Legislatie utila - OMFP 2239 - Sistemul simplificat de contabilitate

În baza prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) şi ale art. 5 alin. (1¹) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

ART. 1 - (1) Se aprobă Sistemul simplificat de contabilitate, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Sistemul simplificat de contabilitate cuprinde reglementările contabile simplificate şi regulile privind aprobarea, semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale simplificate.

(3) Reglementările contabile simplificate cuprind principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale simplificate, regulile de întocmire a situaţiilor financiare anuale simplificate, formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale simplificate, planul de conturi simplificat, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile.

ART. 2 - (1) Persoanele care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.

(2) Pentru verificarea încadrării în criteriile prevăzute la alin. (1) se au în vedere indicatorii determinaţi din situaţiile financiare anuale, respectiv balanţa de verificare, încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii aceluiaşi exerciţiu financiar.

(3) În cazul persoanelor nou-înfiinţate, acestea pot opta în primul exerciţiu financiar fie pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, fie pentru aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă în al doilea exerciţiu financiar de raportare aceste persoane încetează să îndeplinească criteriile prevăzute la alin. (1), ele sunt obligate să aplice Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 3 - (1) Nu pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate:

a) persoanele juridice ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;

b) persoanele juridice care aparţin unui grup de societăţi şi intră în perimetrul de consolidare a unei societăţi-mamă cu sediul în România, care are obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate, conform prevederilor legale în vigoare;

c) societăţile/companiile naţionale, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste;

d) persoanele juridice a căror activitate este reglementată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, precum şi cele a căror activitate este reglementată de Banca Naţională a României;

e) subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin persoanelor juridice cu sediul în străinătate, precum şi subunităţile din străinătate ale persoanelor juridice din România a căror activitate este reglementată şi supravegheată de instituţiile prevăzute la lit. d).

(2) Persoanele care îndeplinesc cele două criterii prevăzute la art. 2 alin. (1), dar nu optează pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, aplică Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 4 - (1) Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate utilizează pentru evidenţierea operaţiunilor economico-financiare planul de conturi simplificat şi tratamentele contabile prevăzute de reglementările contabile simplificate.

(2) În funcţie de necesităţile de informaţii şi complexitatea operaţiunilor economico-financiare, aceste persoane pot utiliza şi conturi din planul de conturi general, precum şi tratamente contabile cuprinse în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Persoanele care au utilizat o parte sau toate conturile din planul de conturi general cuprins în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, completează situaţiile financiare anuale simplificate pe baza informaţiilor corespunzătoare elementelor prezentate în aceste situaţii.

ART. 5 - Persoanele care au optat pentru sistemul simplificat de contabilitate în condiţiile prevăzute de prezentul ordin, inclusiv cele care au utilizat unele tratamente contabile cuprinse în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau o parte ori toate conturile din planul de conturi general cuprins în aceleaşi reglementări, întocmesc situaţii financiare anuale simplificate, care se compun din bilanţ şi cont de profit şi pierdere simplificate, în condiţiile prevăzute de legea contabilităţii.

ART. 6 - Situaţiile financiare anuale simplificate trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei pentru întocmirea acestora în conformitate cu sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.

ART. 7 - Persoanele prevăzute la art. 2 pot organiza şi conduce contabilitatea de gestiune, indiferent dacă au optat sau nu pentru sistemul simplificat de contabilitate.

ART. 8 - Persoanele care la finele exerciţiului financiar precedent depăşesc limitele unuia sau ambelor criterii prevăzute la art. 2 alin. (1) aplică Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu prima raportare contabilă efectuată în exerciţiul financiar următor celui pentru care limitele respectivelor criterii au fost depăşite.

ART. 9 - (1) Ulterior constatării depăşirii limitelor oricăruia dintre cele două criterii prevăzute la art. 2 alin. (1), persoanele care au utilizat opţiunea prevăzută la acel articol şi la care contabilitatea a fost organizată şi condusă pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice, care au studii economice superioare conform opţiunii de la art. 10 alin. (3¹) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia ca, începând cu prima raportare contabilă efectuată în exerciţiul financiar următor celui pentru care s-a constatat depăşirea criteriilor, să ia măsurile necesare în vederea respectării prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii, astfel încât aceste raportări contabile să fie întocmite cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile şi să fie semnate de persoanele prevăzute de lege.

(2) Prevederile alin. (1) sunt exemplificate la cap. III din Sistemul simplificat de contabilitate.

ART. 10 - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, în tot cuprinsul Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "situaţii financiare anuale simplificate" se înlocuieşte cu sintagma "situaţii financiare anuale prescurtate".

ART. 11 - Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2011.

ART. 12 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1. - (1) Reglementările contabile simplificate cuprind principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale simplificate, regulile de întocmire a situaţiilor financiare anuale simplificate, formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale simplificate, planul de conturi simplificat, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile.

(2) Reglementările contabile simplificate se aplică de către următoarele categorii de persoane (denumite în continuare entităţi):

b) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România şi care aplică, de asemenea, reglementările contabile simplificate;

c) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România şi care aplică, de asemenea, reglementările contabile simplificate;

d) subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate, în condiţiile prevăzute în ordin.

2. - (1) Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.

CAP. II - FORMATUL ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE.

SECŢIUNEA 1 - DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE.

3. - (1) Entităţile care în exerciţiul financiar precedent au îndeplinit concomitent următoarele două criterii de mărime:

- cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro, inclusiv, şi

- totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro, inclusiv, pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate. În acest caz, ele întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:

(2) Indicatorul total active cuprinde: active imobilizate, active circulante şi cheltuieli în avans.

Cifra de afaceri netă se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor şi taxa pe valoarea adăugată, precum şi alte impozite şi taxe legate direct de cifra de afaceri.

(3) Încadrarea în criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) se efectuează pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare anuale, respectiv a balanţei de verificare, încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii aceluiaşi exerciţiu financiar.

(4) Entităţile care la finele exerciţiului financiar precedent depăşesc limitele unuia sau ambelor criterii de mărime prevăzute la alin. (1), aplică Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu exerciţiul financiar următor celui în care limitele respectivelor criterii au fost depăşite.

4. - Situaţiile financiare anuale simplificate se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.

5. - Situaţiile financiare anuale simplificate trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii.

6. - Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale simplificate a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.

7. - Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere simplificate, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.

8. - În bilanţul şi în contul de profit şi pierdere simplificate, elementele prevăzute la pct. 11 şi 16 trebuie prezentate separat, în ordinea indicată.

9. - Pentru fiecare element de bilanţ simplificat si de cont de profit şi pierdere simplificat trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

10. - (1) Bilanţul simplificat este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar.

(2) În bilanţul simplificat, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate.

a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţul simplificat atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil;

b) o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţul simplificat atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;

c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.

(4) Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producţie. Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de bunuri destinate vânzării de către entitate. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.

11. - (1) Formatul bilanţului simplificat este următorul: ... (prezentarea bilanţului nu face obiectul acestei documentaţii).

SECŢIUNEA 3 - PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANŢ SIMPLIFICAT.

12. - Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate, potrivit politicilor contabile aprobate de administratori sau persoanele care au obligaţia gestionării entităţii.

13. - (1) Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans".

(2) Veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar curent, nu sunt exigibile decât după închiderea acestuia, trebuie prezentate la "Creanţe".

14. - (1) Veniturile încasate înainte de data bilanţului aferent exerciţiului financiar curent, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans".

(2) Cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar curent, se vor plăti numai în cursul unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii".

(3) În cadrul veniturilor în avans reflectate în bilanţ, sumele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă de până la un an se prezintă distinct de cele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă mai mare de un an.

15. - (1) Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului simplificat, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

(2) Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.

16. - Formatul contului de profit şi pierdere simplificat este următorul: ... (prezntarea acestui format nu face obiectul acestei documentaţii).

SECŢIUNEA 5 - PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE SIMPLIFICAT.

17. - Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

18. - În înţelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;

b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

19. - (1) Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale simplificate se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt înregistrate în contabilitate în perioadele în care tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

(2) Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.

(3) Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.

20. - Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor financiare anuale simplificate sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de profit şi pierdere simplificate.

21. - (1) Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că, entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii.

Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.

(2) O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale simplificate pe baza continuităţii activităţii, dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora.

Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare, ulterior datei bilanţului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activităţii este încă adecvată.

22. - Principiul permanenţei metodelor. Metodele de evaluare şi politicile contabile, în general, trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.

23. - Principiul prudenţei. La întocmirea situaţiilor financiare anuale simplificate, evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi, în special:

a) în contul de profit şi pierdere simplificat poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;

b) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

c) trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale;

d) trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere simplificat.

Ca urmare, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate. Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

24. - Principiul independenţei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor.

Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 410 "Clienţi şi conturi asimilate"/analitic distinct), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 400 "Furnizori şi conturi asimilate"/analitic distinct). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.)

25. - Principiul evaluării separate a elementelor de active şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat.

26. - (1) Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

(2) În cazul corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.

27. - (1) Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.

(2) Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare.

(3) În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.

7.1. REGULI GENERALE DE EVALUARE.

28. - (1) Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale simplificate se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele prevăzute de prezentele reglementări.

(2) În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale, se aplică prevederile subsecţiunii 8.2.5.1. "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

7.1.1. Evaluarea la data intrării în entitate.

29. - (1) La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;

d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă se substituie costului de achiziţie.

(2) Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.

În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.

30. - (1) Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

(2) Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este externalizată.

(3) Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor.

(4) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

31. - (1) Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

(2) Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, costul proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.

(4) În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.

Includerea în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvată în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în locul şi forma dorite.

7.1.2. Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţul simplificat.

32. - (1) În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale simplificate, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

(2) În situaţiile financiare anuale simplificate elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reglementări se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie.

În înţelesul prezentelor reglementări, valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.

33. - (1) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.

(2) În scopul efectuării inventarierii, conducerea entităţii trebuie să stabilească proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale.

34. - (1) Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin amortizarea şi ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare ulterioară cumulată şi orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate.

(2) Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.

În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

(3) Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.

Evaluarea la data bilanţului a creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar. În scopul prezentării în bilanţul simplificat, valoarea creanţelor astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

(4) Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţul simplificat, în conformitate cu prevederile legale.

În scopul prezentării în bilanţul simplificat, disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.

Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantităţi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziţii şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală.

În cazul unor bunuri de această natură, depreciate sau fără utilizare, se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

(5) Titlurile pe termen scurt (acţiuni şi alte investiţii financiare) admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare, iar cele netranzacţionate la costul istoric mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

Titlurile pe termen lung (acţiuni şi alte investiţii financiare) se evaluează la costul istoric mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

35. - Pentru elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

36. - Capitalurile proprii rămân evidenţiate la valorile din contabilitate.

a) Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale simplificate utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

b) Pentru creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a).

c) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale simplificate, utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării tranzacţiei.

(2) Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.

38. - Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale simplificate nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare, dacă informaţiile respective se referă la condiţii (evenimente, operaţiuni etc.) care au existat la data bilanţului.

7.1.3. Evaluarea la data ieşirii din entitate.

39. - (1) La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.

(2) Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora.

(3) La scoaterea din evidenţă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.

Evenimente ulterioare datei bilanţului.

40. - (1) Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale simplificate sunt autorizate pentru emitere.

În accepţiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situaţiilor financiare anuale simplificate se înţelege aprobarea acestora de către un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării entităţii, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform legii.

(2) Evenimentele ulterioare datei bilanţului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care situaţiile financiare anuale simplificate sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor informaţii financiare selectate.

(3) Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului:

a) cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate; şi

b) cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate.

(4) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate, entitatea ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare anuale simplificate, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului.

Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate şi care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situaţiile sale financiare anuale simplificate sau recunoaşterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt următoarele:

a) soluţionarea ulterioară datei bilanţului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligaţie prezentă la data bilanţului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaşte un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă o datorie contingentă;

b) falimentul unui client, apărut ulterior datei bilanţului, confirmă de obicei că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale;

c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaţiile financiare anuale simplificate sunt incorecte.

(5) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate, entitatea nu îşi ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare anuale simplificate pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanţului.

Corectarea erorilor contabile.

41. - (1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la exerciţiile financiare precedente.

(3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza sau de a nu utiliza informaţii credibile care:

a) erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare anuale pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;

b) ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare anuale.

Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.

(4) Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent şi exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere.

(5) Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii.

În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare anuale.

(6) Înregistrarea stornării unei operaţiuni contabile aferente exerciţiului financiar curent se efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii iniţiale (stornare în roşu), fie prin înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcţie de politica contabilă şi programele informatice utilizate.

