Economics

Cecul (Cheque)

Cecul este un instrument de plată utilizat pe scară largă în ţările cu economie avansată (în anii '80 mai mult de 90 % din plăţile interne în SUA erau reglate prin cec), fiind utilizat în plăţi interne şi internaţionale (inclusiv în turism). În ţara noastră cadrul legal al plăţii prin cec este dat de Legea nr. 59/ 1934 asupra cecului.

Ultima acţiune legislativă privitoare la cec este reprezentată de OUG 38/ 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 59/ 1934 asupra cecului în ideea ca cecul să fie procesat şi prin mijloace electronice.

Premisele juridice ale emiterii cecului sunt reprezentate de convenţia dintre trăgător şi societatea bancară precum şi de acoperirea/ previziunea (provizionul) reprezentând soldul creditor al contului bancar al trăgătorului sau autorizaţia de descoperire a contului acordată de bancă (descoperirea contului - overdraft).

Conform cerinţelor BNR, formularele de cec trebuie să cuprindă: serie şi număr distincte pentru fiecare formular (fila cec), elemente de desen (filigran încorporat şi reţea complexă de linii, text sau desen în culori fluorescente, dintre care cel puţin două culori care să fie detectate sub ultraviolete, fibre invizibile cu reflexie albastră, verde şi roşie, tratare chimică a hârtiei şi imprimarea cu cerneluri insensibile la apă sau agenţi chimici, elemente secrete de securitate alese de fiecare bancă şi cunoscute numai de către acestea, microtext, încorporarea unui desen care nu poate fi reprodus prin copiatoare alb negru sau color, banda rezervată procesării automate (în partea de jos a filei şi, nu în ultimul rând, aprobarea BNR înainte de tipărirea formularelor.

Prin expresiile societate bancară, societate de credit, instituţie de credit (în textele vechi descrise de cuvântul "bancher") întrebuințate, se înţelege persoanele juridice prevăzute privind activitatea bancară şi de credit.

Cuprinsul cecului, conform prevederilor legale din ţara noastră, trebuie să includă denumirea de "cec" redată în titlu (exprimat în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu), ordinul necondiţionat de a plăti (de a face viramentul) suma de bani menţionată, numele celui care trebuie să plăteasca (tras) implicit denumirea băncii care trebuie să plătească, locul plăţii, data şi locul emiterii, semnătura trăgătorului (a celui care emite cecul). Bineînțeles că aceste prevederi legale sunt completate de specificul fiecărei bănci în parte conform cu formalităţile de operare ale acesteia precum şi a formei de cec.

Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă: a. în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă; b. semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente.

Cecul este un înscris (un ordin scris - prin intermediul unui formular tipizat, pus la dispoziţie de către bănci pentru titularii de conturi de cecuri) prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras), la care persoana respectivă are un disponibil în cont, de a plăti o sumă de bani determinată unei terţe persoane (beneficiarul cecului), plata făcându-se la vedere. Pentru emiterea cecurilor, titularii trebuie să dispună de conturi care să acopere sumele ordonate de cecul emis, pe bază de disponibil, depozit bancar sau pe bază de credit (mai este utilizat şi termenul de provizion), lipsa sumelor de acoperire fiind aspru pedepsită de lege în orice ţară fiind socotită drept infracţiune.

Cine pune semnătura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra, e ţinut personal, în temeiul cecului şi, dacă a plătit are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa. Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar dacă mandatul este prevăzut în termeni generali, în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite ori a semna cecuri.

Suplimentar, dacă cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, obligaţiile celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile.

În lipsa unei rubrici speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat. În lipsa acestora, sau a oricăror arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul său stabiliment. Cecul care nu arată unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului.

Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere se socoteşte nescrisă.

Din punct de vedere al posibilelor probleme "de completare" ale cecului există precizări legale exprese legate de interpretare. Astfel că, dacă într-un cec suma de plată este înscrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea scrisă în litere. Dacă suma de plată este înscrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea mai mică.

Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea credinţă, sau dacă posesorul a săvârşit o greşeala gravă în dobândirea cecului.

Cecul este plătibil la vedere. Orice stipulare contrară se socoteşte nescrisă. Ordinul de a plăti suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare. În lipsa unui atare ordin, trasul poate plăti şi după expirarea termenului. Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea trăgătorului, incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia, intervenite după emiterea cecului. Trasul poate cere, plătind cecul, ca el să-i fie predat cu menţiunea "achitat" de către posesor. Posesorul nu poate refuza o plată parţiala. În caz de plată parţială, trasul poate cere să se facă pe cec menţiune de această plată şi să i se dea o chitanţă.

Principala funcţie a cecului este cea de mijloc de plată, beneficiarul plăţii putând fi o persoana (beneficiar) menţionată de trăgător (acesta fiind un cec de plată) sau poate fi chiar trăgătorul (fiind vorba despre un cec de retragere).

