To STUDY - Ficţiune - Ipotecarea sufletului cuiva

B

"Ipotecarea sufletului cuiva"

Monique Touran

Capitolul 5, Scena 1B - Un alt joc


Rick era mai tandru ca niciodată, atent, concentrat spre a-i oferi plăcere. Aproape o sufoca în pofta nesățioasă a săruturilor sale, extenuând-o cu respirația sa profundă, gâfâită. Parcă ar fi dorit să oprească acest asalt, să îl tempereze… Dar se pierdu în senzația generală de liniștitor, ofertant.

Șira spinării îi trimitea fiorii zbaterii ritmice din interiorul ei semnalând orgasmul iminent. De altfel, deja se sesiză că are degetul mic agățat de buza de jos, gest detectat de Rick și comunicat ei ca un fel de confirmare iminentă că el știe când ea este aproape, când va completa senzațiile copleșitoare cu ceea ce făcea el...

Dar Rick slăbi ritmul, deodată, și o sărută tandru pe umăr, coborând ușor pe gât, oprindu-se între sânii ei, înfiorând-o final, dar rece, trezind-o, oprind avalanșa ce părea să se dezlănțuiască. O sărută pe obraz exact așa cum o făcea și Monique... Ce, Monique?!?

Senzațiile sexuale se pierdură aproape instantaneu, complet. Da, am revenit la conștiență... Da, totul nu era decât un vis cu Rick...

Ce căuta Monique în Inimă?!? Oare ceva probleme cu identificarea... Nu vreau să știu acum... Nu acum! O las să plece poate revin prin visul cu Rick și îl las să continue! Îl ajut… Monique o mângâia... Rick sau șansa visului plecă… Liniște, asemenea sentimentelor din vremurile de mult apuse ale copilăriei...

Să mă trezesc sau... Ce să discutăm?!? Rateul meu?!? Mai bine încerc să rezolv tot ce se poate de una singură, să nu o corup cu energiile temerilor mele... Mă prefac că dorm adânc... Este mai simplu…

Parcă auzind-o, Monique o sărută de despărțire pe umăr și ieși din Inimă.

Rick, visul de înainte de vizita lui Monique, gândi sesizând căldura și fiorii dintre coapsele sale, coborând bareta bichiniului, mângâindu-se, pulsând, contractându-și mușchii pubieni și vaginali în același ritm, spre a atrage concentrarea dorinței... Dar, nimic... Doar senzații neutre... Și un fel de vină că s-a prefăcut că doarme până ce Monique a plecat.

Offf, s-a dus totul, gândi Lily înciudată când simți că o copleșesc gândurile despre rezolvarea problemelor născute de misiunea ratată... De fapt gândurile despre complicațiile legate de identificare... De problemele ce le născuse lui Monique...

Teamă, teamă! Ceva care creștea devorator, fu următoarea percepție, apoi următorul gând al lui Lily... Trebuie să mă liniștesc! Dar sunt genul care se liniștește doar dacă are soluții palpabile, indiferent cât de ireale ar putea fi...

Deja se pomeni în șezut, pe marginea patului, mijind ochii, concentrându-se. Flutură din mâna dreaptă pentru a atrage activarea terminalului de comunicații și solicită raportul misiunii. Descărcă datele companionului și se liniști sesizând că era prima descărcare... Monique  nu apucase să parcurgă datele acestuia... Probabil că vizita ei avea o altă cauză...

Dar această percepție nu o liniști deloc.

Accesă datele companionului... Apoi cele ale bazei centrale... Identificarea curentă era puțin peste 12 procente... Cu cele de data trecută se trecea pe limita de risc... Identificarea lui Monique era certă... Asta solicită activarea protocolului de retragere... Ar mai fi doar verificările de alibi... Deci, vor avea cîteva zile dacă Monique nu va fi reținută pentru cercetări...

Dar nimic de la Centru, nici o precizare de inițiere de protocol...

Să vedem evenimentele colaterale!

Centrul solicita doar conectarea pe varianta de joc, ”Anihilatorul” realizat de ”Jeux d'Acier de Base”, versiunea 15.2, nivelul personalizat numărul 868 și multe cifre, peste câteva ore, fix la ora 11, cu loja clasică de 15 secunde de autentificare.

Asta nu prea pare să fie de bine! Niciodată nu se mai apelase la o astfel de întâlnire... Ei, am reținut! gândi în timp ce setă activarea transformării Inimii în cameră de simulare cu 10 minute înainte de autentificare.

