuzul de acceptare sau de plata trebue sa fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).

Protestul de neacceptare trebuie făcut în termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Dacă în cazul prevăzut de primul alineat al art. 27 cea dintâi prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încă făcut în ziua următoare.

Protestul de neplata unei cambii plătibilă la o zi fixa sau la un anume timp dela data emisiunii, sau la un anume timp dela vedere, trebue sa fie făcut în una din cele doua zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este plătibilă. Cînd cambia este plătibilă la vedere, protestul trebuie sa fie făcut în condiţiunile arătate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.

Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare la plata şi de protestul de neplata.

In cazul când trasul a încetat plăţile, fie ca a acceptat sau nu, sau în cazul când o urmărire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decât numai după ce cambia a fost prezentată trasului spre plata şi după ce protestul a fost făcut.

In cazul când trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, cum şi în caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulată neacceptabila, prezentarea hotărârii declarative de faliment este îndestulătoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.

ART. 50 - Posesorul trebue sa încunoştiinţeze pe girantul sau şi pe trăgător despre neacceptare sau neplata, în cele patru zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei prezentării, dacă exista stipulatiunea "fără cheltuieli". Fiecare girant trebue, în cele doua zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoştiinţarea, sa aducă la cunoştinţa girantului sau încunoştiinţarea primită, arătând numele şi adresele acelora care au făcut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pana la trăgător. Termenele aci arătate curg dela primirea încunoştiinţării precedente.

Când, potrivit, prevederilor alineatului precedent, o încunoştiinţare este făcuta unui semnatar al cambiei, aceeaşi încunoştiinţare trebuie sa fie făcuta, în acelaşi termen, avalistului sau.

In cazul când un girant n-a arătat adresa sa, sau a arătat-o într-un mod ilizibil, încunoştiinţarea făcuta girantului care îl precede este îndestulătoare. Acel care e dator sa facă încunoştiinţarea, poate sa o facă în orice forma chiar prin simpla inapoiere a cambiei.

El trebue sa probeze ca a făcut încunoştiinţarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoştiinţarea a fost predată poştei în termenul prescris.

Acel care nu face încunoştiinţarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără însă ca daunele interese sa poată întrece suma din cambie.

ART. 51 - Tragatorul, girantul, sau avalistul, pot, prin stipulatiunea "fără cheltuieli", "fără protest", sau orice alta expresiune echivalenta, scrisă pe cambie şi semnată, sa scutească pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata.

Aceasta stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmează a fi făcute. Dovada neobservarii termenelor cade în sarcina aceluia care o opune posesorului.

Dacă stipulatiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale fata de toţi semnatarii; dacă ea este înscrisă de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Dacă, cu toată stipulatiunea înscrisă de trăgător, posesorul face protestul, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipulatiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacă a fost făcut, pot fi cerute dela toţi semnatarii.

ART. 52 - Tragatorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sunt ţinuţi solidar fata de posesor.

Posesorul are dreptul de urmărire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ţinut sa observe ordinea în care s-au obligat.

Acţiunea pornită impotriva unuia din obligaţi, nu impedica urmărirea celorlalţi, chiar dacă sunt posteriori aceluia impotriva căruia s-a procedat mai întîi.

1. Suma arătată în cambia neacceptata sau neplatita, împreună cu dobânda, dacă a fost stipulată.

3. Cheltuielile de protest, acelea ale incunostiintarilor făcute, cum şi alte cheltuieli justificate.

Dacă regresul este exercitat înainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma arătată în cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Băncii Naţionale, în vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.

ART. 54 - Acel care a plătit prin regres cambia poate cere dela girantii săi:

2. Dobânda legală la aceasta suma, socotită cu începere din ziua când a plătit suma.

ART. 55 - Orice obligat impotriva căruia se exercita sau ar putea fi exercitat, un drept de regres, poate cere, în schimbul plăţii, predarea cambiei cu protestul şi un cont de întoarcere achitat.

Orice girant care a plătit cambia poate şterge girul sau şi pe acelea ale girantilor următori.