Deci, debitorul unei plăţi trage un cec în favoarea creditorului, acesta din urmă putând încasa contravaloarea cecului de la banca emitentului. În acest caz, cecul poate fi:

- nominativ (când se indică numele beneficiarului şi se face menţiunea "nu la ordin", plata efectuându-se numai către persoana menţionată/ nominalizată, acesta putând fi transmis numai prin cesiune de drept comun);
- la ordin (când se indică drept beneficiar o anumită persoană fizică sau juridică - caracter nominativ - putând fi netransmisibil sau, numai în anumite condiţii, transmis prin andosare şi plătit ultimului beneficiar indicat pe cec - transmitere prin gir odată cu emiterea titlului);
- la purtător (fără includerea numelui beneficiarului, cel care îl deţine putând încasa valoarea acestuia oricând, asemenea unui bilet de bancă - transmitere prin simpla tradiţie - există şi posibilitatea menţionării beneficiarului dar aceasta are efecte numai în anumite condiţii speciale).

El mai poate fi utilizat şi pentru obţinerea de numerar de la bănci (cec de numerar - în acest caz emitentul trage un cec pe numele său, asemenea unei retrageri de disponibil din cont sub formă de numerar) sau pentru amânarea plăţii (credit pe termen scurt din momentul naşterii obligaţiei de plată până când cecul este efectiv încasat, numai în anumite situaţii - cecul se emite la o dată când proviziunea nu este constituită dar se va constitui până în ziua înaintării cecului spre încasare/ decontare, în acest interval de timp beneficiarul acordând "credit" trăgătorului, asemenea cazului unor cambii, sau cecul este predat de către beneficiar băncii sale, pentru scont sau pentru încasare, în ambele situaţii banca creditând imediat contul remitentului cu suma corespunzătoare, fără a mai aştepta încasarea la tras, acordând astfel un credit).

Se poate deduce până acum că funcțiile cecului sunt:

a. instrument de retragere din soldul creditor al propriului cont bancar;
b. instrument de plată cu moneda scripturală;
c. instrument de credit.

Chiar dacă este vorba despre un instrument de credit trebuie reţinut că orice stipulare de dobândă înscrisă în cec se socoteşte nescrisă.

Cecul nu poate fi tras decât asupra unui bancher. Cu toate acestea cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec chiar dacă trasul nu este bancher. Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei convenţii exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiţii valorează totuşi ca cec. Cecul nu poate fi considerat de neacceptat - menţiunea de acceptare trecută pe cec se socoteşte nescrisă. Orice menţiune de certificare, vedere sau echivalenţă, scrisă pe titlu şi semnată de tras, are numai efectul confirmării existenţei disponibilului şi împiedică pe trăgător de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.

Cecul poate fi stipulat plătibil unei anumite persoane cu sau fără clauza expresă "la ordin", cu clauza "nu la ordin", sau o expresie echivalentă "la purtător", cu menţiunea "sau la purtător", sau o expresie echivalentă "la purtător". Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir. Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în formă şi cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau a oricărui alt obligat. Aceştia pot sa gireze din nou cecul.

Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţiune la care este supus se socoteşte nescrisă. Girul parţial este nul. Este de asemenea nul girul trasului. Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb. Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanţe, în afară de cazul când trasul are mai multe stabilimente şi dacă girul este făcut în folosul unui stabiliment, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras. Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie scris de girant. Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.

Girul transmite toate drepturile rezultând din cec. Dacă girul este în alb, posesorul poate: 1. să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele unei alte persoane, 2. să gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane, 3. să predea cecul unui terţ fără să-l gireze şi fără să completeze girul în alb.

Girantul, dacă nu există clauza contrarie, răspunde de plată. El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.

Deţinătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc în această privinţă nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cecul prin gir în alb. Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispoziţiilor referitoare la regres; el nu transformă însă titlul într-un cec la ordin. Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, în modul descris mai sus, nu este ţinut să predea cecul, afară numai dacă l-a dobândit cu rea credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea lui.

Trasul care plăteste un cec, ce poate fi girat, este dator să verifice regularitatea succesiunii girurilor, dacă nu şi autenticitatea semnăturilor giranţilor.

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepţiile întemeiate pe raporturile sale personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.

Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorâte din cec, dacă nu-l poate gira decât cu titlu de procură. Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiile ce ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir "pentru procură", nu încetează prin moartea mandatului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.

Girul făcut posterior protestului sau unei alte constatări echivalente, sau după expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înaintea protestului sau constatării echivalente, sau înaintea expirării termenului prezentată anterior.

În afară de cecurile la purtător, orice cec emis în România şi plătibil într-un stat, poate fi emis în mai multe exemplare identice. Când un cec este emis în mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate de însuşi titlul cecului; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteşte un cec distinct. Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat ca o atare plată anulează efectul celorlalte exemplare. Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi giranţii următori, sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnătura lor şi care nu le-a fost înapoiate.