Este clar. Deja întreaga lume este împotriva lor, gândi având senzația că întreg organismul ei se golește de sânge, devenind copleșitor de rece, zemuind instantaneu transpirație rece ca gheața. Presentimentul era clar.

Verifică atent, metodic și conexiunile cu Sosia și Indigo dar de la ele nu veneau precizări. Repetă operația de mai multe ori pentru a sesiza inadvertențe sau derularea de evenimente... Dar, totuși, nimic... Și conștientiză că pierdu-se mai bine de o oră cu acest efort de căutare, cu această așteptare a unor vești care să clarifice ceva...

Ca de obicei, Centrul este deasupra tuturor, concluzionă instinctiv în timp ce comuta eforturile sale spre persoanele implicate în identificare.

Doar sistemul biom prezenta date asupra identificării. Ori, în acest caz, dacă cei de la Indigo nu au acționat, identificarea nu are nici o valoare deoarece nu există un eveniment judiciar care să solicite datele privind identificarea, gândi plină de speranță...

Ar fi vorba doar despre Monique ce se plimba ca somnambula pe blocuri... Blocuri... Schema deplasării... Și rămase stupefiată sesizând linia dreaptă ce unea apartamentul lor, cel al concubinilor Abel și Kara și cel al țintei finale. Pentru nivelul de acces al unui anchetator la baza biom nu era greu să se acceseze aceste informații... Și, Intuitivii nu dădeau greș niciodată...

Terminalul de comunicații afișă o notă Indigo. O accesă: Biom identificare Kara Mercier. Șoc electro-convulsiv: succes, confirmat.

Ce chestie, gândi Lily la primirea mesajului. Biomul vacii ăsteia mă identificase. Apoi, fiorii reci de pe șira spinării o aduseră la realitate. Acum ancheta este ca și pornită... Offf, Monique a mea.... Prin ce vom trece draga mea soră?!?

Dar, totuși, ținta finală nu era eliminată... Dar, ce folos... Exista deja o victimă, fie ea și colaterală...

Chiar atunci veni și raportul de închidere, cu notele lui Monique... Sesizase doar pericol de partea concubinilor Abel și Kara, Abel fiind principalul vizat... Deci, nu știa nimic de Kara... Parcurse apoi corelațiile lui Monique cu privire la soții Arrows și... Asta mai trebuia, Abel ăsta să fie detectiv particular... Am simțit eu că toată lumea va fi împotriva noastră...

Și tot felul de note despre întâlnirea de la Coras Inc., de problemele cu negociatorii armatei... Și altele... Sincrone cu mai multe mențiuni ale Centrului... Puncte de presiune asupra lui Corasdo... Posibile misiuni concrete pentru Monique... Multe... Avu răbdare să le parcurgă doar pe aproximativ primele 10... Venea vremea ca ele să acționeze și în direcția lui Corasdo și a pupilei lui, Dan...

Monique trebuie să știe ce urmează, ce corelații am descoperit și eu. Și aproape sări la ușa Inimii unde începu să bată melodia lor de chemare... Sau, mai bine aștept?!? Să sap problema atentă și abia apoi... Da, știa că Monique va avea o zi grea...

Gândurile o copleșiră, ca niciodată... La un moment dat se sesiză că bătea iar melodia chemării... Nu, nu, oprește-te! Monique va crede că este o urgență... Să nu își de-a seama! Și se repezi spre pat unde lăsase terminalul de comunicații deschis... Accesă rapid mai multe dosare și... Monique intră în inimă... Mai avu timp doar să își schimbe postura feței într-una cât mai neutră cu putință.

- Iar ai adormit muncind, îi spuse Lily, parcă schimbând subiectul ce dorea să îl dezvolte, apropriindu-se de ea, luând-o în braţe. Nu pot să am grijă singură de tine, îi spuse aproape şoptit la ureche, sărutându-i scurt gâtul. Trebuie să mă ajuţi şi tu, continuă luându-i obrajii în palme, uitându-se îngrijorată în ochii ei, mişcându-i uşor, tandru, capul într-o parte şi în cealaltă. Şi tu trebuie să ai grijă de tine... Dar, hai, Monica mea, avem de treabă şi nu prea ai timp! spuse luând-o de mijloc, împingând-o spre fotoliul din faţa monitoarelor.

