(Comentarii si interpretari)

|Meniu zodiac chinezesc|

|Generalitati|   |Sociabilitate|   |Profesie|   |Financiar|   |Familie|   |Dragoste si relatii|   |Sanatate si intim|
-
|Calul de Metal|   |Calul de Apa|   |Calul de Lemn|   |Calul de Foc|   |Calul de Pamant|
-
|Ascendentul orei de nastere|   |Ascendentul lunar|   |Anul Calului|

Plecand de la utilitatea sa principala, de motor al miscarii primordiale, fie sub "tutela" unui calaret fie "parte componenta" a carelor, trasurilor, etc., Calul, ca perceptie simbolica, are de "suportat" numeroase asocieri. El este cel care poarta in viteza fie eroul eliberator, aducator de dreptate, fie "pumnul" pedepsei intrupat in ceva amenintator sau gata de actiune, mai mult sau mai putin gata de a purte emblema inevitabilului. Si cum omul va gandi, inainte de toate, la pericol, la implacabil, se poate spune ca exista o credinta, inradacinata in constiinta tuturor popoarelor, potrivit careia, la origine, calul tasneste galopand, cu sangele in vine, din bezna si necunoscutul adancurilor (fie maruintaiele pamantului, fie bezna adancurilor). Fiu al noptii si al misterului, acest cal arhetipal este purtatorul deopotriva al vietii si al mortii, fiind legat atat de focul care nimiceste si triumfa cat si de apa ce hraneste si ineaca.
Din aceste motive, psihanalistii au facut din cal simbolul inconstientului, arhetip foarte aproape de cel a Mamei ca memorie a lumii sau acela al timpului, de vreme ce se leaga de tot ce poate fi asociat miscarii marilor ceasornice ale lumii, ori cel al dorintei nestavilite. Astfel, el va deveni datorita trecerii noptii, un simbol al luminii, aparand intr-un alb vesmant plin de tot ceea ce se poate asocia slavei, incetand sa mai fie un simbol lunar, simbol al sexualitatii, al tot ceea ce este legat de vis si divinatie. Acum el devine simbolul instinctului stapanit, sublimat sau strunit, potrivit noii etici, cea a celei mai nobile cuceriri a omului, destinul sau devenind fara de 
dubii inseparabil de cel al omului.
Forta si iuteala Calului sunt principalele calitati atribuite in Yijing. El este calarit des de Vayu, divinitatea a vantului, a elementului aer, cei opt cai ai regelui Mu corespunzand celor opt vanturi ale zonei. In China se considera calul ca fiind un anumail tipic yang, fiind des legat de ocrotire si longevitate (calul dragon chinez), traditie regasita si in Japonia.
Transformant perceptia de cal dragon se ajunge rapid la aspectul solar al acestuia, cand el este inhamat la carul Soarelui, alb, puternic, simbol al frumusetii desavarsite, prin dominatia spiritului (stapanul carului) asupra simturilor. Albul stralucitor al acestuia il face sa devina si un simbol al maretiei, fiind cel mai adesea calarit de cel numit Credincios si Adevarat (asa cum se prezinta in Apocalipsa), in el regasindu-se atat ingerii cat si, de exemplu, Iisus Hristos si alte simboluri ale credintei - toate marile figuri mesianice calaresc asemenea cai. Astfel, in India, se va intalni Kalki, ultimul avatar, el insusi cal care devine odata cu ascensiunea sa un cal alb, la a doua sa sosire Mahomed calareste un cal alb, Budha va incaleca un cal alb pregatindu-se sa plece pe Marele Drum, etc.
De la aceste interpretari pana la a lua in considerare simbolistica bividiului solar nu va fi nici o problema. Calul este atributul lui Apollo, zeu al soarelui, carul soarelui fiind tras de doi sau patru cai (pe cand cel al lunii este tras de boi), evocand deplasarea. In mod similar, Mithra urca la cer in carul soarelui, Ilie se inalta la ceruri, etc. Calul indian Asha (cel care razbate) este asimilat, pur si simplu, luminii, ashvinii fiind legati de ciclul cotidian al zilei si al noptii, fiind perceputi drept doua simboluri solare care intrupeaza Dharma (legea) si Cunoasterea. Emblema tantrica a lui Bodhisattva Avalokiteshvara, calul simbolizeaza forta harului sau, imprastiata in cele patru zari. In Bardo Thadol, Ratnasambhava, Bodha de la miazazi si simbolul solar stau pe un tron facut din cai, simbol al frumusetii formelor.
Puterea cailor de a transporta divinitatea a indus aparitia Pegasului, a calului cu aripi, simbol al simturilor strunite de spirit, cu tot ceea ce va urma din aparitia acestui "hibrid": el va fi asociat insasi cu soarele (Rig Veda - unde soarele este asociat fie cu un cal, fie cu o pasare fie cu un Pegas), va fi asociat cu Boreu, Marte, calul rosu din Apocalipsa (vestitor al varsarii de sange), precum si calul razboinic, atotprezent in marile epopei ale intregii omeniri. Aceast cal, Pegasul, da puterea altor simboluri de a ajunge parte integranta a eroului, cum ar fi armasarii mai multor Feti-Frumosi, calul epopeii kirghize a lui Er-Tostuk, etc., animalul capatand puteri si inteligenta care il apropie de om mai mult decat oricand.
Se poate aminti aici si de interpretarile simbolice ale Calului in directia obiceiurilor de inmormantare ale eroilor si conducatorilor (in directa relatie cu transformarea omului in cal fie in ipostaza posedatului fie in cea a initiatului), de oamenii cai sau binecunoscutii centauri care se regasesc in diverse ipostaze aproape in toate miturile popoarelor precum si de alte obiceiuri de genul prevestirii sau al sacrificarii calului in baza anumitor credinte. Nu trebuie uitat nici de o forma de existenta destul de des intalnita, cea de cal ca divinitate a apelor.
Calul constituie asadar unul din arhetipurile fundamentale pe care omenirea le-a scris in memoria vremurilor. Simbolismul lui, realmente universal, se intinde de la lumea de jos, ca un avatar al celor trei elemente constitutive (foc, pamant si apa) dar si ca simbol lunar. Lumea de sus il surprinde asociat cu cele trei elemente constitutive ale ei (aerul, focul si apa) dar si ca simbol solar. Astfel, calul trece cu usurinta de la noapte la zi, de la moarte la viata, de la activ la pasiv, legand contrariile intr-o manifestare continua, fiind viata si continuitate deasupra a tot ce reprezinta discontinuitatea vietii si mortii noastre. Nu este greu sa sesizam ca puterile sale sunt deasupra intelegerii, el fiind Minune, si nu este de mirare de ce omul l-a sacralizat atat de des, din preistoria pana in istorie, fiind intrecut in subtilitate si interpretare doar de sarpe.
Poate ca, din acest motiv, calul se substituie dragonului in numeroase legende chineze, de la Lisao la Si-yeou, el contribuind permanent la cautarea Cunoasterii sau a Nemuririi (fara indoiala aceasta este cauza ca reprezentantii taoisti au luat infatisare de negustori de cai).

Powered by Medow....................................
Ultima modificare: 23.martie.2003