În toate cazurile (plata internă sau internaţională) circuitul cecului startează odată cu emiterea sa şi implicarea beneficiarului şi a băncii sau băncilor care derulează operaţiunile de plată. Următorul pas este reprezentat de depunerea cecului la una din băncile implicate în circuit, moment când are loc verificarea acestuia (chiar dacă, din principiu, el nu trebuie emis fără acoperire) fie prin intermediul mijloacelor de comunicare fie, pur şi simplu, prin înaintarea sa la plată (când este depus chiar la banca emitentului) sau trimiterea cecului respectiv la banca emitentului. După verificare urmează efectuarea viramentului (sau a operaţiilor implicate) către beneficiar sau către banca care a înaintat cecul spre plată (urmând după confirmarea viramentului să se facă plata către beneficiar).

Prezentarea şi protestul unui cec nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare. Când cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec şi în special pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la prima zi lucrătoare care urmează. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului. În termenele prevăzute în lege nu se socoteşte ziua de la care ele încep să curgă. Nu sunt admise termene de graţie nici legale, nici judecătoreşti.

De reţinut că acest circuit al cecului implică o perioadă mai mare sau mai mică de timp, ce poate ajunge la 3 - 4 săptămâni, operaţiunile solicitând un timp oarecare chiar şi în cazul utilizării transferului electronic de fonduri (electronic funds transfer sau EFT). Acest lucru a implicat atât apariţia operaţiilor la termen, cecurile putând "purta" o "dată limită de decontare" care începe de la momentul emiterii lui, după care se consideră că cecul este expirat (sancţiunea find pierderea dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor), precum şi apariţia prevederilor legale legate de validitatea unei file cec emise (cu caracter legislativ general sau interbancar - în ţara noastră cecul emis are o perioada de validitate de 15 zile pentru plata sa). Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 de zile.

Termenele se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii. Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare va fi cel arătat de legea locului plăţii. Dacă această lege nu dispune se vor aplica regulile autohtone. Când un cec este tras între două locuri având calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuită cu cea corespunzătoare a locului de plată. Un alt risc care poate apare datorită perioadei mai mari de decontare este lipsa unei garanţii împotriva riscurilor comerciale, falimentul emitentului implicând pierderea validităţii cecului, fără a mai aminti de faptul că cecul poate rămâne fără acoperire din alte motive.

Când un cec este plătibil într-o monedă, care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului în moneda ţării, după valoarea ei în ziua plăţii. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să-i fie plătită în moneda ţării, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plăţii. Valoarea monedei este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuşi să stipuleze ca sumă de plată va fi calculată după un curs indicat în cec. Regulile aici arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat ca plata va trebui făcută într-o monedă anume arătată (clauza de plată efectivă în moneda straină). Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeaşi denumire, dar o valoare diferită în ţara de emisiune şi în cea a plăţii, se presupune că indicarea se referă la moneda locului de plată.

Prezentarea unui cec la un oficiu de compensaţii echivalează cu prezentarea la plată. Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere. În sensul prevederilor legale, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive: a. transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cecul original; b. reproducerea imaginii cecului original în format electronic şi c. transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile la lit. a. şi b. către instituţia de credit plătitoare.

Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cecului original, cu condiţia ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii. Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie constând în aderarea lor la un sistem de plăţi.

Informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original, sunt stabilite potrivit convenţiilor.

Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiilor. Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit celor anterioare, constituie momentul prezentării la plată. Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.

Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:

a. să verifice dacă cecul original respectă în formă şi conţinut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor trăgătorului şi giranţilor;
b. să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum şi conformitatea imaginii cecului cu cecul original.

Instituţia de credit răspunde pentru orice pierdere suferită prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege.

Refuzul total sau parţial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare. În baza refuzului, instituţia de credit care deţine cecul original va înscrie pe acesta:

a. data prezentării acestuia la plată, spre a constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenelor legale;
b. declaraţia de refuz, datată şi semnată de către reprezentanţii legali sau împuterniciţi ai acestuia.

Menţiunile înscrise pe cecul original, constituie dovada refuzului de plată.

Există unele operaţii care urmăresc creşterea siguranţei plăţii prin cec, cele mai utilizate fiind garantarea unui cec prin aval, pentru întreaga sumă sau o parte a acesteia - "solicitarea plăţii prin cec în avans". Această formă este des folosită atunci când există riscuri majore, utilizarea sa atunci când nu este cazul dând o impresie negativă care prejudiciază deseori relaţiile contractuale.

Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru o parte din sumă. Această garanţie poate fi dată de un terţ, altul decât trasul sau chiar de un semnatar al cecului. Avalul se dă pe cec. El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist. Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări el se socoteşte dat pentru trăgător.

Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca şi persoana pentru care a dat avalul. Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă. Când avalistul plăteşte cecul, el dobândeşte drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urmă, în temeiul cecului.