Monique dădu să se opună, parcă dorind să continue atingerea lui Lily, dar porni ascultătoare şi se aşeză.

- „Centrul” ne anunţă că urmează evenimente majore la sediul Coras Inc. Delegaţia militară urmează să finalizeze negocierile cu reţeaua nouă de transport şi comunicaţii ce extinde oficial sistemul biom peste graniţele sistemului solar şi…

- Thank şi fufa lui, şopti ca o confirmare Monique.

- Da, ei conduc delegaţia, întări mirată Lily. Este ceva în neregulă?!? Nu ai făcut sincronizarea cum trebuie?!?

- Nu Lily, nu… De ieri am o bănuială, un presentiment, o presimţire care îmi spune că ceva este în neregulă cu această pereche…

- Pereche?!? o întrerupse Lily.

- Da, sunt nelipsiţi în tot ceea ce fac, acţionează asemenea unui întreg. În fond, sunt soţ şi soţie, cu acte în regulă şi fotografie în camera de zi şi pe birouri, completă ironic. Şi, prezenţa lor a atras o creştere a stării de tensiune, de nervozitate a lui Corasdo care nu am mai sesizat-o până acum… Şi, ceea ce mi-a întărit bănuielile a fost faptul că, orice operaţiune nu a mai fost realizată cu suportul meu. Corasdo s-a ocupat personal de toate detaliile…

- Dar, oficial este vorba despre semnarea unui contract, interveni Lily în timp ce solicita afişarea de către terminalul de comunicaţii a contractului. Singurul semn de întrebare este aici, preciză Lily mărind imaginea, subliniind locul unde scria „Clauze speciale” şi completarea „Discuţii directe ce vor fi confirmate prin sistemele biom”… Este ceva, în spate, mult mai important decât ne putem da seama.

- Dar „Centrul” ne cere să aflăm totul doar despre contract, spuse în zeflemea Monique.

- Evident, nu era greu de dedus. Misiunea ta de azi este să culegi toate informaţiile posibil de colectat. Centrul precizează că tu ai intuit ceva şi ai început cercetările. Toate datele lor, afară de cele deja parcurse de tine sunt aici, şi îi lipi strass-ul de memorie de forma unui mic diamant, la baza unghiei degetului mic. Trebuie să pleci rapid pentru a ajunge la sediu mult înainte de sosirea lui Corasdo, eventual a delegaţiei militare, pentru a putea parcurge datele.

- Dar pot face asta şi aici, se împotrivi nemulţumită Monique, parcă alintându-se.

- Gata, treci şi pregăteşte-te! Trebuie să araţi cât mai bine cu putinţă.. Mai bine decât de obicei…

- De ce?!?

- Voi fixa terminalul de comunicaţii să te focalizeze şi să parcurgi câte date este posibil până ce finalizezi pregătirile… Eu le studiez de vreo trei ore. Tu nu ai atât timp la dispoziţie… Offf, şi ar mai fi ceva legat de eroarea mea de aseară… Dar, toate la vremea lor…

- Bine, dar nu mi-ai răspuns la întrebarea, de ce…

- Este posibil să te întâlneşti cu Dan, prima întâlnire reală, palpabilă cu el, o întrerupse Lily. Putem lega acţiuni comune reale, nu ca cele tangenţiale din Pilot Pub. Avem în sfârşit posibilitatea de a putea iniţia acţiunea noastră, numai a noastră…

- Dar…

- Te rog, pleacă, fă-ți treaba, spuse Lily împingând-o spre ieşirea din „Inimă”…

- Stai, nu…

- Aaaa, pup la covor, spuse tandru Lily sărutându-i buzele, împingând-o afară.

Imediat ce se închise ușa Inimii după Monique simți impulsul să îi trimită datele cu directă relație la întâlnirea ei... Și se duse rapid la terminal și transmise datele terminalului lui Monique... Găsea rapid toate corelațiile... Și trimitea, trimitea...

La un moment dat se sesiză concentrată pe selectarea datelor spre acțiunea lor de a ajunge la Corasdo...