ART. 56 - In cazul unui regres, după o acceptare parţială, acel care plăteşte suma pentru care cambia nu a fost acceptată poate cere sa se facă menţiune de aceasta plata pe cambie şi sa i se dea chitanţa. Posesorul trebue, în afară de aceasta, sa-i predea o copie a cambiei, certificată conform, cum şi protestul pentru a-i face posibil exerciţiul regresurilor ulterioare.

ART. 57 - Oricare persoana, având dreptul se exercite regresul, poate, dacă nu s-a stipulat altfel, sa se despăgubească prin o noua cambie (contra-cambie), trasa la vedere asupra unuia din girantii săi şi plătibilă la domiciliul acestuia.

Contra-cambia cuprinde, în afară de sumele arătate la art. 53 şi 54, un drept de curtaj şi taxa de timbru pentru ea.

Dacă contra-cambia este trasa de posesor, suma este fixată după cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde cambia originara este plătibilă asupra locului domiciliului girantului. Dacă contra-cambia este trasa de un girant, suma este fixată după cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde tragatorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului.

Posesorul este decăzut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului şi impotriva celorlalţi obligaţi cu excepţiunea acceptantului.

In cazul în care cambia nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de trăgător, posesorul este decăzut din dreptul sau de regres, atât pentru neplata, cat şi pentru neacceptare, afară numai dacă nu rezulta din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a înţeles sa se descarce numai de garanţia de acceptare.

Dacă stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsă într-un gir, numai girantul poate opune lipsa.

ART. 59 - Când prezentarea cambiei sau facerea protestului în termenele prescrise este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forta majoră), aceste termene sunt prelungite.

Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoştinţa girantului său, prin scrisoare recomandată, cazul fortuit ori de forţă majoră şi să facă pe cambie menţiune datată şi semnată de el de această încunoştinţare; pentru rest se aplică dispoziţiile art. 49.

După încetarea cazului fortuit ori de forta majoră posesorul trebuie fără întârziere, sa prezinte cambia spre acceptare sau spre plata şi dacă este nevoie s-o protesteze.

Dacă cazul fortuit ori de forta majoră tine peste treizeci de zile dela scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare şi de protest.

Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp dela vedere, termenul de treizeci de zile curge dela data când posesorul a încunoştiinţat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majoră, chiar dacă încunoştiinţarea este făcuta înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adauga termenul de vedere sau dela un timp dela vedere arătat în cambie.

Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însărcinat-o sa prezinte cambia sau de a o protesta.

ART. 60 - Între mai mulţi obligaţi care au o situaţie egala în cambie nu se poate exercita acţiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligaţiunile solidare.

ART. 61 - Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57.

Cambia emisă în străinătate are aceleaşi efecte executorii, dacă acestea sunt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisă.

Somatiunea de executare trebuie sa cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezulta suma datorită.

Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face menţiune şi de actul din care rezulta mandatul.

ART. 62 - In termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.

Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedura civilă, de urgenta şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.

Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile dela pronunţare.

Instanta va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.

In caz de suspendarea executării creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.

ART. 63 - In procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19.

Excepţiunile personale vor trebui sa fie grabnica solutiune şi întotdeauna întemeiate pe o proba scrisă.

Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen la prima instanta, când procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune concluzii în fond chiar dacă paratul sau oponentul nu se prezintă.

ART. 64 - Dacă din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cambiei, deriva o acţiune cauzala, aceasta rămâne în fiinţa cu toată emiterea sau transmisiunea cambiei, afară de cazul când se dovedeşte novatiunea.

O asemenea acţiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedeşte cu protestul lipsa de acceptare sau de plata.

Posesorul cambiei nu poate exercita acţiunea cauzala decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanţei competente, justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalităţilor necesare pentru conservarea fata de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine.

ART. 65 - Când posesorul a pierdut acţiunea cambiala în contra tuturor obligatilor şi nu are contra acestora acţiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o acţiune pentru plata sumei cu care aceştia s-au imbogatit fără cauza în dăuna sa.

ART. 67 - Protestul poate fi dresat prin act separat, pe însuşi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Dacă protestul se dreseaza pe un adaos, cel care l-a dresat trebuie sa pună ştampila judecătoriei pe linia de unire.

Pentru mai multe titluri plătibile de aceeaşi persoana, în acelaşi loc protestul se poate face la cererea posesorului printr-un singur act separat.