Alte "metode de siguranţă" sunt:

- "cecul certificat" unde, pentru acoperirea riscului de neplată creditorul poate solicita clientului său să emită un cec garantat de către banca sa, prin înscrierea menţiunii "certificat" pe formularul de cec, semnând cecul pe recto, banca garantând existenţa provizionului în contul ordonatorului până la expirarea termenului de prescripţie de 6 luni, sau a unui termen expres precizat;
- "cecul bancar" care prezintă cele mai mari garanţii privind plata, el fiind emis de banca beneficiarului (exportatorului) pe contul său;
- "cecul barat" denumit astfel deoarece prezintă două bare paralele pe faţa formularului de cec (barare generală - dacă între cele doua linii nu se face nici o arătare sau se face menţiunea "bancher" sau alt termen echivalent), acesta fiind decontat între bănci prin virament (nu poate fi plătit prin numerar). Dacă între cele două bare se precizează numele unei bănci (barare specială), cecul nu poate fi plătit decât la acea banca, în contul curent al beneficiarului. În plus, cecul barat nu poate fi andosat (spre deosebire de cecul nebarat care poate circula de la o persoană la alta prin gir); Bararea generală poate fi transformată în barare specială, însă bararea specială nu poate fi transformată în barare generală. Tăierea (ştergerea) liniilor sau a numelui bancherului înscris se socoteşte ca şi cum nu ar fi fost făcută. Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unui bancher sau unui client al trasului. Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decât bancherului înscris în cec sau, dacă acesta este trasul, unui client al său. Totuşi, bancherul indicat poate recurge pentru încasare la un alt bancher. Un bancher nu poate dobândi un cec barat de la unul din clienţii săi sau de la un alt bancher. El nu poate să-l încaseze pentru alte persoane decât acestea. Cecul purtând mai multe barări speciale nu poate fi plătit de tras decât în cazul a două barări, din care una pentru încasare prin intermediu unui oficiu de compensare. Trasul şi bancherul care nu respectă dispoziţiile răspunde de paguba cauzată până la concurenţa valorii cecului.

- "cecul circular" emis de o societate bancară anume autorizată pentru suma încasată de la titular în momentul emiterii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate alternativ de către plătitor;
- "cecul plătibil în cont" când trăgătorul sau posesorul interzice plata în numerar, înscriind transversal menţiunea "plătibil în cont" sau "numai pentru virament", etc.;
- "cecul netransmisibil" care poate fi plătit numai primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul său curent, acesta purtând menţiunea "netransmisibil"; primitorul nu poate gira cecul decât unui bancher pentru încasare; bancherul nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei prescripţii se consideră ca nescrise. Ştergerea clauzei se consideră ca neavenită. Cel care plăteşte un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului, sau bancherului giratar pentru încasare, răspunde de plata făcută. Clauza "netransmisibil" trebuie pusă chiar de bancher, la cererea clientului. Aceeaşi clauză poate fi pusă de un girant, cu aceleaşi efecte.
- "cecul poştal" care este un serviciu bancar prestat de poşta şi este utilizat pentru a fi utilizat în localităţile lipsite de sucursale, filiale sau agenţii ale băncilor;
- "cecul de călătorie" prin care emitentul îşi asumă obligaţia de plată prin formula "trăgătorul plăteşte acest cec de călătorie lui... sau la ordinul sau" fiind utilizate în călătorii pentru efectuarea plătilor la hoteluri, restaurante, magazine, bănci, staţii de benzină, etc. Trăgătorul poate subordona plata cecului existenţei pe titlu în momentul prezentării unei a doua semnături la fel cu a primitorului.

Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o bancă sau un alt institut de credit, anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de emitent. bancă sau institutul de credit, autorizate a emite cecuri circulare, vor trebui să depună la BNR, cel târziu până a doua zi de la emitere, o cauţiune în titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la BNR, socotite la cursul zilei, de 40 % din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cauţiune asupra căreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special. Cauţiunea nu se va putea elibera de BNR decât contra prezentării cecului respectiv, cu menţiunea "achitat".

Cecul circular va cuprinde:

1. denumirea de "cec circular" în cuprinsul titlului;
2. promisiunea necondiţionată de a plăti la vedere o anumită sumă de bani;
3. numele şi prenumele primitorului;
4. arătarea datei şi locului în care cecul circular a fost emis;
5. semnătura băncii sau instituţiei emitente.

Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiile arătate mai sus nu are valoare de cec circular.

Posesorul decade din dreptul de regres, dacă nu prezintă titlul la plată în termen de 30 de zile de la emisiune. Acţiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii. Girul în favoarea emitentului stinge cecul.

Banca sau institutul de credit poate încredinţa emiterea de cecuri circulare unui bancher corespondent, cu condiţia însă ca cecul emis să poarte viza băncii sau institutul autorizat, iar corespondentul să semneze ca reprezentant al acelei bănci sau institut.