- Vezi, ai ajuns îngerul păzitor al lui Dan… Mai este până ce devii arhanghelul răzbunării, chicoti Lily satisfăcută că avea ce să îi furnizeze lui Monique, îndepărtând-o de problemele ei… Şi, prezentarea datelor continuă…

- Din ceea ce am putut să îmi dau seama se pare că bătrânul Corasdo a pregătit câţiva aşi pe mânecă. Totul este ca Dan să acţioneze pe cont propriu, fără influenţa lui Corasdo, influenţă care ar putea fi interpretată absolut neplăcut de către armată, cu mari prejudicii asupra persoanei lui Corasdo, interveni Lily…

- Nu este greu de dedus că îl pot lăsa fără afacere, fără nimic… Cred că acesta este, de fapt, un fel de obiectiv principal al acestei afaceri, completă Monique…

Continuă să mai trimită date dar Monique închise conexiunea...

- De aici continui eu, transmise Monique ordonând închiderea terminalului de comunicaţii. Pe curând, Lily…
Liniște, relaxare, gândi Lily oftând ușurată. Ar fi bine să mai văd ce găsesc… Nu! lansă un fel de anulare a intențiilor ei. Am nevoie de liniște, de odihnă! Până la conectarea de raportare mai este prea puțin timp. Am nevoie de toate resursele fizice disponibile, atât timp cât s-a ales conectarea prin simulator.

Deja era întinsă în pat, aproape dezbrăcată, gândindu-se la Kara și Abel al ei… Conexiuni, conexiuni… Își dădu seama că motorul acțiunilor lui Abel urma să fie dragostea… Cel mai teribil combustibil… Și el, detectiv particular… Mel Arrows este cel care îl ajută… Are acces la datele biom, la tehnică de analiză avansată… Sunt vechi prieteni… De aici succesele răsunătoare ale lui Abel…

Conexiuni, conexiuni… Katy Arrows nici nu contează… Îngrijitor de copii…

- Te rog să te deplasezi în zona de siguranță pentru inițierea transformării dormitorului în cameră de simulare! auzi ca prin vis vocea companionului.

Cum, ce, a trecut deja timpul?!? Oh, cred că am adormit printre gânduri… Deschise ochii și se îndreptă automat spre zona de siguranță. Dulapul cu haine de schimb era plasat strategic în acea zonă. Fără să dea atenție începu să se îmbrace cu combinezonul de simulare.

Putere Divină, ce greu somn am avut, gândi neutru, sesizând că se dezechilibra des la îmbrăcarea costumului de simulare. Din jur începură să vină zgomotele ce anunțau inițierea transformării camerei.

Este timpul să mă calmez, să mă liniștesc, gândi așezându-se atât pe genunchi cât și pe fund, cu picioarele larg depărtate, într-un fel de șpagat strâns, împreunând mâinile în dreptul frunții aplecate odată cu capul ce se afla la limita mobilității gâtului.

Tot ceea ce fac, tot ceea ce gândesc sunt în numele Puterii Divine, al puterii Ei întrupate în Om și al puterii Ei întrupate în mine! Lumina îmi este călăuză… Și mantrele sale fură emise rând pe rând până ce simți activarea elementelor costumului de simulare.

Gata, fie ce o fi! gândi montând casca de simulare, avansând spre centru camerei de simulare, conectându-se la chingile cinematice. Activă terminalul de comunicare și indică confirmarea de execuție a legăturii directe spre jocul și nivelul indicat de Centru.

Camera de simulare luă rapid forma unui apartament, parte a unui bloc dintr-un cartier necunoscut… Da, nu îmi sugerează nimic, veni gândul de completare al lui Lily în timp ce privea pe geam pentru a identifica drumul, calea optimă, ce se întâmplă… Chestii reflexe… Ar fi cazul să aștept instrucțiunile imediat ce se activează simularea reală, completă sesizând mesajul ”Așteaptă!”, ce pulsa cât jumătate de perete, în fața sa…

”Conectare reușită.”, fu mesajul ce îi activă casca de simulare pe funcția companion. Preia echipamentul și deplasează-te după traseul indicat spre nivelul 1 de contact. 28 de inamici conectați cu succes. Echipă proprie completă, 30 membri, veniră în rafale mesajele companionului.

Ești nebună! emise surprinsă Lily. Joc deschis?!? Ce?!? gândi în timp ce se echipa cu materialele puse la dispoziție.

Dar își reveni rapid și ceru companionului: ”Distribuție aliați!”.