Dacă protestul este cuprins în act separat, menţiune de facerea protestului va fi făcuta pe titlul depus spre protest.

ART. 68 - Protestul trebuie făcut în locurile prevăzute de art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar dacă nu sunt prezente.

Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dreseaza la judecătoria în a carei raza teritorială se afla locul de plata indicat în cambie.

Incapacitatea persoanelor cărora cambia trebue sa fie prezentată nu dispenseaza de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestora, cu excepţia celor prevăzute de ultimul alineat al art. 49.

Dacă persoana căreia trebue sa fie prezentată cambia a încetat din vieata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, după regulile precedente.

3. Numele şi pronumele persoanei sau persoanelor contra cărora s-a făcut protestul.

4. Arătarea locurilor în care a fost dresat, cu menţiunea cercetărilor făcute, conform art. 42.

5. Transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a făcut chiar pe înscrisul cambial.

6. Somatiunea de plata, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut nici un răspuns.

Când trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare sa-i fie făcuta în ziua următoare, aceasta cerere trebuie cuprinsă în protest.

ART. 70 - Ştersăturile, indreptarile şi scrisul printre rânduri sau cu semn de trimitere, trebuesc sa fie aprobate de acel care face protestul.

ART. 71 - Cel care face protestul este dator sa treacă protestele în întregime, zi cu zi, după ordinea datei, într-un registru special.

In caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizată după registru.

ART. 72 - Judecătoriile ţin un registru de proteste, în care se înregistrează, zilnic şi în ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.

In prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie trimite Camerei de Comerţ şi Industrie judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, făcute în cursul săptămînii precedente. Acest tabel trebuie sa indice data protestului, numele şi prenumele persoanei impotriva căreia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele şi prenumele tragatorului, suma datorată şi scadenta titlului protestat.

ART. 73 - In afară de cazul când tragatorul a stipulat obligaţiunea de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul se invoieste, printr-o declaraţie de refuz de acceptare sau plata scrisă şi datată pe titlu sau pe adaus, semnată de cel impotriva căruia protestul urma sa fie făcut. Aceasta declaraţiune trebuie sa fie investită cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.

ART. 74 - Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plătească la nevoie.

Cambia poate fi, în condiţiunile arătate mai jos, acceptată sau plătită de o persoana care intervine pentru oricare din obligaţi pe cale de regres.

Intervenientul poate fi un tertiu, însuşi trasul sau o persoana deja obligată prin cambie, cu excepţia acceptantului.

Intervenientul trebue în cele doua zile lucrătoare ce urmează interventiunii, sa încunoştiinţeze de interventiunea sa pe cel pentru care a intervenit. In caz de neobservare a acestui termen, el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijenţa sa, fără însă ca daunele-interesele sa poată întrece suma din cambie.

ART. 75 - Acceptarea prin interventiune poate fi făcuta oridecate ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptată ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadenta.

Cînd într-o cambie s-a indicat o persoana pentru a o accepta sau o plati la nevoie, la locul plăţii, posesorul nu poate exercita, înainte de scadenta, dreptul de regres în contra acelui care a făcut indicatiunea şi în contra semnatarilor următori, afară numai dacă a prezentat cambia persoanei indicate şi dacă aceasta, refuzind acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.

In alte cazuri de interventiune posesorul poate refuza acceptarea prin interventiune. Totuşi, dacă o admite, el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadenta, pe cale de regres, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost făcuta şi a semnatarilor următori.

ART. 76 - Acceptarea prin interventiune se scrie pe cambie şi se semnează de intervenient. Ea arata pentru cine este data; în lipsa acestei arătări, acceptarea se socoteşte data pentru trăgător.

ART. 77 - Acceptantul prin interventiune este ţinut fata de posesorul cambiei şi fata de girantii posteriori aceluia pentru care a intervenit în acelaşi mod ca şi acesta.

Cu toată acceptarea prin interventiune, acela pentru care ea a fost făcuta şi girantii săi, pot cere posesorului, în schimbul plăţii sumei arătate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului si, dacă va fi locul, a contului de întoarcere achitat.

Obligaţiunea acceptantului prin interventiune încetează în cazul în care cambia nu i-a fost prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.