Sunt aplicabile cecului circular, în măsura în care nu se derogă prin lege şi nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispoziţiile din legea cambiei referitoare la gir, plata, protest, regres, prescripţie cum şi cele relative la titlurile cu semnături false sau ale unor persoane incapabile. De asemenea se vor aplica cecului circular dispoziţiile necontrării referitoare la cecul barat, numai în cont, netransmisibil şi de călătorie. În procedura de anulare şi înlocuire a cecului circular se vor aplica dispoziţiile generale cu următoarele modificări.

Cererea trebuie adresată preşedintelui tribunalului unde emitentul are un stabiliment. Notificarea ordonanţei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropriate emitentului care, pe cheltuiala petiţionarului va înştiinţa de îndată despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plată unde cecul este plătibil.

Opoziţia se va face la instanţa care a dat ordonanţa, comunicându-se petiţionarului şi reprezentantului emitentului copie de pe opoziţie odată cu citaţia. Emitentul care a plătit cecul circular, cu toată înştiinţarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu răspunde de plata făcută de un stabiliment căruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunoştinţă notificarea ordonanţei de anulare. În caz de pierdere, sustragere sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, însă primitorul are dreptul de a obţine, după 20 de zile de la înştiinţare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a făcut înştiinţarea.

Trăgătorul ca şi posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserând transversal pe faţa cecului cuvintele "plătibil în cont", "numai prin virament", sau altă expresie echivalentă. În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operaţiune de scripte (credit în cont, virament sau compensaţie). Operaţiunea de scripte echivalează cu plata. Ştergerea cuvintelor "plătibil în cont", "numai pentru virament", se socoteşte ca şi când nu ar fi fost făcută. Trasul care nu respectă dispoziţiile răspunde pentru paguba cauzată până la concurenţa valorii cecului.

Cea mai nouă metodă de garantare a cecurilor este "eurocecul" care este un cec cu legitimaţie de garanţie. Specificul acestor cecuri constă în faptul că banca emitentă eliberează odată cu carnetul de cecuri şi o carte de garanţie care cuprinde o serie de date (număr cont, nume beneficiar) care ofera o mai mare securitate şi, totodată, garantează băncii plătitoare încasarea banilor de la banca emitentă.

Privitor la cecurile de călătorie (travelers cheque) se poate aminti de faptul că sunt destul de utilizate în turismul internaţional, acesta fiind un cec de valoare fixă, emis de bănci (formatul acestuia fiind tip bilet de bancă/ bancnotă) şi cumpărat de turişti în vederea efectuării de plăţi fără utilizarea de numerar (pentru cazare, transport, etc.).

Concluzionând, cecul este un instrument de plată în a cărui folosire se impun câteva recomandări:

- pentru cei care fac plăţi: cecul trebuie folosit pentru plăţi însemnate, la distanţă, pentru care este necesară preconstituirea unui mijloc de probă, emiterea unui cec să se facă numai dacă există o prealabilă şi suficientă proviziune în cont, emiterea de cecuri "în alb" să fie refuzată indiferent de motivul posibil a fi invocat, riscurile unei asemenea emiteri fiind imense, de cele mai multe ori cu caracter infracţional, carnetul de cecuri (formulare) trebuie să fie nesemnat (şi/ sau ştampilat) şi păstrat într-un loc sigur, furtul sau deteriorarea acestuia fiind obligatoriu anunţat în scris imediat către bancă.
- pentru beneficiarii filelor cec (plăţilor prin cec): să verifice atent dacă cecul nu prezintă anomalii tehnice şi dacă cuprinde toate elementele necesare pentru validitatea sa, să solicite plătitorului actul de identitate ale cărui date sunt înscrise pe spatele cecului, să nu conteze pe lipsa de îndrăzneală a emitentului de a emite cecul respectiv fără acoperire - refuzul băncii de a efectua plata în lipsa provizionului păstrează şansa ca emitentul să plătească direct sau să alimenteze contul pentru efectuarea plăţii, sub condiţia ca fila cec să nu expire deoarece nu exista prevederi de a prelungi validitatea acesteia, fără ca acest lucru să afecteze în vreun fel infracţiunea comisă de emitent - , să depună cecul la bancă în limitele legale de 8 zile (pentru decontări locale emitentului) şi 15 zile (pentru alte localităţi) - la expirarea acestui termen cecul nu mai poate fi utilizat dar creanţa nu este stinsă, deoarece există termenul legal de prescripţie de 3 ani şi, în acest caz se va reveni asupra necesităţii de stingere a acesteia către emitentul cecului fie prin emiterea altei file cec fie prin efectuarea plăţii sub altă formă - , să anunţe imediat poliţia în momentul în care banca refuză cecul deoarece acesta a fost declarat pierdut sau furat - pentru a elimina supoziţia de complicitate cu emitentul sau autorul furtului.

Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi celorlalţi obligaţi, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit şi dacă refuzul de plată este constatat: 1. fie printr-un act autentic (protest), 2. fie printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat, 3. fie printr-o declaraţiune datată a unui oficiu de compensaţie, constatatoare că cecul i-a fost remis în termen util şi că nu a fost plătit. Posesorul păstreaza drepturile sale contra trăgătorului, cu toate că cecul nu a fost prezentat în timp util, sau nu s-a făcut constatarea echivalentă protestului. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispărute.

Protestul sau constatarea echivalentă trebuie făcută înaintea expirării termenului de prezentare. Dacă prezentarea s-a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalentă poate fi făcută în prima zi lucrătoare ce urmează.

Posesorul trebuie să încunoştinţeze de neplată pe girantul său şi pe trăgător, în cele 4 zile lucrătoare care urmează zilei protestului, sau constatării echivalente, ori zilei prezentării, în caz de stipulaţiune "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoştiinţarea, să anunţe pe girantul său de încunoştiinţarea primită, arătând numele şi adresele acelora care au făcut încunoştiinţările precedente; se va urma tot astfel până la trăgător. Termenele aici arătate curg de la primirea înştiinţării precedente. Când, potrivit celor precedente, o încunoştiinţare este făcută unui semnatar al cecului, aceeaşi încunoştiinţare trebuie să fie făcută în acelaşi termen avalistului. În caz când un girant n-a arătat adresa sa sau a arătat-o într-un mod ilizibil încunoştiinţarea făcută girantului, care îl precede, este îndestulătoare. El trebuie să dovedească, că a făcut încunoştiinţarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoştiinţarea a fost predată poştei în termenul scris. Acel ce nu face încunoştiinţarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul său la regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijenţa sa, fără însă ca daunele-interese să poată întrece suma din cec.

Trăgătorul, girantul, avalistul, poate prin stipularea "fără cheltuieli", "fără protest" sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cec şi semnată, să scutească pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de refacerea protestului sau a unei constatări echivalente. Această stipulare nu scuteşte pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de încunoştiinţările ce urmează a fi făcute. Dovada neobservării termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului. Dacă stipularea este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale faţă de toţi semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai faţă de acesta. Dacă cu toată clauza înscrisă de trăgător, posesorul face protestul sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipularea a fost înscrisă de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un atare act a fost făcut, pot fi cerute la toţi semnatarii.

Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar de către posesor. Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat. Acelaşi drept îl are orice semnatar care a plătit cecul. Acţiunea pornită împotriva unuia dintre obligaţi nu împiedică urmărirea celorlalţi, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi.

Posesorul poate cere pe cale de regres: 1. suma arătată în cecul neplătit, 2. dobânda legală la această sumă, socotită la prezentare, 3. cheltuielile de protest sau ale constatării echivalente, acelea ale încunoştiinţării făcute cum şi celelalte cheltuieli. Acela care a plătit prin regres cecul poate cere de la giranţii săi: 1. întreaga sumă plătită, 2. dobânda legală la acea sumă, socotită din ziua când a plătit suma, 3. cheltuielile pe care le-a făcut. Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plăţii, predarea cecului, împreună cu protestul sau constatarea echivalentă şi un cont de întoarcere achitat. Orice girant care a plătit cecul poate şterge girul sau şi acelea ale giranţilor următori.

Când prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatării echivalente în termenele prescrise, este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forţă majoră), aceste termene sunt prelungite. Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoştinţa girantului sau cazul fortuit ori de forţă majoră şi să facă pe cec menţiunea datată şi semnată de el de aceasta încunoştinţare. După încetarea cazului fortuit ori de forţă majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cecul la plată şi, dacă este nevoie, să facă protestul sau constatarea echivalentă. Dacă cazul fortuit ori de forţă majoră ţine 15 zile, socotite de la data când posesorul a încunoştiinţat pe girantul său despre cazul fortuit ori de forţă majoră, chiar dacă încunoştiinţarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de nici o prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalentă. Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forţă majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatării echivalente.

În cazul încălcării prevederilor legale privitoare la cec se ajunge invariabil la incidentul de plată şi/ sau interdicţia bancară.