7.2.1. Reguli de evaluare de bază.

42. - (1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie.

43. - Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o bază continuă, pe o perioadă mai mare de un an, în scopul desfăşurării activităţilor entităţii.

44. - (1) Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustări calculate pentru a diminua valoarea unor astfel de active în mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare economică (amortizare).

(2) Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluată).

(3) În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând:

a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau

b) numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv.

45. - Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanţul simplificat la valoarea contabilă, aceasta fiind reprezentată de costul de achiziţie, costul de producţie sau altă valoare care substituie costul, diminuată cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum şi cu pierderile cumulate din depreciere.

46. - Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă.

7.2.2. Imobilizări necorporale.

Recunoaşterea imobilizărilor necorporale.

47. - (1) O imobilizare necorporală este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.

(2) O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când:

a) este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate şi vândută, transferată, autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; sau

b) decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii.

(3) O entitate controlează o imobilizare dacă entitatea are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare de pe urma resursei şi de a restricţiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporală pot include venitul din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizării de către entitate.

(4) Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legală (în cazul unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculă. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate evaluează care element este mai semnificativ. De exemplu, software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fără acel software specific se include în valoarea acelei imobilizări corporale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul de operare al unui computer. Atunci când software-ul nu este parte integrantă a hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporală.

48. - O imobilizare necorporală trebuie recunoscută în bilanţul simplificat dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate şi costul său poate fi evaluat în mod credibil.

- concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate;

În contabilitate, categoriile de imobilizări necorporale se evidenţiază distinct în contul 200 "Imobilizări necorporale".

Evaluarea iniţială a imobilizărilor necorporale.

50. - O imobilizare necorporală se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, aşa cum sunt definite în prezentele reglementări.

51. - Un element raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizări necorporale.

Cheltuieli ulterioare.

52. - (1) Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporală după cumpărarea sau finalizarea acesteia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

(2) Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizării necorporale atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil.

Evaluarea la data bilanţului.

53. - O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanţul simplificat la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.

Cedarea.

54. - O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sau cedarea sa.

55. - (1) În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări necorporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

(2) În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere simplificat, câştigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere simplificat, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz.

7.2.3. Imobilizări corporale.

Recunoaşterea imobilizărilor corporale.

a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi

57. - Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de prevederile contractelor încheiate între părţi, precum şi legislaţia în vigoare.

La reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de leasing se au în vedere prevederile Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale.

58. - O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.

Cheltuieli ulterioare.

59. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

(2) Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea entităţii care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.

60. - (1) Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuială în perioada în care este efectuată.

(2) Sunt recunoscute ca o componentă a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investiţiile efectuate la imobilizările corporale. Acestea trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi să conducă la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faţă de cele estimate iniţial.

Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.

61. - (1) Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.

(2) Imobilizările corporale în curs de execuţie se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz.

(3) Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii, ca şi pentru un activ achiziţionat. Astfel, dacă entitatea produce active similare, în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacţii normale, atunci costul activului este de obicei acelaşi cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului.

Evaluarea la data bilanţului.

62. - O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţul simplificat la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.

Amortizarea.

63. - (1) Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor.

(2) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora.

64. - (1) Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.

(2) Se supun, de asemenea, amortizării investiţiile efectuate la imobilizările corporale luate cu chirie, pe durata contractului de închiriere.

La expirarea contractului de închiriere, valoarea investiţiilor efectuate şi a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării.

65. - (1) Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora;

b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare;

c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului şi, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri contabile;

d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

(2) Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ se aşteaptă să fie consumate de entitate.

(3) Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeaşi natură şi având condiţii de utilizare identice, în funcţie de politica contabilă adoptată.

(4) Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări corporale.

(5) Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială.

Reevaluarea imobilizărilor corporale.

66. - Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale, situaţie în care se aplică prevederile subsecţiunii 8.2.5.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Cedarea şi casarea.

67. - O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.

68. - (1) În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

(2) În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere simplificat, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere simplificat, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz.

7.2.4. Imobilizări financiare.

69. - (1) În categoria imobilizărilor financiare se cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări şi alte împrumuturi, precum şi alte creanţe imobilizate.

(2) La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi.

Evaluarea iniţială.

70. - Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora.

Evaluarea la data bilanţului.

71. - Imobilizările financiare se prezintă în bilanţul simplificat la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.

7.3. ACTIVE CIRCULANTE.

7.3.1. Generalităţi.

Recunoaşterea activelor circulante.

a) se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii;

c) se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau

d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar, a căror utilizare nu este restricţionată.

(2) Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate procesării şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.

(3) Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;

74. - (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (2) de mai jos.

(2) În vederea prezentării în bilanţul simplificat, pentru activele circulante se constituie ajustări de valoare.

(3) Dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare, potrivit alin. (2), nu mai sunt aplicabile şi ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.

7.3.2. Stocuri.

a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau

c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

a) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;

c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;

- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;

f) animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie - lână, lapte şi blană;

g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;

h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

(2) În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări.

77. - (1) Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează în perioada în care a avut loc transferul riscurilor şi beneficiilor.

(2) În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid. Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:

- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidenţa debitorului până la vânzarea lor;

- bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în activele cumpărătorului;

- bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de proprietate având loc;

- bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii.

78. - (1) Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului;

b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:

- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;

- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;

c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanţului;

- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;

d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.

79. - (1) Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.

(2) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.

80. - (1) În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul.

(2) Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat.

(3) Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

(4) Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Coeficient de repartizare*1) = -------------------------------------------------------------------------------------- x 100

*1) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibil.

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.

(5) La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz.

(6) Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra bunurilor rămase în stoc.

(7) În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.

În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

81. - (1) La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

(2) Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică.

(3) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.

Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească durata medie de stocare.

(4) Potrivit metodei "ultimul intrat, primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.

82. - Valoarea produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie.

83. - (1) Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

(2) În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

(3) Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.

(4) Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

84. - (1) Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.

(2) Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.

(3) Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică.

85. - Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţul simplificat la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.

86. - Pentru contabilizarea investiţiilor pe termen scurt se aplică prevederile pct. 90 din prezentele reglementări, precum şi ale subsecţiunii 8.3.3. "Investiţii pe termen scurt" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

87. - (1) Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile entităţii, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.

(2) Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct.

(3) Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.

(4) În conturile de disponibilităţi se evidenţiază şi depozitele bancare pe termen scurt.

(5) Dobânzile de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, se înregistrează distinct în contabilitate, de cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

88. - Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.

89. - (1) Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

(2) Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.

90. - (1) La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.

Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de constituire.

(2) Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.

Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

91. - La finele fiecărei perioade pentru care se întocmeşte declaraţia privind impozitul pe profit/venit, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a perioadei în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

92. - (1) Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 "Avansuri de trezorerie"/analitic distinct).

(2) În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării avansului.

(3) Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii şi nedecontate până la data bilanţului, se evidenţiază în contul de debitori diverşi (461 "Debitori diverşi") sau sub formă de creanţe în legătură cu personalul (428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul"/analitic distinct), în funcţie de natura creanţei.

93. - Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate şi cele legate prin interese de participare, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.

94. - (1) În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.

(2) În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

(3) În conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară.

95. - (1) Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

(2) Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori.

96. - (1) Creanţele şi datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacţiilor entităţii, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută, cu respectarea prevederilor pct. 97 şi 98 din prezentele reglementări.

(2) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

(3) Din punct de vedere contabil, efectuarea operaţiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta.

(4) În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor.

97. - (1) În înţelesul prezentelor reglementări, o tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:

a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;

b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau

c) achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută.

(3) Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.

(4) În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operaţiunilor în valută, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută.

(5) O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

(6) Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din data subscrierii.

Diferenţele de curs valutar între cursul de la data subscrierii şi cursul de la data vărsării capitalului social în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

(7) Diferenţele de curs valutar, care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate, trebuie recunoscute în perioada în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi perioade în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea perioadă. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o perioadă ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare perioadă, care intervine până în perioada decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei perioade.

(8) Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în perioada în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci când creanţa sau datoria este decontată în decursul aceleiaşi perioade în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea perioadă.

Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o perioadă ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare perioadă, care intervine până în perioada decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei perioade.

98. - La finele fiecărei perioade pentru care se întocmeşte declaraţia privind impozitul pe profit/venit, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a perioadei în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.

De asemenea, aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul creanţelor, respectiv al datoriilor aferente decontărilor dintre unitate şi subunităţi, precum şi al decontărilor între subunităţi, al avansurilor acordate pentru imobilizări corporale şi necorporale, avansurilor acordate pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor, respectiv primite pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, exprimate în valută sau în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, precum şi al depozitelor bancare constituite în valută.

99. - La scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.

100. - Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

101. - În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale simplificate, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat.

Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

102. - (1) Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

(2) În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul previzionat al acestora atunci şi numai atunci când:

a) entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face astfel de plăţi ca rezultat al evenimentelor anterioare; şi

O obligaţie curentă există atunci, şi numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăţi.

(3) În situaţiile financiare anuale simplificate ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime.

103. - (1) În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.

(2) Drepturile de personal neridicate în termenul legal se urmăresc distinct, pe persoane.

104. - Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.

105. - (1) Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.

(2) Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.

106. - (1) Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.

(2) Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. Aici se cuprinde şi contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate.

107. - În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

108. - (1) Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.

(2) Taxa pe valoarea adăugată pentru achiziţiile din România şi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în România se determină şi se înregistrează în contabilitate potrivit legii.

109. - Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

110. - La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

111. - (1) Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

(2) Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii sunt achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.

Dacă la sfârşitul perioadei de raportare, conturile de datorii faţă de furnizori şi creanţe din subvenţii în valută prezintă sold, acestea se evaluează, astfel încât veniturile şi cheltuielile financiare aferente să nu influenţeze rezultatul acelei perioade.

112. - (1) Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conformitate cu prevederile pct. 137.

(2) Cota-parte din profit ce se plăteşte, potrivit legii, fiecărui asociat constituie dividend.

113. - Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum şi dobânzile aferente, calculate în condiţiile legii, se înregistrează în contabilitate în contul 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor" analitic distinct.

114. - Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi.

115. - (1) Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.

(2) În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri: chirii, abonamente, asigurări şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare.

(3) În contul 471 "Cheltuieli în avans" se înregistrează, de asemenea, achiziţiile de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, efectuate în cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaşte drept cheltuieli ale perioadelor viitoare în care urmează a se utiliza.

116. - Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere.

117. - Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi datoriile entităţii se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.

În această categorie se cuprind: angajamente (giruri, garanţii, cauţiuni) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; imobilizări corporale luate cu chirie; valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă; redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadenţă; bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie de către societăţi comerciale; dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadenţă; certificate de emisii de gaze cu efect de seră primite, care nu au stabilită o valoare şi, prin urmare, nu pot fi recunoscute în conturi bilanţiere, precum şi alte valori.

7.5. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN.

118. - (1) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:

a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau

7.6. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN.

119. - Entităţile trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă:

b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de data bilanţului.

120. - (1) Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.

121. - Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.

- este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi

(2) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:

a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi

b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general - mult mai redus decât în cazul provizioanelor.

Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.

b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care o entitate se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care:

- prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; şi

- ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi.

124. - (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.

(2) Se vor recunoaşte ca provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale entităţii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entităţii. Similar, o entitate recunoaşte un provizion pentru costurile de închidere a unei instalaţii petroliere, cu condiţia ca respectiva entitate să remedieze daunele produse deja. Spre deosebire de această situaţie, o entitate poate intenţiona sau poate avea nevoie, datorită presiunilor de ordin comercial sau a cerinţelor de ordin legal, să efectueze cheltuieli pentru a putea acţiona într-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de filtre pentru fum într-un anumit tip de fabrică). Deoarece entitatea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acţiuni, de exemplu, prin modificarea procedeului de fabricaţie, ea nu are o obligaţie curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare şi, deci, nu va recunoaşte niciun provizion.

a) litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;

b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;

e) dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;

g) prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; şi

- beneficiile plătite angajaţilor pentru terminarea contractului de muncă, ca rezultat al deciziei unei entităţi de a încheia contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare sau al deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar plecarea în şomaj, în schimbul acelor beneficii;

- alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau persoanelor dependente de aceştia, care nu sunt legate de restructurare sau pensii;

- cheltuielile legate de protecţia mediului înconjurător, pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă; protejarea biodiversităţii şi a peisajului; alte activităţi de protejare a mediului înconjurător;

(2) Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.

126. - Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii:

c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;

d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii.

127. - (1) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.

(2) Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile.

128. - Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.

Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plăti-o, în mod raţional, pentru stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel moment.

129. - (1) Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.

(2) Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat.

130. - (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

(2) Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial recunoscute.

(3) Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală.

131. - (1) În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor.

(2) În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale.

(3) Pentru tratamentul contabil al subvenţiilor se aplică prevederile secţiunii 8.8. "Subvenţii" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

132. - Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar.

133. - (1) Capitalul este reprezentat de capitalul social, în funcţie de forma juridică a entităţii.

134. - (1) Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.

(2) Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate.

135. - Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsecţiunii 8.2.5.1. "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

136. - (1) În categoria rezervelor se cuprind următoarele categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve.

(2) Rezervele legale se constituie anual din profitul entităţii, în cotele şi limitele prevăzute de lege, şi din alte surse prevăzute de lege.

(3) Rezervele legale pot fi utilizate numai în condiţiile prevăzute de lege.

(4) Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entităţii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.

(5) Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

7.9.4. Rezultatul exerciţiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului şi acoperirea pierderii contabile.

137. - (1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.

(2) Rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului.

(3) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.

(4) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(5) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve". Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.

(6) Închiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" şi 129 "Repartizarea profitului" se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale simplificate. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanţul simplificat întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale simplificate.

138. - Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie.

139. - (1) Contul de profit şi pierdere simplificat cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).

(2) Cifra de afaceri netă, în sensul prezentelor reglementări, se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor.

140. - Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

141. - (1) În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.

(2) Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.

(3) Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit şi pierdere simplificat, câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri din exploatare".

142. - (1) Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevenţe, chirii, subvenţii, dobânzi, dividende.

(2) Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoanele care acţionează în nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

143. - (1) Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

(2) Cheltuielile efectuate de entităţi pentru realizarea instalaţiilor în vederea asigurării utilităţilor (apă, energie electrică, gaze) necesare funcţionării se înregistrează în funcţie de natura acestora, pe cheltuieli ale perioadei, atunci când în contractele încheiate cu furnizorii de utilităţi este prevăzut că acestea urmează să treacă în proprietatea prestatorului serviciului sau lucrării respective.

În toate cazurile se vor avea în vedere clauzele cuprinse în contractele încheiate între părţi.

(3) Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. În contul de profit şi pierdere simplificat, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare".

144. - Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.

145. - Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale entităţii.

146. - (1) Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale simplificate.

(2) Administratorii entităţii trebuie să aprobe politici contabile pentru operaţiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaţiile prevăzute de legislaţie.

(3) La elaborarea politicilor contabile entităţile au în vedere specificul şi complexitatea activităţii desfăşurate.

147. - La elaborarea raportului administratorilor se aplică prevederile Secţiunii 10 "Conţinutul raportului administratorilor" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA 10 - APROBAREA, SEMNAREA ŞI PUBLICAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE.

148. - (1) Situaţiile financiare anuale simplificate se întocmesc şi se semnează de către persoanele care organizează şi conduc contabilitatea entităţilor, potrivit legii.

(2) Situaţiile financiare anuale simplificate se întocmesc, se aprobă şi publică potrivit legii.

(3) Pentru asigurarea informaţiilor destinate sistemului instituţional al statului, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita entităţilor depunerea unor raportări contabile la unităţile sale teritoriale.

CAP. III - PREVEDERI TRANZITORII REFERITOARE LA APLICAREA SISTEMULUI SIMPLIFICAT DE CONTABILITATE

Persoanele care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate.

Pentru verificarea încadrării în criteriile de mărime referitoare la cifra de afaceri netă şi la totalul activelor se au în vedere indicatorii determinaţi din situaţiile financiare anuale, respectiv balanţa de verificare, încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii aceluiaşi exerciţiu financiar.

Ulterior constatării depăşirii limitelor oricăruia dintre cele două criterii de mărime, persoanele care au utilizat opţiunea prevăzută de ordin şi la care contabilitatea a fost organizată şi condusă pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare conform opţiunii de la art. 10 alin (3¹) din legea contabilităţii, au obligaţia ca, începând cu prima raportare contabilă efectuată în exerciţiului financiar următor celui pentru care s-a constatat depăşirea criteriilor, să ia măsurile necesare în vederea respectării prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii, astfel încât aceste raportări contabile să fie întocmite cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile şi să fie semnate de persoanele prevăzute de lege.

Societatea comercială Alfa a întocmit pentru data de 31 decembrie 2010 situaţii financiare anuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe baza situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2010, precum şi a balanţei de verificare care a stat la baza întocmirii acestora, societatea Alfa constată următoarele:

- cifra de afaceri netă înregistrată se situează sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi

- totalul activelor înregistrat se situează sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro.

În baza art. 5 alin. (1¹) din legea contabilităţii, societatea Alfa optează pentru sistemul simplificat de contabilitate.

În baza acestei opţiuni, societatea Alfa întocmeşte la data de 31 decembrie 2011 situaţii financiare anuale simplificate compuse din bilanţ simplificat şi cont de profit şi pierdere simplificat. De asemenea, potrivit art. 10 alin. (3¹) din legea contabilităţii, societatea Alfa poate opta pentru organizarea şi conducerea contabilităţii pe bază de convenţie civilă încheiată potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare.

Astfel, din punctul de vedere al organizării şi conducerii contabilităţii, sunt trei posibilităţi pentru societatea Alfa:

- organizarea şi conducerea contabilităţii în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- organizarea şi conducerea contabilităţii pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, potrivit art. 10 alin. (3) din legea contabilităţii; sau

- organizarea şi conducerea contabilităţii pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, situaţie în care răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestor persoane fizice, conform art. 10 alin. (3¹) din legea contabilităţii.

Cazul în care societatea Alfa continuă să îndeplinească criteriile de mărime prevăzute de Sistemul simplificat de contabilitate

Pe baza situaţiilor financiare anuale simplificate întocmite la data de 31 decembrie 2011, societatea Alfa constată că îndeplineşte în continuare cele două criterii de mărime, respectiv:

- cifra de afaceri netă înregistrată se situează sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi

- totalul activelor înregistrat se situează sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro.

În exerciţiul financiar al anului 2012, societatea Alfa optează (în continuare) să aplice reglementărilor contabile simplificate şi va întocmi la data de 31 decembrie 2012 situaţii financiare anuale financiare simplificate.

Cazul în care societatea Alfa nu mai îndeplineşte criteriile de mărime prevăzute de Sistemul simplificat de contabilitate

Pe baza situaţiilor financiare anuale simplificate întocmite la data de 31 decembrie 2011, societatea Alfa constată că cifra de afaceri netă depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro.

În acest caz, având în vedere că societatea Alfa depăşeşte unul din cele două criterii de mărime:

- societatea Alfa are obligaţia de a aplica Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 şi trebuie să ia măsuri ca, începând cu prima raportare. contabilă efectuată în exerciţiul financiar al anului 2012, să respecte prevederile acestei reglementări.

De asemenea, administratorii societăţii Alfa au obligaţia de a asigura transpunerea soldurilor conturilor din planul de conturi simplificat în planul de conturi general cuprins în reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009;

- societatea Alfa are obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale la data de 31 decembrie 2012 potrivit reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009.

În acest sens, până la depunerea primei raportări aferente datei de 30 iunie 2012 şi întocmite potrivit reglementărilor contabile, administratorii societăţii Alfa au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea art. 10 alin. (2) şi (3) din legea contabilităţii, în ceea ce priveşte organizarea şi conducerea contabilităţii, respectiv să ia măsuri pentru angajarea de personal cu studii economice superioare în cadrul compartimentelor distincte în care contabilitatea este organizată şi condusă, sau să încheie contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii.

Conturile pot avea funcţiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncţionale (A/P).

Entităţile pot dezvolta conturile cuprinse în planul de conturi simplificat în funcţie de necesităţi.

Pentru elementele extrabilanţiere entităţile vor avea în vedere prevederile Capitolului IV "Planul de conturi general" cuprins în Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

390. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie (P)

*2) În acest cont vor fi evidenţiate şi sumele acordate prin sistemul de carduri.

68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU

681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare

698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus*3)

771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare

78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare

CAP. V - TRANSPUNEREA SOLDURILOR CONTURILOR DIN PLANUL DE CONTURI GENERAL PREVĂZUT DE REGLEMENTĂRILE CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE, APROBATE PRIN OMFP 3.055/2009, CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE, ÎN PLANUL DE CONTURI SIMPLIFICAT.

Din clasa 1 "Conturi de capitaluri" fac parte următoarele grupe: 10 "Capital şi rezerve", 11 "Rezultatul reportat", 12 "Rezultatul exerciţiului financiar", 15 "Provizioane" şi 16 "Împrumuturi şi datorii asimilate".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa capitalului subscris, vărsat şi nevărsat, în natură şi/sau numerar, de către acţionarii/asociaţii unei entităţi, precum şi a majorării sau reducerii capitalului, potrivit legii.

Contabilitatea analitică a capitalului se ţine pe acţionari/asociaţi, evidenţiindu-se numărul şi valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale subscrise sau vărsate.

Referitor la patrimoniul public, se vor avea în vedere prevederile legale în acest sens.

- capitalul subscris de acţionari/asociaţi, în natură şi/sau numerar, capitalul majorat prin subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni/părţi sociale, precum şi capitalul preluat în urma operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (456);

- profitul contabil realizat în exerciţiile financiare precedente, utilizat ca sursă de majorare a capitalului social (117);

- rezervele destinate majorării capitalului, potrivit legii, inclusiv cele corespunzătoare instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaţilor (106).

- capitalul retras de acţionari/asociaţi, precum şi capitalul lichidat cu ocazia operaţiunilor de reorganizare a entităţilor, potrivit legii (456);

- acoperirea pierderilor contabile realizate în exerciţiile financiare precedente, care reduc capitalul social, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117).

Contul 106 "Rezerve".

Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve.

- profitul net contabil realizat la închiderea exerciţiului curent repartizat la rezerve în baza unor prevederi legale (129);

- profitul net realizat în exerciţiile anterioare, repartizat la rezerve, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);

- diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării în natură la capitalul altor entităţi şi valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi necorporale care fac obiectul participaţiei (260);

- majorarea valorii participaţiilor deţinute în capitalul altor entităţi, ca urmare a încorporării rezervelor în capitalul acestora (260);

- rezervele destinate majorării capitalului, potrivit legii, inclusiv cele corespunzătoare instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaţilor (101);

- rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile înregistrate în exerciţiile precedente, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);

- decontarea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi, în cazul operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (456).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul exerciţiului precedent nerepartizat de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor, respectiv a pierderii neacoperite.

- profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat (121);

- pierderile contabile ale exerciţiilor financiare precedente, acoperite din rezerve, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (106);

- pierderile contabile realizate în exerciţiile financiare precedente, acoperite prin reducerea capitalului social, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (101);

- pierderile contabile înregistrate în exerciţiile financiare precedente, acoperite din rezultatul reportat reprezentând profit, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117).

- pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat (121);

- profitul contabil realizat în exerciţiile financiare precedente, utilizat ca sursă de majorare a capitalului social, potrivit legii (101);

- profitul net realizat în exerciţiile financiare precedente, şi care se repartizează în exerciţiile financiare următoare pe destinaţiile aprobate de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor, potrivit legii (106, 117, 446, 457).

Soldul debitor al contului reprezintă pierderea neacoperită, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate în exerciţiul financiar curent.

- la sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (700 la 786);

- pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat (117).

- la sfârşitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (600 la 698);

- profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (129);

- profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat (117).

Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizată.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa repartizării profitului realizat în exerciţiul financiar curent şi repartizat, potrivit legii.

- rezervele constituite, potrivit legii, din profitul realizat în exerciţiul financiar curent (106).

- profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (121).

Soldul contului reprezintă profitul repartizat, aferent exerciţiului financiar încheiat.

Contul 151 "Provizioane".

- valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor, potrivit prevederilor legale (681);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, creditelor bancare pe termen lung primite, datoriilor entităţii faţă de entităţile afiliate, respectiv entităţile de care compania este legată prin interese de participare, precum şi a altor împrumuturi şi datorii asimilate (depozitele, garanţii primite şi alte datorii asimilate).