ART. 78 - Plata prin interventiune poate fi făcuta orideciteori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau înainte de aceasta.

Plata trebue sa cuprindă întreaga suma ce ar fi avut sa plătească acel pentru care interventiunea s-a făcut.

Ea trebuie făcuta cel mai târziu în ziua ce urmează ultima zi admisă pentru facerea protestului de neplata.

Plata prin intervenţie trebuie sa rezulte din protest si, dacă acesta a fost deja dresat, trebuie sa fie menţionată la sfîrşitul actului de protest de către cel care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă tragatorul a pus clauza FĂRĂ CHELTUIELI.

ART. 79 - In cazul în care cambia a fost acceptată de mai mulţi intervenienţi, care au domiciliul la locul plăţii, sau dacă au fost indicate pentru a plati - la nevoie - persoane având domiciliul în acelaşi loc, posesorul trebuie sa prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar dacă va fi locul, sa ceara protestul de neplata cel mai târziu în ziua ce urmează ultimei zile admise pentru facerea protestului.

Dacă protestul nu a fost făcut în acest termen, acel care a făcut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptată cum şi girantii posteriori, sunt liberaţi.

ART. 80 - Posesorul care refuza plata prin interventiune pierde dreptul de regres impotriva celor care ar fi fost liberaţi.

ART. 81 - Plata prin interventiune trebuie sa fie constatată prin menţiune pe cambie, cu indicarea acelei pentru care este făcuta. In lipsa unei atari indicari, plata se socoteşte făcuta pentru trăgător.

Cambia şi protestul, dacă a fost încheiat, trebue sa fie predate aceluia care a plătit prin interventiune.

ART. 82 - Cel care a plătit prin interventiune dobândeşte drepturile rezultând din cambie impotriva aceluia pentru care a plătit şi impotriva acelora care sunt ţinuţi cambialmente către aceasta din urma; el nu poate însă gira din nou cambia.

Girantii posteriori semnatarului pentru care plata a fost făcuta sunt liberaţi.

Dacă mai multe persoane oferă plata prin interventiune, este preferat acela a cărui plata liberează un număr mai mare de obligaţi. Acela care, în cunoştinţa de cauza, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost liberaţi.

Aceste exemplare trebuesc sa fie numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteşte o cambie distinctă.

Oricare posesor al unei cambii în care nu se arata ca a fost trasa într-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebuie sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i dea sprijinul către propriul sau girant; se va urma astfel pana la trăgător. Girantii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare.

ART. 84 - Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat ca o atare plata anulează efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul rămâne ţinut în temeiul fiecărui exemplar acceptat care nu i-a fost înapoiat.

Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi girantii următori, sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor, purtând semnătura celor care nu le-au fost înapoiate.

ART. 85 - Acel care a trimes un exemplar al cambiei, în vederea acceptării, trebue sa indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se găseşte. Aceasta persoana este datoare sa-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.

Dacă acesta refuza, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decât după ce a făcut sa se constate prin protest:

ART. 86 - Oricare posesor al unei cambii are dreptul sa facă una sau mai multe copii.

Copia trebuie sa reproduca întocmai originalul cu girurile şi toate celelalte menţiuni care figurează în cambie; ea trebuie sa indice unde ia sfârşit.

Copia poate fi girata şi avalizata în acelaşi mod şi cu aceleaşi efecte ca şi originalul.

ART. 87 - Copia trebuie sa arate pe deţinătorul titlului original. Acesta este dator sa-l predea posesorului legitim al copiei.

In caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres impotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decât după ce a făcut sa se constate, prin protest, ca originalul nu i-a fost predat, cu toată cererea sa.

Dacă titlul original poarta după ultimul gir dat înainte de întocmirea copiei stipulatiunea "de aici girul nu este valabil decât pe copie", sau orice alta forma echivalenta, girul ulterior pe original este nul.

ART. 88 - In cazul alterării textului unei cambii, semnatarii posteriori alterării sunt ţinuţi în limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt ţinuţi potrivit textului original.

In cazul în care din titlu nu rezulta sau nu dovedeşte ca semnătura a fost pusă înainte sau după alterare se presupune ca a fost pusă înainte.