Incidentul de plată este reprezentat de imposibilitatea unui trăgător (beneficiar al unui cec) de a opera şi/ sau încasa una sau mai multe file cec. În general, incidentul va apare odată cu depunerea spre încasare a filei/ filelor cec respective, moment în care banca trăgătorului, BNR şi banca trasului (emitentului) vor "intra" într-o procedura tipică (precizată expres de normative legislative) iniţiată de refuzul de plată/ interzicerea plăţii din diferite motive. Acestea sunt reprezentate de:

- cec emis fără autorizarea trasului;
- cec refuzat din lipsa totală sau parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată după expirarea termenului de prezentare;
- cec refuzat din lipsa totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare;
- cec refuzat din lipsa parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare;
- trăgătorul se află în incapacitatea de a emite cecuri;
- cecul prezintă diferite condiţionări privind efectuarea plăţii, litigiu de proprietate;
- cec emis cu o dată falsă sau căruia îi lipseşte o menţiune obligatorie;
- cec circular/ cec de călătorie emis la purtător;
- cecul aparţine unui tiraj de instrumente neavizate de BNR;
- cec emis de către un trăgător aflat în interdicţie bancară;
- cecul aparţine unui set de instrumente care a fost retras din circulaţie;
- falimentul trăgătorului cec declarat pierdut, furat, distrus;
- lipsa de mandat a semnatarului vicii de completare a menţiunilor de pe cec (cu referire la modificarea unor elemente de pe cec, înscrierea greşită sau lipsa unui număr de cont, neconcordanţa semnăturilor).

Interdicția bancară este "regimul impus de către banca unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de un an, conform unor angajamente reciproce aplicabile plăţii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plăţi majore, şi anume:

- emiterea unui cec fără autorizarea trasului;
- refuzul cecului ca urmare a constatării de către banca trasă a lipsei parţiale sau totale de disponibil în contul trăgătorului, în cazul în care acesta dispune altfel, în total sau în parte, de disponibilul avut, înainte de trecerea termenului fixat pentru prezentare;
- emiterea unui cec cu o dată falsă sau căruia îi lipseşte una dintre menţiunile obligatorii;
- emiterea unui cec circular sau a unui cec de călătorie " la purtător";
- emiterea unui cec de către un trăgător aflat în interdicţie bancară".

Nu trebuie uitat faptul că procedurile interbancare "iniţiate" de incidentul de plată au repercusiuni deseori mult mai grave decât interdicția bancară deoarece, pe traseul solvării litigiului născut intervine obligaţia legală de intervenţie a Judecătoriei Teritoriale. Aceasta îşi va da acordul asupra legalităţii oricărui incident de plată, la sesizarea obligatorie din partea BNR, şi, dacă este cazul, sesizează Procuratura pentru "solvarea" incidentelor de tip infracţional. În detaliu, legea cecului prezintă următoarele...

Între mai mulţi obligaţi care au o situaţiune egală în cec nu poate fi exercitată acţiunea cambială; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligaţiunile solidare.

Cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii. Formula executorie este arătată în art. 269 C.Proc.Civ. (În noul Cod de procedură civilă este vorba despre art. 665 alin. (7)). Competent pentru a investi cecul cu formulă executorie este notariatul de stat (judecătoria). Cecul emis în străinătate are aceleaşi efecte executorii, dacă acestea sunt admise şi de legea locului unde cecul a fost emis. Somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cecului sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.

În termen de 5 zile de la primirea somaţiei, debitorul poate face opoziţie la executare. Opoziţia se va introduce în instanţă în circumscripţia căreia se află notariatul de stat (judecătoria) care a investit cecul cu formulă executorie. Această instanţă va judeca opoziţia de urgenţă şi cu precădere înaintea oricărei alte pricini. Instanța va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura. În caz de suspendarea executării creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.

În procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiunile de nulitate a titlului precum şi cele care nu sunt oprite de precizările legate de legăturile personale. Excepţiunile personale vor trebuie să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o proba scrisă. Excepţiunile trebuiesc invocate la primul termen de înfăţișare. Prin primul termen de înfăţișare se înţelege primul termen de la prima instanţă, când procedura fiind îndeplinită, părţile pot opune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.

Dacă din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cecului, derivă o acţiune cauzală, aceasta rămâne în fiinţă, cu toată emiterea sau transmiterea cecului, afară de cazul când se dovedeşte novaţiunea. Posesorul cecului nu poate exercita acţiunea cauzală decât oferind debitorului restituirea cecului, depunându-l la grefa instanţei competente şi justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalităţilor necesare pentru conservarea faţă de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine.

Când posesorul cecului a pierdut acţiunea cambială contra tuturor obligaţilor şi nu are contra acestora acţiune cauzală, poate acţiona pe trăgătorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a îmbogăţit pe nedrept în dauna sa. Aceeaşi acţiune o poate exercita în aceleaşi condiţii, şi în contra giranţilor.

Protestul se face la notarul de stat (judecătorie). Asistența martorilor nu este necesara la facerea protestului. Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însuși originalul cecului ori pe duplicatul acestuia. Acest adaos poate fi adăugat de notar. Dacă protestul se încheie pe adaos, acel care l-a încheiat trebuie sa pună sigiliul oficial pe linia de unire. Dacă protestul este făcut prin act separat, mențiunea de facere a protestului va fi făcută pe titlul depus la protest, afara de cazul când a trebuit să se procedeze la facerea protestului fără posesiunea titlului.