În creditul contului 160 "Împrumuturi şi datorii asimilate" se înregistrează:

- suma împrumuturilor de primit/primite şi a datoriilor asimilate, a creditelor pe termen lung primite, sume încasate de la entităţile afiliate, respectiv entităţile de care compania este legată prin interese de participare (461, 512);

- sumele reprezentând garanţiile de bună execuţie reţinute, conform contractelor încheiate (400);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a împrumuturilor şi datoriilor asimilate, precum şi a creditelor în valută (665);

- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

În debitul contului 160 "Împrumuturi şi datorii asimilate" se înregistrează:

- suma împrumuturilor şi datoriilor asimilate rambursate, precum şi a creditelor pe termen lung rambursate (512);

- obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator, în cazul leasingului financiar (400);

- valoarea imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituite (210);

- diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, precum şi din rambursarea împrumuturilor şi datoriilor asimilate în valută (765);

- diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Soldul contului reprezintă împrumuturile, datoriile asimilate, şi creditele, pe termen lung nerambursate.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, creditelor bancare pe termen lung, datoriilor faţă de entităţile afiliate, respectiv entităţile de care compania este legată prin interese de participare, precum şi a celor aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate.

Contul 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" este un cont de pasiv.

În creditul contului 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" se înregistrează:

- valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate (666);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută, rezultate în urma evaluării acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665).

În debitul contului 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" se înregistrează:

- suma dobânzilor plătite aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate (512);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută, rezultate în urma evaluării acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, precum şi la rambursarea acestora (765).

Din clasa 2 "Conturi de imobilizări" fac parte următoarele grupe de conturi: 20 "Imobilizări necorporale", 21 "Imobilizări corporale", 22 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare", 23 "Imobilizări în curs şi avansuri pentru imobilizări", 26 "Imobilizări financiare", 28 "Amortizări privind imobilizările" şi 29 "Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor necorporale (cheltuieli de constituire, respectiv cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni recunoscute ca imobilizări necorporale, brevete, licenţe, mărci comerciale, precum şi alte drepturi şi active similare aportate, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, fondul comercial pozitiv, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi, precum şi alte imobilizări necorporale).

- cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii (400, 462, 512, 531).

- lucrările şi proiectele de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau achiziţionate de la terţi (230, 721, 400);

- valoarea imobilizărilor necorporale primite ca subvenţii guvernamentale sau cu titlu gratuit, precum şi cele constatate plus la inventar (475);

- brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte valori similare achiziţionate sau reprezentând aport în natură (400, 456);

- valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale achiziţionate (400);

- valoarea programelor informatice reprezentând aport la capitalul social (456).

- valoarea imobilizărilor necorporale depuse ca aport la capitalul altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (260);

- valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale scoase din evidenţă (650);

Soldul contului reprezintă valoarea activelor de natura imobilizărilor necorporale existente.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa terenurilor şi a amenajărilor de terenuri, construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproducţie şi muncă şi a plantaţiilor, precum şi a mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale.

- valoarea terenurilor, construcţiilor, a instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproducţie şi muncă, a plantaţiilor, precum şi a mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor imobilizări corporale achiziţionate şi a celor reprezentând aport la capital (400, 446, 220, 456);

- valoarea terenurilor, construcţiilor, a instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, a plantaţiilor, precum şi a mobilierului, aparaturii birotice, a echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor imobilizări corporale primite prin subvenţii pentru investiţii sau cu titlu gratuit (475);

- plusurile de inventar constatate la instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale de reproducţie şi muncă, plantaţii, precum şi la mobilier, aparatura birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi la alte imobilizări corporale (475);

- valoarea construcţiilor, a instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, mobilierului şi altor imobilizări corporale primite în regim de leasing financiar (160);

- valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri realizate pe cont propriu (230, 722);

- valoarea construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor de reproducţie şi muncă şi a plantaţiilor, precum şi a mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale, realizate din producţie proprie (230);

- valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la construcţiile, instalaţiile tehnice, mijloacele de transport şi alte imobilizări corporale primite cu chirie şi restituite proprietarului (281).

- valoarea terenurilor, respectiv a amenajărilor de terenuri cedate, amortizate (281, 650);

- valoarea neamortizată a construcţiilor, a instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, a mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor imobilizări corporale scoase din evidenţă (650);

- amortizarea construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor imobilizări corporale scoase din evidenţă (281);

- valoarea imobilizărilor corporale aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituite (160);

- valoarea terenurilor, clădirilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor imobilizări corporale care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (260);

- valoarea investiţiilor efectuate de chiriaşi la construcţiile, instalaţiile tehnice şi mijloacele de transport primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (281);

- valoarea construcţiilor, a instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor imobilizări corporale distruse de calamităţi (671).

Soldul contului reprezintă valoarea terenurilor, construcţiilor, a instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor imobilizări corporale existente.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

Contul 220 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare" este un cont de activ.

În debitul contului 220 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare" se înregistrează:

- valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (400).

În creditul contului 220 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare" se înregistrează:

- valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare (210).

Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care sau transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

Din grupa 23 "Imobilizări în curs şi avansuri pentru imobilizări" face parte:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor corporale şi necorporale în curs de execuţie şi a avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări.

Contul 230 "Imobilizări în curs şi avansuri pentru imobilizări" este un cont de activ.

În debitul contului 230 "Imobilizări în curs şi avansuri pentru imobilizări" se înregistrează:

- valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale în curs de execuţie facturate de furnizori (400);

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale şi necorporale (400);

- valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale în curs de execuţie efectuate în regie proprie, neterminate (721, 722);

- valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale în curs de execuţie primite ca aport la capitalul social (456).

- diferenţele favorabile aferente creanţelor din avansuri exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

În creditul contului 230 "Imobilizări în curs şi avansuri pentru imobilizări" se înregistrează:

- valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale în curs de execuţie, recepţionate, date în folosinţă sau puse în funcţiune (200, 210);

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale şi necorporale, decontate (400);

- valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale în curs de execuţie scoase din evidenţă (650);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a avansurilor acordate în valută sau cu ocazia decontării acestora (665);

- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor din avansuri exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau înregistrate cu ocazia decontării lor (668).

- valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie distruse de calamităţi (671).

Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale în curs de execuţie, precum şi a avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale şi necorporale, nedecontate.

- valoarea imobilizărilor financiare dobândite prin achiziţie (512, 531, 269);

- valoarea imobilizărilor financiare dobândite prin aport, potrivit legii, la capitalul social al altor entităţi (200, 210, 371);

- diferenţa dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entităţi (106);

- diferenţa dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi valoarea mărfurilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entităţi (750);

- valoarea imobilizărilor financiare primite ca urmare a majorării capitalului social al altor entităţi la care se deţin participaţii, prin încorporarea rezervelor (106);

- valoarea imobilizărilor financiare primite ca urmare a majorării capitalului social al altor entităţi la care se deţin participaţii, prin încorporarea beneficiilor (768);

- sume plătite reprezentând valoarea împrumuturilor acordate altor entităţi (512);

- sume plătite sau de plătit, reprezentând valoarea obligaţiunilor achiziţionate cu ocazia emisiunilor de obligaţiuni efectuate de terţi, care urmează a fi deţinute pe o perioadă mai mare de un an (512, 462);

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente împrumuturilor acordate în valută şi depozitelor constituite în valută, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

- diferenţele favorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

- cheltuielile privind valoarea imobilizărilor financiare deţinute la entităţile la care se deţin participaţii, cedate (668);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente împrumuturilor acordate în valută, rezultate în urma evaluării acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau în urma încasării creanţelor (665);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente depozitelor constituite în valută, rezultate în urma evaluării acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia lichidării lor (665);

- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor imobilizate exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa vărsămintelor de efectuat cu ocazia achiziţionării imobilizărilor financiare.

Contul 269 "Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare" este un cont de pasiv.

În creditul contului 269 "Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare" se înregistrează:

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a datoriilor în valută reprezentând vărsăminte de efectuat pentru imobilizările financiare (665).

În debitul contului 269 "Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare" se înregistrează:

- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută, reprezentând vărsăminte de efectuat pentru imobilizările financiare, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau în urma achitării acestora (765).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor necorporale.

Contul 280 "Amortizări privind imobilizările necorporale" este un cont de pasiv.

În creditul contului 280 "Amortizări privind imobilizările necorporale" se înregistrează:

În debitul contului 280 "Amortizări privind imobilizările necorporale" se înregistrează:

- amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale scoase din evidenţă (200).

Contul 281 "Amortizări privind imobilizările corporale".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor corporale.

Contul 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" este un cont de pasiv.

În creditul contului 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" se înregistrează:

- valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie şi restituite proprietarului (210);

În debitul contului 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" se înregistrează:

- valoarea investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (210);

GRUPA 29 "AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR".

Din grupa 29 "Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor" fac parte:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale.

Contul 290 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale" este un cont de pasiv.

În creditul contului 290 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale" se înregistrează:

- sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale (681).

În debitul contului 290 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale" se înregistrează:

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale (781).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor necorporale.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale.

Contul 291 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale" este un cont de pasiv.

În creditul contului 291 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale" se înregistrează:

- sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale (681).

În debitul contului 291 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale" se înregistrează:

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale (781).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor corporale.

Contul 293 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale în curs de execuţie.

Contul 293 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie" este un cont de pasiv.

În creditul contului 293 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie" se înregistrează:

- sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie (681).

În debitul contului 293 "Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie" se înregistrează:

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie (781).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor în curs de execuţie.

Contul 296 "Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare.

Contul 296 "Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare" este un cont de pasiv.

În creditul contului 296 "Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare" se înregistrează:

- sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor privind pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (686).

În debitul contului 296 "Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare" se înregistrează:

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor privind pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (786).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor financiare.

Din clasa 3 "Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie" fac parte următoarele grupe de conturi: 30 "Stocuri de materii prime şi materiale", 32 "Stocuri în curs de aprovizionare", 33 "Producţie în curs de execuţie", 34 "Produse", 35 "Stocuri aflate la terţi", 36 "Animale", 37 "Mărfuri", 38 "Ambalaje" şi 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale.

În debitul contului 300 "Stocuri de materii prime şi materiale " se înregistrează:

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate de la terţi (400, 320, 446, 542);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la terţi (350, 400);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la unitate sau subunităţi (480);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar reprezentând aport în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute şi consumate ca materie primă, materiale consumabile sau materiale de natura obiectelor de inventar în aceeaşi unitate, inclusiv a diferenţelor de preţ nefavorabile aferente (340, 348);

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (600, 750);

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime , materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate (308).

În creditul contului 300 "Stocuri de materii prime şi materiale" se înregistrează:

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (600);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar vândute ca atare (371);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile sau materialelor de natura obiectelor de inventar livrate unităţii sau subunităţilor (480);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile sau materialelor de natura obiectelor de inventar trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi (350);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile sau materialelor de natura obiectelor de inventar, ieşite prin donaţie (650);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile sau materialelor de natura obiectelor de inventar, distruse prin calamităţi (671).

Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime, materialelor consumabile sau materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor (în plus sau nefavorabile, respectiv în minus sau favorabile) între preţul de înregistrare standard (prestabilit) şi costul de achiziţie, aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar.

Contul 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar.

În debitul contului 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" se înregistrează:

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (costul de achiziţie este mai mare decât preţul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar intrate în gestiune (400, 542);

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (600).

În creditul contului 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" se înregistrează:

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate (300, 542);

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (600).

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

Stocurile de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar existente la începutul exerciţiului financiar, precum şi intrările în cursul perioadei se înregistrează direct în debitul contului 600 "Cheltuieli cu materii prime şi materiale ".

Contul 300 "Stocuri de materii prime şi materiale" se debitează numai la sfârşitul perioadei cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin creditul contului 600 "Cheltuieli cu materii prime şi materiale", iar la începutul perioadei imediat următoare, pentru respectarea permanenţei metodelor, se reiau pe cheltuieli la aceeaşi valoare.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

În debitul contului 320 "Stocuri în curs de aprovizionare" se înregistrează:

- valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (400).

În creditul contului 320 "Stocuri în curs de aprovizionare" se înregistrează:

- valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare (300, 361, 371, 381).

Soldul contului 320 "Stocuri în curs de aprovizionare" reprezintă valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stocurilor de produse în curs de execuţie (care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute de procesul tehnologic, respectiv producţia neterminată) existente la sfârşitul perioadei, precum şi serviciile în curs de execuţie.

- valoarea la cost de producţie a stocului de produse în curs de execuţie la sfârşitul perioadei, stabilită pe bază de inventar (710);

- valoarea la cost de producţie a serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei (710).

În creditul contului 330 "Producţie în curs de execuţie" se înregistrează:

- scăderea din gestiune a valorii produselor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare (710);

- scăderea din gestiune a valorii serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare (710).

Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie a produselor şi serviciilor aflate în curs de execuţie la sfârşitul perioadei.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de produse.

- valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor de produse (semifabricate, produse finite şi produse reziduale) intrate în gestiune din producţie proprie şi plusurile constatate la inventariere (710);

- valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor de produse aduse de la terţi (350, 400);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor primite de la unitate sau subunităţi (480).

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor vândute şi lipsurile constatate la inventariere (710);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor consumate în aceeaşi unitate (300, 381);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor transferate în magazinele de vânzare proprii (371);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit legii (420);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor livrate unităţii sau subunităţilor (480);

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor între preţul standard (prestabilit) şi costul de producţie al produselor.

Contul 348 "Diferenţe de preţ la produse" este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor.

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (costul de producţie este mai mare decât preţul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie (710);

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile repartizate asupra produselor ieşite din gestiune (710).

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile (costul de producţie este mai mic decât preţul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie (710);

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor ieşite din gestiune (710).

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor existente în stoc.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse, animale, mărfuri şi ambalaje trimise la terţi, pentru prelucrare sau în custodie.

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, produselor, animalelor, mărfurilor şi ambalajelor aflate la terţi (300, 340, 361, 371, 381).

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, produselor, animalelor, mărfurilor şi ambalajelor intrate în gestiune, aduse de la terţi (300, 340, 361, 371, 381);

- scăderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, produselor, animalelor şi păsărilor, mărfurilor şi ambalajelor aflate la terţi, constatate lipsă la inventar (600, 606, 607);

Soldul contului reprezintă valoarea stocurilor de natura materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, produselor, animalelor, mărfurilor şi ambalajelor aflate la terţi.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa efectivelor de animale şi păsări de natura stocurilor, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji etc.), în vederea creşterii şi folosirii lor pentru muncă şi reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru valorificare; coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie (lână, lapte şi blană).

- valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor achiziţionate (368, 400, 320, 542);

- valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor primite de la unitate sau subunităţi (480);

- valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor aduse de la terţi, precum şi a celor aportate în natură (350, 400, 456);

- valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, sporuri de greutate şi plusurile de inventar (710);

- valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor vândute - din producţie proprie sau achiziţionate - constatate minus de inventar şi cele trimise la terţi (710, 606, 350);

- valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor livrate unităţii sau subunităţilor (480);

- valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor vândute ca atare (371);

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor, în plus sau nefavorabile, respectiv în minus sau favorabile, între preţul standard (prestabilit) şi costul de achiziţie, respectiv costul de producţie.

Contul 368 "Diferenţe de preţ la animale şi păsări" este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a animalelor şi păsărilor.

În debitul contului 368 "Diferenţe de preţ la animale şi păsări" se înregistrează:

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente animalelor şi păsărilor achiziţionate (400, 542);

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (preţul de înregistrare este mai mare decât preţul standard) aferente animalelor şi păsărilor intrate în gestiune din producţie proprie (710);

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente animalelor şi păsărilor incluse pe cheltuieli (606);

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile repartizate asupra animalelor şi păsărilor ieşite din gestiune (710).

În creditul contului 368 "Diferenţe de preţ la animale şi păsări" se înregistrează:

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente animalelor şi păsărilor achiziţionate (361, 542);

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile (preţul de înregistrare este mai mic decât preţul standard) aferente animalelor şi păsărilor intrate în gestiune din producţie proprie (710);

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente animalelor şi păsărilor incluse pe cheltuieli (606);

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile repartizate asupra animalelor şi păsărilor ieşite din gestiune, din producţie proprie (710).

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente animalelor şi păsărilor existente în stoc.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri.

- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate (400, 446, 320, 542);

- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor primite de la unitate sau subunităţi (480);

- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor reprezentând aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor şi păsărilor şi ambalajelor, vândute ca atare (300, 361, 381);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor transferate magazinelor proprii (340);

- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (607, 750);

- valoarea adaosului comercial şi taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, în situaţia în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţ cu amănuntul (378, 4428);

- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare şi lipsurile de inventar (607);

- valoarea adaosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite din gestiune (378, 4428);

- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor livrate unităţii sau subunităţilor (480);

- valoarea mărfurilor care fac obiectul participării în natură, potrivit legii, la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (260).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa adaosului comercial (marja comerciantului) aferent mărfurilor din unităţile comerciale.

Contul 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor.

Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de ambalaje.

- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor achiziţionate (400, 446, 320, 542);

- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor primite de la unitate sau subunităţi (480);

- valoarea ambalajelor reprezentând aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);

- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor constatate plus de inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (600, 750);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reţinute în stoc (409);

- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor realizate din producţie proprie şi reţinute ca ambalaje (340);

- diferenţe de preţ în minus sau favorabile aferente ambalajelor achiziţionate (388).

- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor consumate şi lipsurile constatate la inventar (600);

- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor livrate unităţii sau subunităţilor (480);

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor în minus sau favorabile, respectiv în plus sau nefavorabile între preţul standard şi costul de achiziţie, aferente ambalajelor.

Contul 388 "Diferenţe de preţ la ambalaje" este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a ambalajelor.

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (costul de achiziţie mai mare decât preţul standard) aferente ambalajelor intrate în gestiune (400, 542);

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente ambalajelor incluse pe cheltuieli (600).

- diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente ambalajelor achiziţionate (381, 542);

- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente ambalajelor ieşite din gestiune (600).

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente ambalajelor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

GRUPA 39 "AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE".

Din grupa 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" face parte:

Contul 390 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar, a ajustărilor pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, producţiei în curs de execuţie, produselor, animalelor, mărfurilor şi ambalajelor existente în entitate sau aflate la terţi, precum şi a suplimentării, diminuării sau anulării acestora, potrivit politicilor adoptate de entitate.

Contul 390 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" este cont de pasiv.

În creditul contului 390 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" se înregistrează:

- valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor existente în entitate sau aflate la terţi, precum şi a producţiei în curs, constituite sau suplimentate, pe feluri de ajustări (681).

În debitul contului 390 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" se înregistrează:

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor existente în entitate sau aflate la terţi, precum şi producţiei în curs (781).

Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor constituite, la sfârşitul perioadei.

Din clasa 4 "Conturi de terţi" fac parte următoarele grupe de conturi: 40 "Furnizori şi conturi asimilate", 41 "Clienţi şi conturi asimilate", 42 "Personal şi conturi asimilate", 43 "Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate", 44 "Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate", 45 "Grup şi acţionari/asociaţi", 46 "Debitori şi creditori diverşi", 47 "Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate", 48 "Decontări în cadrul unităţii", 49 "Ajustări pentru deprecierea creanţelor".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor şi a decontărilor în relaţiile cu furnizorii, pentru aprovizionările de bunuri sau serviciile prestate, obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale, decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri şi prestările de servicii pentru care nu s-au primit facturi.

În creditul contului 400 " Furnizori şi conturi asimilate " se înregistrează:

- valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor, mărfurilor şi ambalajelor, achiziţionate cu titlu oneros de la terţi pe bază de facturi (300, 340, 361, 371, 381, 320), precum şi diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente, în cazul în care evidenţa acestora se ţine la preţuri standard (308, 368, 388);

- valoarea imobilizărilor facturate de furnizori sau a serviciilor prestate de terţi pentru realizarea acestor imobilizări (200, 210, 220, 230);

- obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator, în cazul leasingului financiar, şi a dobânzii aferente (160, 666);

- valoarea materialelor achiziţionate, nestocate şi consumul de energie şi apă (600, 605);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (600, 607);

- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite (400);

- valoarea bunurilor aprovizionate sau a serviciilor prestate de către furnizori, precum şi a altor datorii către aceştia pentru care nu s-au primit facturi (300, 361, 371, 381, 4428, 600, 605, 610, 620, 650);

- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori achiziţionate (532);

- valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate terţilor (650);

- valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră achiziţionate, aferente perioadei (650);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

În debitul contului 400 " Furnizori şi conturi asimilate " se înregistrează:

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (409);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare, ca plată în natură potrivit prevederilor contractuale (340);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (409);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

- diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii.

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (400);

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

- diferenţele favorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (400);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, înapoiate furnizorilor, precum şi valoarea ambalajelor degradate (400, 600);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reţinute în stoc (381);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor şi decontărilor în relaţiile cu clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, servicii prestate, inclusiv a clienţilor incerţi, rău-platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu, livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu sau întocmit facturi.

- valoarea la preţ de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (700 la 708, 4427);

- valoarea livrărilor de bunuri sau a serviciilor prestate către clienţi, pentru care nu sau întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, precum şi a altor creanţe faţă de aceştia (700 la 708, 4428, 750);

- venituri înregistrate în avans sau de realizat, aferente perioadelor sau exerciţiilor financiare următoare (472);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienţilor (419);

- valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate de terţi (750);

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

- sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu (650);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienţi (419);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa clienţilor - creditori, reprezentând avansurile încasate de la clienţi.

- sumele facturate clienţilor reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii (410);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienţilor (410);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută primite de la clienţi, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienţi (410);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienţi (708);

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor decontate, precum şi cele aferente datoriilor în valută către clienţi, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

- diferenţele favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate cu ocazia decontării sau la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a sporurilor, adaosurilor, premiilor din fondul de salarii, ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate, primelor acordate personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale, reprezentând participarea acestora la profit şi a drepturilor de personal neridicate în termenul legal.

- ajutoarele materiale suportate potrivit legii, precum şi alte ajutoare acordate (431, 645);

- valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii (641);

- reţineri din salarii reprezentând avansuri acordate personalului, sume opozabile salariaţilor datorate terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru ajutorul de şomaj, garanţii, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri datorate (425, 427, 431, 437, 428, 444);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit legii (340);

- reţineri reprezentând avansuri, sume datorate unităţii şi terţilor, precum şi alte reţineri datorate (425, 427, 428, 431, 437, 444);

Soldul creditor al contului reprezintă drepturile salariale datorate, ajutoarele materiale datorate, primele acordate din profit, datorate, drepturi de personal neridicate, iar soldul debitor, sumele datorate de personal.

- sumele reţinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale, reprezentând avansuri acordate (420).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reţinerilor şi popririlor din salarii, datorate terţilor.

În creditul contului 427 "Reţineri din salarii datorate terţilor" se înregistrează:

- sumele reţinute personalului, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi (420).

În debitul contului 427 "Reţineri din salarii datorate terţilor" se înregistrează:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul.

Contul 428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul" este un cont bifuncţional.

În creditul contului 428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul" se înregistrează:

- sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exerciţiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului financiar (641);

- sumele încasate sau reţinute personalului pentru sumele datorate de acesta (531, 512, 420).

În debitul contului 428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul" se înregistrează:

- sumele achitate personalului, evidenţiate anterior ca datorie faţă de acesta (531);

- sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de boală, sporuri şi adaosuri necuvenite, imputaţii şi alte debite, precum şi sumele achitate de unitate acestuia (708, 750, 4427, 438, 512, 531);

- sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţiile şi dobânda aferentă (531);

- cota-parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (750, 4427);

- valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori acordate personalului (532);

- sume reprezentând avansuri nejustificate sau nedecontate până la data bilanţului (542).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele datorate de personal.

Din grupa 43 "Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate" fac parte:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului şi a personalului la asigurările sociale şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate.

- sumele virate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate (512);

- sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de angajator, precum şi de personal, potrivit legii.

- sumele virate reprezentând contribuţia unităţii şi a personalului pentru constituirea fondului de şomaj (512);

- sume reprezentând datorii privind ajutorul de şomaj, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa contribuţiei unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate, a datoriilor de achitat sau a creanţelor de încasat în contul asigurărilor sociale, precum şi a plăţii acestora.

În creditul contului 438 "Alte datorii şi creanţe sociale" se înregistrează:

- contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate (645);

- sume restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus în relaţia cu bugetul asigurărilor sociale (512).

În debitul contului 438 "Alte datorii şi creanţe sociale" se înregistrează:

- sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative (512);

- sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate (512);

- sume reprezentând alte datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Soldul creditor al contului reprezintă contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.

Din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate" fac parte:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit.

- sumele datorate de entitate către bugetul statului/bugetele locale, reprezentând impozitul pe profit/impozitul pe venit (691, 698).

- sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentând impozitul pe profit/venit (512);

- sume reprezentând impozitul pe profit/venit, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de entitate, iar soldul debitor, sumele vărsate în plus.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile efectuate pe teritoriul României. Nu se evidenţiază în acest cont taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri sau servicii efectuate din alte state şi taxa pe valoarea adăugată datorată pe teritoriul unui alt stat pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate pe teritoriul acelor state, în conformitate cu prevederile legale.