ART. 89 - In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înştiinţa despre aceasta pe tras şi poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată preşedintelui judecătoriei locului în care cambia este plătibilă.

Cererea va trebui sa arate condiţiunile esenţiale ale cambiei si, dacă este vorba de o cambie în alb, elementele suficiente spre a o identifica.

Preşedintele judecătoriei, după examinarea cererii şi a elementelor produse, precum şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţa prin care, specificind datele cambiei, o va declara nulă în miinile oricui se va găsi ea şi va autoriza sa se facă plata ei după trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, în cazul în care cambia are scadenta depăşită sau este la vedere , sau în termen de 30 de zile de la data scadentei, dacă aceasta este ulterioara publicării în Monitorul Oficial al României şi numai dacă, între timp, deţinătorul nu a făcut opoziţie.

Ordonanţa trebuie sa fie notificată trasului şi publicată în Monitorul Oficial, la staruinta şi pe cheltuiala petiţionarului.

Plata făcuta de tras înainte de notificarea ordonanţei, cu toată înştiinţarea făcuta, liberează pe debitor.

ART. 90 - In termen de 30 zile dela publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica atât petiţionarului cat şi trasului, odată cu citarea lor înaintea instanţei locului de plata.

ART. 91 - Pana la împlinirea termenului prevăzut de art. 89, petiţionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale şi dacă este vorba de o cambie deja scăzută, sau care a scăzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunând o cauţiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.

ART. 92 - După trecerea termenului prevăzut de art. 89, fără a se fi făcut opoziţie, sau după respingerea opoziţiei printr-o hotărâre rămasă definitiva, cambia pierdută sau sustrasa nu mai are niciun efect.

Oricine a obţinut înlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonanţei de anulare şi a certificatului grefei respective de neintroducerea opoziţiei în termen, sau la prezentarea hotărârii definitive de respingerea opoziţiei, sa ceara plata acelei cambii; când cambia a fost data în alb sau nu a scăzut încă, va putea cere, în aceleaşi condiţiuni, un duplicat.

Pentru cambiile scăzute sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 şi 54, afară de cazul cînd suma datorată a fost depusa potrivit art. 46 pe seama persoanei în favoarea căreia a avut loc anularea sau a fost pronunţată sentinta.

ART. 93 - Ordonanţa sau hotărârea rămasă definitiva stinge orice drept decurgând din cambia anulată, fără a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului fata de cel care a obţinut anularea.

ART. 94 - Orice acţiuni rezultând din cambii impotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiţi dela data scadentei.

Acţiunile posesorului impotriva girantilor şi impotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit dela data protestului făcut în timp util sau dela data scadentei în caz de stipulaţiune, fără cheltuieli.

Acţiunile girantilor unii impotriva altora şi impotriva tragatorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acţiunea de regres a fost pornită impotriva sa.

Acţiunea de imbogatire fără cauza se prescrie printr-un an din ziua în care hotărârea pronunţată asupra acţiunii cambiale va fi rămas definitiva.

ART. 95 - Plata unei cambii, a carei scadenta este într-o zi de sărbătoare legală, nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare şi protestul, nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.

Când unul din aceste acte trebue sa fie făcut într-un anumit termen, a cărui ultima zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prelungit pana la prima zi lucrătoare ce urmează. Zilele de sărbătoare legală intermediare intra în calculul termenului.

ART. 96 - In termenele legale sau convenţionale nu socoteşte ziua dela care ele încep sa curgă.

ART. 97 - Nu sunt admise termene de graţie, nici legale, nici judecătoreşti.

ART. 98 - Prin cuvîntul domiciliu, în sensul prezentei legi, se înţelege locul unde persoana obligată, la care se referă, îşi are locuinţa sau sediul, iar prin cuvîntul loc de plata se înţelege localitatea respectiva.

ART. 99 - Subscrierea prin punere de deget nu este socotită semnătura, afară numai dacă înscrisul este făcut în forma autentică sau notarială.

ART. 100 - In cambia trasa, care, nu trebue sa fie prezentată la acceptare, cum şi în orice alta cambie trasa, în cazul în care nu a fost acceptată, tragatorul poate, în limitele sumei prevăzută în cambie, sa cedeze printr-o clauza inserată în cuprinsul cambiei, creanţa sa derivând din vânzarea de mărfuri, pe care o are fata de tras.