Protestul trebuie făcut la locul de plată în contra trasului sau al celui indicat pentru plată, chiar dacă nu sunt prezenți. Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se va putea face în orice loc, din cuprinsul comunei locului de plată, după alegerea posesorului cecului. Incapacitatea trasului sau a terțului (Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui terț fie în localitatea unde trasul are domiciliul său fie într-o altă localitate, cu condițiunea însă ca terțul să fie bancher) nu dispensează de obligațiunea de a adresa protestul contra acestuia, afară de cazul când terțul este falit, în care caz sentința declarativă de faliment este suficientă pentru a exercita regresul. Dacă trasul sau terțul a încetat din viață, protestul se va face de asemenea pe numele său, după regulile precedente.

Protestul trebuie să cuprindă:

1. Anul, luna, ziua și ora în care a fost dresat;
2. Numele și prenumele celui care a făcut cererea protestului;
3. Numele persoanei contra căreia s-a făcut protestul;
4. Arătarea locului în care a fost dresat, cu mențiunea cercetărilor făcute;
5. Somația de plată cu răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obținut nici un răspuns.

Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat. Protestul prin act separat va trebui să cuprindă și transcrierea exactă a cecului.

Protestul poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declarație de refuz de plată, scrisă și datată pe titlu, semnată de tras. Girul fără dată se socotește făcut înainte de declarație. Această declarație, pentru a avea efectele protestului, trebuie să fie investită cu data certă, în termenul stabilit pentru facerea protestului.

Notarul de stat va trebui să țină un registru de proteste, în care se vor înregistra zilnic în ordinea datei cecurilor, cu arătarea mențiunilor cerute de lege. Un tablou de proteste pentru neplata cecurilor făcute în cursul săptămânii de notarul de stat va fi trimis în cea dintâi zi a săptămânii următoare tribunalului. Acest tablou va arăta data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a făcut protestul, al celei care a cerut protestul și scadența titlului protestat. Tribunalul va cere tabloul în registrul de evidență a protestelor cambiale (prevăzut la art. 72 din legea cambiei). Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

În cazul alterării textului unui cec, semnatarii posteriori alterării sunt ținuți în termenii textului alterat; semnatarii anteriori sunt ținuți în termenii textului original. Când din titlu nu rezultă sau nu se dovedește că semnătura a fost pusă înainte sau după alterare, se presupune că a fost pusă înainte.

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să ceară anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui tribunalului comercial al locului în care cecul este plătibil.

Cererea va trebui sa arate mențiunile esențiale ale cecului. Președintele tribunalului după examinarea cererii și a elementelor produse, cum și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanță prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi și va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, dacă între timp detentorul cecului nu a făcut opoziție.

Ordonanța trebuie să fie notificată atât trăgătorului cât și trasului și publicată în Monitorul Oficial, la stăruința și pe cheltuielile petiționarului. Cu toata înștiințarea, plata cecului făcută deținătorului mai înainte de notificarea ordonanței, liberează pe tras.

În termen de 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial deținătorul cecului va putea face opoziție în contra acestei ordonanțe, opoziție ce se va comunica petiționarului, trasului și trăgătorului, odată cu citarea lor înaintea tribunalului locului de plată. Până la împlinirea elementelor prezentate mai sus, petiționarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale și poate să ceară plata cecului, dând cauțiune sau în lipsă de cauțiune, consemnarea sumei.

După trecerea termenelor, fără a se fi făcut opoziție, sau după respingerea opoziției, printr-o hotărâre rămasă definitivă, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect. Oricine a obținut înlocuirea cecului va putea să ceară plata cecului, prezentând ordonanța de anulare și certificatul grefei respective de neintroducerea opoziției la termen, sau prezentând hotărârea definitivă de respingere a opoziției.

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, având clauza "netransmisibil", nu se poate anularea lui; primitorul va putea cere însă trasului și trăgătorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.

Ordonanța sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea.

Acțiunile de regres ale posesorului împotriva giranților, trăgătorului sau celorlalți obligați, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare. Acțiunile de regres ale diferiților obligați la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acțiunea în regres a fost pornită împotriva sa. Întreruperea prescripției nu are efect decât împotriva celui față de care actul de întrerupere a fost făcut.

Comite o infracțiune persoana care emite un cec fără a fi avut autorizarea trasului, emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut, emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale necesare unui cec.

Băncile sau instituțiile de credit neautorizate, sau cărora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare sunt penalizate cu amendă.

Cadrul legislativ
În ceea ce priveşte cambia, cadrul legislativ este reprezentat, fără a se limita, la:
- Legea cambiei şi a biletului la ordin (Legea nr. 58/ 01.05.1934);
- Norma B.N.R. privind cambia şi biletul la ordin (Norma B.N.R. nr. 5/ 05.06.2008);
- Codul civil român (Legea nr. 287/ 17.07.2009);
- Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/ 01.07.2012);
- Codul comercial român (Codul comercial român din 10.05.1887).

Dorin, Merticaru