Pentru evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată se utilizează următoarele conturi sintetice de gradul II:

În contextul funcţiunii acestor conturi, prin perioadă se înţelege perioada fiscală reglementată de legislaţia fiscală în domeniul TVA.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul statului.

În creditul contului 4423 "Taxa pe valoarea adăugată de plată" se înregistrează:

- diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare (4427) şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4426).

În debitul contului 4423 "Taxa pe valoarea adăugată de plată" se înregistrează:

- plăţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (512);

- sumele compensate cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din perioada fiscală precedentă (4424);

- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.

În debitul contului 4424 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" se înregistrează:

- diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare (4426) şi taxa pe valoarea adăugată colectată (4427).

În creditul contului 4424 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" se înregistrează:

- taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată (4423) sau cu alte taxe şi impozite, potrivit legii.

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii.

În debitul contului 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" se înregistrează:

- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii (400, 512 sau 4427 în cazul în care se aplică taxare inversă);

- sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;

- sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achiziţiile de bunuri şi servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii.

În creditul contului 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" se înregistrează:

- sumele compensate la sfârşitul perioadei din taxa pe valoarea adăugată colectată (4427);

- diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată (4424);

- taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea pro-rata (635);

- regularizarea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor, sau a facturilor parţiale emise, potrivit legii;

- ajustarea bazei impozabile la beneficiar şi sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care ţin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;

- ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achiziţiile de bunuri şi servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii;

- ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital în favoarea bugetului de stat, potrivit legii.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectată, potrivit legii.

În creditul contului 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată" se înregistrează:

- taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii taxabile, avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile (410, 428, 461, 531), precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care se aplică taxare inversă, potrivit legii (4426);

- taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor care sunt asimilate livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, taxabile potrivit legii (428, 461, 635);

În debitul contului 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată" se înregistrează:

- ajustarea bazei impozabile la furnizor şi sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care ţin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;

- taxa pe valoarea adăugată deductibilă, compensată la sfârşitul perioadei, potrivit legii (4426);

- taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului statului, stabilită potrivit legii (4423).

În acest cont se evidenţiază, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

Contul 4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă" este un cont bifuncţional.

Contul 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa impozitelor pe veniturile de natura salariilor şi a altor drepturi similare, datorate bugetului statului.

În creditul contului 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor" se înregistrează:

- sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, reţinut din drepturile băneşti cuvenite personalului, potrivit legii (420);

- sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unităţii pentru plăţile efectuate către aceştia (400).

În debitul contului 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor" se înregistrează:

- sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor şi a altor drepturi similare (512);

- sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, anulate potrivit legii (750).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind subvenţiile aferente activelor şi a celor aferente veniturilor, distinct pe subvenţii guvernamentale, împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii şi alte sume primite cu caracter de subvenţii.

- subvenţiile pentru investiţii, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii şi alte sume de primit, cu caracter de subvenţii pentru investiţii (475);

- valoarea subvenţiilor de primit drept compensaţii pentru pierderile înregistrate ca urmare a unor evenimente extraordinare (771).

Contul 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, cum sunt: accizele, impozitul pe ţiţeiul din producţia internă şi pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, alte impozite şi taxe.

Contul 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" este un cont de pasiv.

În creditul contului 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se înregistrează:

- valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale (635);

- valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (210, 300, 371, 381).

În debitul contului 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se înregistrează:

- plăţile efectuate la bugetul de stat sau bugetele locale privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (512);

- sume reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor şi a vărsămintelor efectuate către alte organisme publice, potrivit legii.

Contul 447 "Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate" este un cont de pasiv.

În creditul contului 447 "Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate" se înregistrează:

- datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale, către alte organisme publice (635).

În debitul contului 447 "Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate" se înregistrează:

- sume reprezentând fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Contul 448 "Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor datorii şi creanţe cu bugetul statului.

Contul 448 "Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului" este un cont bifuncţional.

În creditul contului 448 "Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului" se înregistrează:

- valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităţilor datorate bugetului (650);

- sume restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite, taxe şi alte creanţe (512).

În debitul contului 448 "Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului" se înregistrează:

- sumele virate la bugetul statului reprezentând alte datorii cu bugetul statului (512);

- sumele cuvenite entităţii, datorate de bugetul de stat, altele decât impozite şi taxe (750);

- sume reprezentând alte datorii cu bugetul statului, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Soldul creditor reprezintă sumele datorate de entitate bugetului statului, iar soldul debitor, sumele cuvenite de la bugetul de stat.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi.

În creditul contului 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor" se înregistrează:

- sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi (512, 531);

- sumele reprezentând dividende cuvenite acţionarilor/asociaţilor şi lăsate la dispoziţia entităţii (457);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valută, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665).

În debitul contului 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor" se înregistrează:

- diferenţe favorabile de curs valutar aferente datoriilor faţă de acţionari/asociaţi (765);

- sume reprezentând datorii faţă de acţionari/asociaţi, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de entitate acţionarilor/asociaţilor.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu acţionarii/asociaţii privind capitalul.

Contul 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul" este un cont bifuncţional.

În debitul contului 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul" se înregistrează:

- capitalul subscris de acţionari/asociaţi, în natură şi/sau numerar, capitalul social majorat prin subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni/părţi sociale, precum şi capitalul preluat în urma operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (101);

- sumele achitate acţionarilor/asociaţilor sau bunurile retrase cu ocazia reducerii capitalului, în condiţiile legii (512, 531, 200, 210);

În creditul contului 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul" se înregistrează:

- aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor la capitalul entităţii (200 la 230, 300, 361, 371, 381);

- capitalul social retras de acţionari/asociaţi, precum şi capitalul social lichidat, potrivit legii (101);

- decontarea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi în cazul operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (106);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia vărsării capitalului social subscris în valută (665).

Soldul debitor al contului reprezintă aportul la capital subscris şi nevărsat, iar cel creditor, datoriile entităţii faţă de acţionari/asociaţi.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dividendelor datorate acţionarilor/asociaţilor corespunzător aportului la capitalul social.

- dividendele datorate acţionarilor/asociaţilor din profitul realizat în exerciţiile precedente (117).

- sumele achitate acţionarilor/asociaţilor, reprezentând dividende datorate acestora (512, 531);

- sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii, reprezentând dividende (455);

- sume reprezentând dividende datorate acţionarilor/asociaţilor, prescrise potrivit legii (750).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor din operaţii în participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţii în participaţie, precum şi a sumelor virate între coparticipanţi.

Contul 458 "Decontări din operaţii în participaţie" este un cont bifuncţional.

În creditul contului 458 "Decontări din operaţii în participaţie" se înregistrează:

- veniturile realizate din operaţii în participaţie transferate coparticipanţilor, conform contractului de asociere (700 la 781);

- cheltuielile primite prin transfer din operaţii în participaţie, inclusiv amortizarea calculată de proprietarul imobilizării (600 la 681);

În debitul contului 458 "Decontări din operaţii în participaţie" se înregistrează:

- veniturile primite prin transfer din operaţii în participaţie (700 la 781);

- cheltuielile transferate din operaţii în participaţie, inclusiv amortizarea calculată de proprietarul imobilizării, ce se transmite coparticipantului care ţine evidenţa operaţiilor în participaţie conform contractelor (600 la 681);

- sumele achitate coparticipanţilor sau virate ca rezultat al operaţiei în participaţie (512, 531).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate coparticipanţilor ca rezultat favorabil (profit) din operaţii în participaţie, precum şi sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii în participaţie.

Soldul debitor al contului reprezintă sumele de încasat de la coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii în participaţie, precum şi sumele ce urmează a fi încasate de coparticipanţi din operaţii în participaţie ca rezultat favorabil (profit).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa debitorilor proveniţi din pagube materiale create de terţi, alte creanţe provenind din existenţa unor titluri executorii şi a altor creanţe, altele decât entităţile afiliate şi entităţile legate prin interese de participare.

- valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate, imputate terţilor (750, 4427);

- preţul de vânzare al imobilizărilor corporale şi necorporale cedate (750, 4427);

- sumele de încasat reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate (160);

- dividende de încasat aferente titlurilor imobilizate sau celor pe termen scurt (768);

- valoarea titlurilor de plasament pe termen scurt şi a acţiunilor proprii pe termen scurt, cedate, precum şi diferenţa favorabilă dintre preţul de cesiune şi preţul de achiziţie al acestora (500, 768);

- sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate de către entitate persoanelor fizice, altele decât proprii salariaţi, nedecontate până la data bilanţului (542);

- sumele datorate de terţi pentru redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii (708);

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

- diferenţele favorabile aferente creanţelor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

- sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidenţă a debitorilor (650);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută, înregistrate la decontarea acestora sau la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate cu ocazia decontării acestora sau la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor datorate terţilor, pe bază de titluri executorii sau a unor obligaţii ale entităţii faţă de terţi provenind din alte operaţii, alţii decât entităţile afiliate şi entităţile legate prin interese de participare.

- partea din subvenţii aferente activelor sau veniturilor, de restituit (475, 472);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

- diferenţele nefavorabile aferente creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare ca plată în natură, potrivit prevederilor contractuale (340);

- sume reprezentând datorii faţă de creditori diverşi, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (750);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către creditori diverşi, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

- diferenţele favorabile aferente creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor efectuate în avans care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli, pe baza unui scadenţar, în perioadele/exerciţiile viitoare.

În debitul contului 471 "Cheltuieli înregistrate în avans" se înregistrează:

- sumele reprezentând abonamentele, chiriile, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziţionate şi alte cheltuieli efectuate anticipat (400, 512, 531).

În creditul contului 471 "Cheltuieli înregistrate în avans" se înregistrează:

- sumele repartizate în perioadele/exerciţiile financiare următoare pe cheltuieli, conform scadenţarelor (605, 610, 620, 650, 666).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor înregistrate în avans.

În creditul contului 472 "Venituri înregistrate în avans" se înregistrează:

- veniturile înregistrate în avans, aferente perioadelor/exerciţiilor financiare următoare, cum sunt: sumele facturate sau încasate din chirii, abonamente, asigurări etc. (410, 461, 512, 531);

- veniturile înregistrate în avans şi aferente perioadei curente sau exerciţiului financiar în curs (704, 708, 766);

- valoarea subvenţiilor pentru venituri, înregistrate anterior ca venituri în avans (741);

- partea din subvenţiile aferente veniturilor, restituită sau de restituit (512, 462).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor în curs de clarificare, ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli/venituri, sau în alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi lămuriri suplimentare.

Contul 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare" este un cont bifuncţional.

În debitul contului 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare" se înregistrează:

- plăţile pentru care în momentul efectuării sau constatării acestora nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont, necesitând clarificări suplimentare (512);

În creditul contului 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare" se înregistrează:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa subvenţiilor guvernamentale pentru investiţii, împrumuturilor nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii, donaţiilor pentru investiţii, plusurilor de inventar de natura imobilizărilor şi a altor sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii.

- subvenţiile pentru investiţii, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii şi alte sume de primit cu caracter de subvenţii pentru investiţii (445);

- valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite drept subvenţii guvernamentale (200, 210);

- valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (200, 210).

- cota parte a subvenţiilor pentru investiţii trecute la venituri, corespunzător amortizării calculate (750);

- partea din subvenţia pentru investiţii restituită sau de restituit (512, 462).

Soldul contului reprezintă subvenţiile pentru investiţii, netransferate la venituri.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor între unitate şi subunităţile sale fără personalitate juridică şi între subunităţile fără personalitate juridică din cadrul aceleiaşi unităţi, care conduc contabilitate proprie.

În debitul contului 480 "Decontări în cadrul unităţii " se înregistrează:

- valori materiale şi băneşti transferate subunităţilor (în contabilitatea unităţii) sau unităţii (în contabilitatea subunităţii) şi între subunităţi (300, 340, 361, 371, 381, 512, 531).

În creditul contului 480 "Decontări în cadrul unităţii" se înregistrează:

- valori materiale şi băneşti primite de unitate de la subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau cele primite de subunitate de la unitate (în contabilitatea subunităţilor) precum şi cele primite de subunitate de la o altă subunitate (300, 340, 361, 371, 381, 512, 531).

Soldul debitor al contului reprezintă sumele de încasat, iar soldul creditor, sumele datorate pentru operaţiuni din cadrul unei entităţi cu subunităţi fără personalitate juridică sau pentru operaţiuni faţă de subunităţi ale aceleiaşi entităţi.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, deprecierea creanţelor evidenţiate în conturile de decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii, deprecierea creanţelor - debitori diverşi.