Clauza trebuie sa cuprindă, sub sancţiune de nulitate, data şi numărul facturii referitoare la vânzarea de mărfuri.

In cazul unei cambii, emisă la ordinul tragatorului însuşi, clauza de cesiune poate fi inserată în primul gir.

Cesiunea nu poate fi făcuta de trăgător decît în favoarea unei societăţi bancare sau a altei societăţi de credit însă va folosi tuturor giratarilor succesivi. Prin expresia societate bancară sau alta societate de credit se înţelege persoanele juridice prevăzute de legislaţie privind activitatea bancară şi de credit.

ART. 101 - Cesiunea dobândeşte efect fata de terţi prin notificarea făcuta trasului, notificare ce se poate face şi prin scrisoare recomandată, cu recipisa de întoarcere; notificarea trebuie sa cuprindă menţiunile exacte pentru identificarea cambiei.

Prezentarea cambiei făcuta trasului, rezultând din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.

ART. 102 - Trasul, după notificarea cesiunii, nu poate plati decât posesorului cambiei.

Acesta nu poate valorifica fata de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacă a dresat protestul de neplata contra acestuia şi nu au trecut 5 zile dela comunicarea făcuta tragatorului a somaţiei de executare, conform art. 61, sau dela citare în acţiunea cambiala, ori dela admiterea creanţei cambiale la pasivul falimentului tragatorului, când acesta a fost declarat în stare de faliment.

Exercitarea acţiunii contra trasului nu împiedica executarea în acelaşi timp a acţiunii cambiale contra tragatorului şi a celorlalţi obligaţi.

Posesorul cambiei nu-si va putea valorifica drepturile derivând din cesiune la falimentul trasului decât după facerea notificării cerute de alin. 1 al acestui articol.

ART. 103 - Oricine cesioneaza o creanţa în condiţiunile prevăzute de art. 100, ştiind ca în momentul cesiunii nu exista, în total sau în parte, creanţa cedata, se va pedepsi cu amenda dela 5.000 - 100.000 lei şi închisoare pana la 6 luni, afară de cazul când faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsa mai mare, în care caz se va aplica aceasta pedeapsa.

1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;

7) Semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente;

8) numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele emitentului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;

9) codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.

ART. 105 - Titlul căruia ii lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.

Biletul la ordin a cărui scadenta nu este arătată, este socotit plătibil la vedere.

In lipsa unei arătări speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata şi în acelaşi timp loc al domiciliului emitentului.

Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis, se socoteşte semnat în locul arătat lângă numele emitentului.

ART. 105¹ - Biletul la ordin care întruneşte condiţiile prevăzute în art. 104-105 poate fi prezentat la plată prin trunchiere, în condiţiile stabilite pentru cambie la art. 46¹, 46², 46³, cu excepţia condiţiei referitoare la acceptare prevăzute la art. 46¹ alin. 3, producând toate efectele pe care legea le recunoaşte biletului la ordin original.

ART. 106 - Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind:

- zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graţie (art. 95-98);

Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privind cambia plătită de un an al treilea sau într-o localitate alta decît aceea a domiciliului trasului (art. 4 şi 30), stipulatiunea de dobânda (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de plata (art. 6), efectele unei semnături puse în condiţiunile arătate la art. 7, efectele semnăturii unei persoane care lucrează fără împuternicire sau depăşind împuternicirea (art. 10), cambia în alb (art. 12).

Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privitoare la aval (art. 33-35), în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. 34, dacă avalul nu arata pentru cine a fost dat, el se socoteşte dat pentru emitent.

ART. 107 - Emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii.

Biletele la ordin plătibile la un anume timp dela vedere, trebuesc prezentate spre viza emitentului în termenele fixate la art. 26. Termenul dela vedere curge dela data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datată se constata prin protest (art. 28), a cărui data serveşte ca punct de plecare pentru termenul dela vedere.

Extras din lucrarea "Cartea albă a contabilităţii - juridică" de Merticaru Dorin Nicolae, Brăila, 2012.
Toate drepturile rezervate.
.
Termeni şi condiţii de utilizare.........Notă realizatori


............	...