În creditul contului 490 "Ajustări pentru deprecierea creanţelor " se înregistrează:

- valoarea ajustărilor constituite pentru clienţi incerţi, dubioşi, rău-platnici sau aflaţi în litigiu (681);

- constituirea ajustărilor pentru depreciere de natură financiară, constatate în cadrul conturilor de decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii (686);

- ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor din conturile de debitori diverşi (681).

În debitul contului 490 "Ajustări pentru deprecierea creanţelor" se înregistrează:

- diminuarea sau anularea ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor - clienţi (781);

- diminuarea sau anularea ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor din conturile de decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii (786);

- diminuarea sau anularea ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor din conturile de debitori diverşi (781).

Din clasa 5 "Conturi de trezorerie" fac parte următoarele grupe de conturi: 50 "Investiţii pe termen scurt", 51 "Conturi la bănci", 53 "Casa", 54 "Acreditive şi avansuri de trezorerie", 58 "Viramente interne", 59 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acţiunilor deţinute la entităţile afiliate, cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt, a obligaţiunilor emise şi răscumpărate, a obligaţiunilor cumpărate, a depozitelor bancare pe termen scurt, a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate, cumpărate.

- valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la entităţile afiliate (509, 512, 531);

- valoarea la cost de achiziţie a obligaţiunilor cumpărate, a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate (509, 512, 531);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt depozitele pe termen scurt în valută, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765).

- diferenţele favorabile din evaluarea la încheierea exerciţiului financiar, a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (768)..

- preţul de cesiune al acţiunilor deţinute pe termen scurt la entităş020ile afiliate, cedate, preţul de cesiune al obligaţiunilor deţinute, preţul de cesiune al altor investiţii pe termen scurt (461, 512, 531);

- pierderea reprezentând diferenţa dintre valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen scurt şi preţul lor de cesiune (668);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt depozitele pe termen scurt în valută, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau la lichidarea lor (665).

- diferenţele nefavorabile din evaluarea la încheierea exerciţiului financiar, a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (668).

Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor deţinute pe termen scurt la entităţile afiliate, a obligaţiunilor emise şi răscumpărate, neanulate, a obligaţiunilor existente şi a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate existente.

Contul 509 "Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt cumpărate.

Contul 509 "Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt" este un cont de pasiv.

În creditul contului 509 "Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt" se înregistrează:

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută, reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665).

În debitul contului 509 "Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt" se înregistrează:

- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută, reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau în urma achitării acestora (765).

Soldul contului reprezintă valoarea datorată pentru investiţiile pe termen scurt cumpărate.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale primite de la clienţi.

Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale neîncasate.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa disponibilităţilor în lei şi valută aflate în conturi la bănci, a sumelor în curs de decontare, precum şi a mişcării acestora.

- sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasările în numerar, din cecuri, din alte conturi bancare, din acreditive etc. (581);

- valoarea creanţelor imobilizate şi a dobânzilor aferente încasate, precum şi a garanţiilor restituite (260);

- taxa pe valoarea adăugată de recuperat, încasată de la bugetul statului (4424);

- sumele restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus în relaţia cu bugetul statului şi asigurările sociale (448, 438);

- sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi (455);

- sumele virate unităţii de către subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau subunităţilor, de către unitate (în contabilitatea subunităţilor) (480);

- valoarea investiţiilor pe termen scurt cedate, inclusiv a diferenţelor favorabile din cedare (500, 768);

- sumele încasate reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii (708);

- sumele încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităţilor în conturi la bănci (766);

- dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente (518);

- sumele încasate reprezentând dividendele pentru participaţiile la capitalul altor societăţi (768);

- sumele încasate reprezentând dobânzile aferente creanţelor imobilizate (768);

- creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte (519);

- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor efectuate în valută în cursul perioadei sau disponibilităţilor la bancă, în valută, existente la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

- diferenţele favorabile, aferente operaţiunilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, în cursul exerciţiului (768).

- sumele ridicate în numerar din cont sau virate în alt cont de trezorerie (581);

- sumele plătite reprezentând rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (160);

- sumele plătite reprezentând rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi garanţiile de bună execuţie restituite terţilor (160);

- valoarea de achiziţie a imobilizărilor financiare şi a investiţiilor pe termen scurt cumpărate (260, 500);

- vărsămintele efectuate pentru partea neachitată a imobilizărilor financiare şi a investiţiilor pe termen scurt (269, 509);

- sumele achitate coparticipanţilor sau virate ca rezultat al operaţiilor în coparticipaţie (458);

- plăţile efectuate către furnizori de bunuri şi servicii, inclusiv prin intermediul efectelor comerciale (400);

- sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri sau popriri din salarii (427);

- partea din subvenţiile aferente activelor sau veniturilor, restituită (475, 472);

- sumele achitate reprezentând cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile, primele de asigurare, studiile şi cercetările, comisioanele şi onorariile, protocol, deplasări, detaşări, transferări, poştale şi taxe de telecomunicaţii, sume achitate pentru alte servicii executate de terţi (610, 620);

- sumele achitate reprezentând contribuţia la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate (431);

- sumele achitate reprezentând contribuţia entităţii şi a personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj (437);

- sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative, respectiv la primele de asigurare voluntară de sănătate (438);

- plata către buget a taxei pe valoarea adăugată datorată şi a taxei pe valoarea adăugată plătită în vamă (4423, 4426);

- plăţile efectuate către organismele publice privind taxele şi vărsămintele asimilate datorate (447);

- plata către bugetul de stat a accizelor, altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (446, 448);

- plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi subunităţi (480);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor în valută, efectuate în cursul perioadei, sau disponibilităţilor aflate în conturi la bancă în valută, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

- diferenţele nefavorabile, aferente operaţiunilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, în cursul perioadei (668).

Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în valută, iar soldul creditor, creditele primite.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dobânzilor datorate, precum şi a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităţilor aflate în conturile curente.

Dobânzile datorate şi cele de încasat, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.

- dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente (766);

- dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (666);

- dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente (512).

Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creditelor acordate de bănci pe termen scurt.

- creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate (512, 666).

- creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobânzile plătite (512).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa numerarului aflat în casieria entităţii, precum şi a mişcării acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate.

- sumele încasate de la acţionari/asociaţi şi din operaţii în participaţie (455, 458);

- sumele virate unităţii de către subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau subunităţilor, de către unitate (în contabilitatea subunităţilor) (480);

- sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (542);

- sumele încasate din servicii prestate, vânzarea mărfurilor şi alte activităţi (704, 707, 708, 4427);

- sumele încasate din studii, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii (708);

- câştigul rezultat din vânzarea investiţiilor pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea contabilă (768);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate în valută în cursul perioadei sau disponibilităţilor în valută, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765).

- costul de achiziţie al investiţiilor financiare cumpărate în numerar (260, 269, 500, 509);

- plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi subunităţi (480);

- sumele achitate reprezentând cheltuielile cu redevenţele, chiriile, primele de asigurări, comisioanele, onorariile, protocol, deplasări, detaşări, transferări, taxe poştale şi taxe de telecomunicaţii, sume achitate pentru alte servicii executate de terţi (610, 620);

- sumele achitate terţilor reprezentând reţineri sau popriri din remuneraţii (427);

- plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi subunităţi, precum şi între subunităţi (480);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor în valută efectuate în cursul perioadei sau disponibilităţilor în valută existente la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa bonurilor valorice, timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă, a altor valori, precum şi a mişcării acestora.

- valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă şi a altor valori, achiziţionate (400, 531, 542).

- valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori, consumate (300, 428, 620);

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în valută, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765).

- avansurile de trezorerie justificate prin achiziţia de stocuri, inclusiv diferenţele de preţ nefavorabile, aferente (300, 308, 361, 368, 371, 381, 388, 400);

- cheltuieli reprezentând valoarea materialelor nestocate, consumurilor de energie şi apă, întreţinere şi reparaţii, primele de asigurare, studii şi cercetare executate de terţi, comisioane şi onorarii, protocol, reclamă şi publicitate, transport de bunuri, deplasări, poştale şi telecomunicaţii, alte servicii executate de terţi (600, 605, 610, 620);

- sumele reprezentând avansuri de trezorerie, nedecontate până la data bilanţului (461, 428);

- sume restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (531);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie în valută, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau la lichidarea acestora (665).

Soldul contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa viramentelor de disponibilităţi între conturile de trezorerie.

- sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (512, 531).

- sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531).

GRUPA 59 "AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE".

Din grupa 59 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie" face parte contul:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor financiare la entităţi afiliate, a obligaţiunilor emise şi răscumpărate, obligaţiunilor şi a altor investiţii financiare şi creanţe asimilate, precum şi a suplimentării, diminuării sau anulării acestora, după caz.

Contul 590 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie" este un cont de pasiv.

În creditul contului 590 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie" se înregistrează:

- valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie, constituite sau suplimentate, după caz (686).

În debitul contului 590 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie" se înregistrează:

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie (786).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor constituite pentru pierderile de valoare, existente la sfârşitul perioadei.

Din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" fac parte următoarele grupe de conturi: 60 "Cheltuieli privind stocurile", 61 "Cheltuieli cu serviciile executate de terţi", 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi", 63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate", 64 "Cheltuieli cu personalul", 65 "Alte cheltuieli de exploatare", 66 "Cheltuieli financiare", 67 "Cheltuieli extraordinare", 68 "Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare" şi 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite".

Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu funcţie de activ, cu excepţia contului 609 "Reduceri comerciale primite", care are funcţie de pasiv.

Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" pot fi creditate în cursul perioadei, pentru operaţiile în participaţie, cu sumele transmise pe bază de decont.

La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu: materiile prime, materialele, materialele de natura obiectelor de inventar la darea în folosinţă a acestora, materialele nestocate şi ambalajele.

În debitul contului 600 "Cheltuieli cu materii prime, materiale şi ambalaje" se înregistrează:

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, a materialelor de natura obiectelor de inventar, incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar sau distruse, pierderile din deprecieri ireversibile, precum şi a celor aflate la terţi şi a diferenţelor de preţ nefavorabile, aferente (300, 308, 350);

- valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum şi a diferenţelor de preţ nefavorabile, aferente (381, 388);

- valoarea ambalajelor aflate în consignaţie la terţi, pentru care au fost emise documentele de vânzare (350);

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar şi ambalajelor aprovizionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (400);

- valoarea materialelor consumabile şi a materialelor nestocate achitate din avansuri de trezorerie (542).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind consumurile de energie şi apă.

În debitul contului 605 "Cheltuieli privind energia şi apa" se înregistrează:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu animalele şi păsările ieşite din unitate.

În debitul contului 606 "Cheltuieli privind animalele şi păsările" se înregistrează:

- valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum şi diferenţele de preţ nefavorabile, aferente (361, 368);

- valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventariere, depreciate ireversibil (371);

- valoarea mărfurilor şi a produselor aflate la terţi pentru care au fost emise documentele de livrare sau constatate lipsă la inventar (350);

- valoarea mărfurilor achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (400);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile executate de terţi, a cheltuielilor cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile, cheltuielilor cu primele de asigurare şi a cheltuielilor cu studiile şi cercetările.

În debitul contului 610 "Cheltuieli cu serviciile executate de terţi" se înregistrează:

- valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi (400, 471, 512, 542);

- cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate sau plătite (400, 471, 512, 531, 542);

- valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare (400, 471, 512, 531, 542);

- valoarea studiilor şi a cercetărilor executate de terţi (400, 471, 512, 542);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu colaboratorii, a cheltuielilor reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, onorariile de consiliere, contencios, expertizare, precum şi a altor cheltuieli similare, a cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate, a cheltuielilor privind transportul de bunuri şi personal, executate de terţi, a cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferările personalului, a cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii, a cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate, a altor cheltuieli cu serviciile executate de terţi.

În debitul contului 620 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi" se înregistrează:

- sumele datorate privind comisioanele şi onorariile (400, 471, 512, 531, 542);

- sumele datorate sau achitate care privesc acţiunile de protocol, reclamă şi publicitate (400, 471, 512, 531, 542);

- sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri, precum şi pentru transportul colectiv de personal (400, 471, 512, 531, 532, 542);

- sumele datorate sau achitate reprezentând cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări (inclusiv transportul) (400, 471, 512, 531, 532, 542);

- valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii datorate sau achitate (400, 471, 512, 531, 532, 542);

- sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terţi (400, 471, 512, 531, 542);

Din grupa 63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" face parte:

Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului sau altor organisme publice.

În debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se înregistrează:

- prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (4426);

- taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit care depăşesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură (4427);

- decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cum sunt: impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum şi alte impozite şi taxe (446);

- datoriile şi vărsămintele de efectuat, către alte organisme publice, potrivit legii (447);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile personalului, a cheltuielilor cu primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, a cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii.

În debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se înregistrează:

- drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exerciţiului încheiat (428).

- valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora (420).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu tichetele de masă acordate salariaţilor.

În debitul contului 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor" se înregistrează:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială.

În debitul contului 645 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială" se înregistrează:

- sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecţia socială (420);

- contribuţia unităţii la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj (437);

- contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate (438).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor cheltuieli de exploatare, a pierderilor din creanţe şi a cheltuielilor cu protecţia mediului înconjurător, aferente perioadei.

- valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor, datorate sau plătite terţilor şi bugetului (400, 448, 462, 512);

- valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale, scoase din activ (200, 210);

- sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit prevederilor legale în vigoare, reprezentând creanţe faţă de clienţi, debitori diverşi etc. (410, 461 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze sumele prescrise sau anulate);

- sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenţă a clienţilor incerţi sau a debitorilor (410, 461);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind diferenţele de curs valutar.

În debitul contului 665 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar" se înregistrează:

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma încasării creanţelor în valută (260, 410, 456, 461);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor plătite, la decontarea acestora (230, 409);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanţelor în valută, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (230, 260, 409, 410, 456, 461);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma achitării datoriilor în valută (512, 531);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor încasate, la decontarea acestora (419);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (160, 168, 269, 400, 419, 455, 462, 509);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a disponibilităţilor bancare în valută, a disponibilităţilor în valută existente în casierie, precum şi a depozitelor şi altor valori de trezorerie în valută (512, 531, 542, 260, 500);

- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor şi avansurilor de trezorerie în valută (260, 500, 542).

- valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate (168);

- valoarea dobânzilor cuvenite acţionarilor/asociaţilor pentru disponibilităţile lăsate temporar la dispoziţia entităţii (455);

- valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operaţiunile de cumpărare cu plata în rate (471);

- valoarea dobânzilor plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (512);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind sconturile acordate clienţilor, debitorilor sau băncilor, a pierderilor din creanţe imobilizate, a cheltuielilor privind investiţiile financiare cedate şi a altor cheltuieli financiare, altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă.

Contul 668 "Alte cheltuieli financiare" funcţionează similar celorlalte conturi din grupa 66 "Cheltuieli financiare".

- valoarea sconturilor acordate clienţilor, debitorilor sau reţinute de bănci (410, 461, 511, 512).

- diferenţele nefavorabile aferente furnizorilor şi creditorilor, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (400, 419, 462, 512);

- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor din leasing financiar, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (160);

- diferenţele nefavorabile aferente clienţilor şi debitorilor, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (410, 409, 461);

- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor din avansuri acordate furnizorilor de imobilizări, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (230);

- diferenţe nefavorabile aferente creanţelor imobilizate, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (260);

- diferenţele nefavorabile din evaluarea la încheierea exerciţiului financiar, a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (500);

- pierderea reprezentând diferenţa dintre valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen scurt şi preţul lor de cesiune (500).

Contul 671 "Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare".

În debitul contului 671 "Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare" se înregistrează:

- valoarea pierderilor din calamităţi, exproprieri de active (210, 230, 300, 340, 350, 361, 371, 381).

GRUPA 68 "CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE".

Din grupa 68 "Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare" fac parte:

Contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere.

În debitul contului 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere" se înregistrează:

- valoarea provizioanelor constituite, inclusiv a celor corespunzătoare primelor ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (151);

- valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale, constituite sau majorate (290, 291, 293);

- valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie, constituite sau majorate (390);

- valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor neîncasabile şi a clienţilor dubioşi, rău platnici sau în litigiu, constituite sau majorate (490).

Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor financiare cu amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare.

În debitul contului 686 "Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare" se înregistrează:

- valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296);

- valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor din decontări din cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii, constituite sau majorate (490);

- valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor pe termen scurt, constituite sau majorate (590).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit.

În debitul contului 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" se înregistrează:

Contul 698 "Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi şi a altor impozite, conform reglementărilor emise în acest scop.

În debitul contului 698 "Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus" se înregistrează:

Din clasa 7 "Conturi de venituri" fac parte următoarele grupe: 70 "Cifra de afaceri netă", 71 "Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie", 72 "Venituri din producţia de imobilizări", 74 "Venituri din subvenţii de exploatare", 75 "Alte venituri din exploatare", 76 "Venituri financiare", 77 "Venituri extraordinare" şi 78 "Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare".

Conturile din clasa 7 "Conturi de venituri" sunt conturi cu funcţie de pasiv. Fac excepţie conturile 709 "Reduceri comerciale acordate", care are funcţie de activ, şi 710 "Venituri aferente costului producţiei", care este bifuncţional.

Conturile din clasa 7 "Conturi de venituri" pot fi debitate, în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operaţii de participaţie transferate coparticipanţilor.

La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa vânzărilor de produse finite, animalelor şi păsărilor, a semifabricatelor, a produselor reziduale.

În creditul contului 700 "Venituri din vânzarea produselor " se înregistrează:

- preţul de vânzare al produselor finite, semifabricatelor şi produselor reziduale vândute clienţilor (410);

- preţul de vânzare al produselor finite, al semifabricatelor şi al produselor reziduale pentru care nu s-au întocmit facturi (410).

- venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exerciţiului în curs (472);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din vânzarea mărfurilor.

În creditul contului 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" se înregistrează:

- preţul de vânzare al mărfurilor, pentru care nu s-au întocmit facturi (410);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din diverse activităţi, cum sunt: studii şi cercetări, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, comisioane, servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziţia terţilor a personalului unităţii, venituri din valorificarea ambalajelor, precum şi alte venituri realizate din relaţiile cu terţii.

În creditul contului 708 "Venituri din activităţi diverse" se înregistrează:

- sumele facturate clienţilor, reprezentând venituri din activităţi diverse (410);

- valoarea studiilor şi a contractelor de cercetare, facturate clienţilor (410);

- valoarea redevenţelor pentru concesiuni, a locaţiilor de gestiune, chiriilor facturate către concesionari, locatari, chiriaşi (410);

- sumele datorate de personal, reprezentând chirii sau consumuri efectuate pentru acesta şi care se fac venituri ale entităţii (428);

- valori primite de la terţi privind locaţii de gestiune, licenţe, brevete şi alte drepturi similare (461);

- sumele încasate de la terţi, reprezentând venituri din activităţi diverse (512, 531);

- sumele încasate reprezentând valoarea redevenţelor cuvenite pentru concesiuni, a locaţiilor de gestiune şi a chiriilor, precum şi pentru folosirea brevetelor, mărcilor şi a altor drepturi similare (512, 531);

- venituri înregistrate în avans, aferente perioadei curente sau exerciţiului în curs (472);

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienţi (419).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă.

Din grupa 71 "Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie" face parte:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa costului de producţie al produselor stocate şi al serviciilor în curs de execuţie precum şi variaţia acestuia.

În creditul contului 710 "Venituri aferente costului producţiei" se înregistrează:

- la sfârşitul perioadei costul produselor şi al serviciilor în curs de execuţie (330);

- costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale obţinute, la finele perioadei, constatate plus la inventar, precum şi diferenţele între preţul prestabilit şi costul de producţie aferent (340, 348);

- costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, diferenţele de preţ aferente, precum şi sporurile de greutate şi plusurile de inventar (361, 368).

În debitul contului 710 "Venituri aferente costului producţiei" se înregistrează:

- reluarea produselor şi serviciilor în curs de execuţie, la începutul perioadei (330);

- costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum şi diferenţele de preţ aferente (340, 348, 361, 368).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din producţia de imobilizări necorporale.

În creditul contului 721 "Venituri din producţia de imobilizări necorporale" se înregistrează:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din producţia de imobilizări corporale.

În creditul contului 722 "Venituri din producţia de imobilizări corporale" se înregistrează:

- costul de producţie al amenajărilor de terenuri, realizate pe cont propriu (210, 230);

- costul de producţie al celorlalte imobilizări corporale, realizate pe cont propriu, precum şi al investiţiilor efectuate la cele existente (230).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa subvenţiilor cuvenite entităţii în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea de exploatare a acesteia.

În creditul contului 741 "Venituri din subvenţii de exploatare" se înregistrează:

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi şi a veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri ale activităţii de exploatare.

- sumele datorate de personal privind debite, salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite, avansuri nejustificate (428);

- valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate, imputate terţilor (461);

- valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate de terţi (410, 461);

- cota-parte a subvenţiilor pentru investiţii trecută la venituri, corespunzător amortizării înregistrate (475);

- sumele cuvenite unităţii, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite şi taxe (448);

- preţul de vânzare al imobilizărilor necorporale şi corporale cedate (461);

- diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării cu mărfuri la capitalul altor entităţi şi valoarea mărfurilor care fac obiectul participaţiei (260);

- sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentând datorii faţă de furnizori, creditori diverşi, acţionari/asociaţi (400, 462, 455, 457 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze sumele respective);

- sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentând datorii privind asigurările sociale, ajutorul de şomaj, impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, fonduri speciale, dividende de plătit şi alte datorii cu bugetul statului (431, 437, 441, 4423, 446, 447, 448, 444, 438).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din diferenţe de curs valutar.

În creditul contului 765 "Venituri din diferenţe de curs valutar" se înregistrează:

- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate la încasarea creanţelor în valută (512, 531);

- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate la evaluarea creanţelor în valută, la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (230, 260, 409, 410, 456, 461);

- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate din decontarea datoriilor în valută şi evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (160, 168, 269, 400, 419, 455, 462, 509);

- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută, existente în casierie sau în conturi la bănci, precum şi a depozitelor şi a altor valori de trezorerie în valută, înregistrate la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (512, 531, 260, 500, 542);

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare, pentru împrumuturile acordate sau pentru livrările pe credit.

- dobânzile primite, aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente (512);

- dobânzi de primit aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente (518);

- valoarea dobânzilor înregistrate pe venituri, pentru operaţiunile de vânzare cu plata în rate (472).

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din imobilizări financiare, veniturilor din investiţii financiare pe termen scurt, veniturilor din creanţe imobilizate, veniturilor rezultate din vânzarea investiţiilor financiare, veniturilor din sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori, alte venituri financiare.

Contul 768 "Alte venituri financiare" funcţionează similar celorlalte conturi din grupa 76 "Venituri financiare".

- dividendele de încasat/încasate, aferente titlurilor imobilizate (461, 512);

- valoarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţii la care se deţin participaţii, prin încorporarea profitului (260);

- dividendele de încasat/încasate, aferente investiţiilor financiare pe termen scurt (461, 512);

- câştigul rezultat din vânzarea investiţiilor pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea contabilă (461, 512, 531);

- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori sau alţi creditori (400, 462, 512).

- diferenţele favorabile aferente furnizorilor şi creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (400, 419, 462);

- diferenţele favorabile aferente datoriilor din leasing financiar exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (160);

- diferenţele favorabile aferente clienţilor şi debitorilor, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar sau cu ocazia decontării lor (410, 409, 461, 512);

- diferenţele favorabile aferente creanţelor din avansuri acordate furnizorilor de imobilizări, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (230);

- diferenţele favorabile aferente creanţelor imobilizate, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv la închiderea exerciţiului financiar sau cu ocazia decontării lor (260, 512);

- diferenţele favorabile din evaluarea, la încheierea exerciţiului financiar, a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (500).

Contul 771 "Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acelor venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente extraordinare.

În creditul contului 771 "Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare" se înregistrează:

- sumele primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi înregistrate de o societate, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare (512, 445).

GRUPA 78 "VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE".

Din grupa 78 "Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare" fac parte:

Contul 781 "Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor obţinute din diminuarea sau anularea provizioanelor, a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale şi a ajustărilor pentru deprecierea activelor circulante.

În creditul contului 781 "Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare" se înregistrează:

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor (290, 291, 293);

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie (390);

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor-clienţi (490).

Contul 786 "Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare".

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor financiare din ajustări pentru pierdere de valoare.

În creditul contului 786 "Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare" se înregistrează:

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296);

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii (490);

- sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie (590).

Extras din lucrarea "Cartea albă a contabilităţii - fiscalitate" de Merticaru Dorin Nicolae, Brăila, 2012.
Toate drepturile rezervate.
.
Termeni şi condiţii de utilizare.........Notă realizatori


............	...