Harta zonei vizibile fu prezentată instantaneu. Nici un inamic identificat… Aliații ei se deplasau rapid, în două semicercuri aproape tangente pe convexitate, de câte 14 membri, vârful de tangență fiind la o treime de capătul semicercurilor, aproape clar pe o linie dreaptă față de ea și punctul de întâlnire desemnat de misiune. Dispozitive de protecție… Doar unul din aliați se apropia rapid de ea…

Însoțitor de protecție, completă Lily automat ceea ce percepea. Conform liniei lui de deplasare punctul de întâlnire era exact în centrul acestui dispozitiv de protecție… Știa unde trebuie să ajungă.

Părăsi camera unde se afla și, folosind corzile de portare trecu peste două blocuri și ajunse în punctul de întâlnire ce îl intuise. Acolo era deja însoțitorul care, se poziționă rapid în spatele ei, atingând-o pe umăr și, aproape simultan, întreg dispozitivul se puse în mișcare. Atât de sincron încât se gândi că are de-a face cu boți.

- Sosia?!? nu se putu abține să întrebe pentru a se convinge că are sau nu de a face cu inteligența artificială.

- Indigo, veniră mai multe răspunsuri în cor.

- Tăcere radio, interveni însoțitorul ei, strângându-i umărul puternic.

Și însoțitorul avu dreptate în reacția lui. La doar câteva secunde unul din membrii aripii drepte, zona de jos, căzu străfulgerat de mai multe focuri de armă. 4, veni localizarea zonelor de foc, și prezentarea lor pe hărțile companionilor echipei.

Lily era în afara zonei de prezentare de detalii. Simți doar cum însoțitorul îi smucește umărul și, cu coada ochiului, sesiză cum acesta îi ordonă mișcarea pe linia indicată de degetul său arătător. Da, companionul afișa acum și el această linie de deplasare.

Plecă fără să mai aștepte… Săriră pe plafoanele altor două blocuri, timp în care nu putu să se abțină să savureze desfășurarea a 6 membri din aripa dreaptă ce îi anihilară pe cei 4 care trăseseră în colegul lor. Aici companionul îi ceru să aștepte replierea dispozitivului.

Cei 6 își dezvăluiseră poziția temporară, concluzionă logic Lily. Partea de sus a aripii drepte ar trebui să închidă rapid linia de foc încrucișat. Altfel…

De parcă ar fi simțit gândurile lui Lily, inamicii atacară exact acolo. ”Scutul și sabia” se numea această tactică, gândi automat amuzată de amintirile ei.

- Aripa stângă pe aliniament de suprapunere a aripii drepte, executarea! ordonă instinctiv Lily, startând cursa ei spre replierea punctului ei de inserție în dispozitiv.

Știa că membrii protecției ei nu au ce să facă vor executa manevra ordonată… Ceea ce s-a și întâmplat.

Dar, până ce dispozitivul să fie închis, cei 6 membri luptară admirabil, într-o derulare nebună a schimbului de focuri, sacrificându-se pentru a elimina alți 10 inamici dar, totodată, să nu releve poziția celorlalți membri ai echipei lor.

- Scopul nostru este escortarea ta, nu câștigarea acestei confruntări, o dojeni însoțitorul, indicându-i să urmărească indicațiile companionului.

- Egalizare și reluare curs acțiune, continuă Lily să ordone, de parcă nu ar fi auzit remarca însoțitorului.

Imediat ce liniile de protecție de suprapuseră, automat se împărțiră 11 cu 10 și inițiară acțiunea de deplasare spre obiectiv, formând cele două aripi de protecție.

Trecură de blocul din fața lor, în cursul spre locul întâlnirii și… Prima victimă, aripa dreaptă… Trăgătorul inamic se replie rapid, ieșind din limita senzorilor, tot spre dreapta…

- Stop, completare! se auzi de undeva.

Lily privi proiecția companionului, așteptând repoziționarea, completarea. 10 cu 10, completă mintea sa. Când aproape se completă linia dreaptă, unul din aliați porni spre aliniamentul inamic de tragere inițial… Atent, ușor… Ajuns acolo confirmă că este ”curat”.

Urmă avansul aripii drepte, completat de repoziționarea aripii stângi până ce… Unu, doi, trei, patru aliați din partea superioară a aripii drepte fură secerați doar de un singur trăgător inamic…

- Ambuscadă, se auzi mârâit înainte să… Unu, doi, trei, secerați de un trăgător ce descompletase partea superioară a dispozitivului…

- Repoziționare, dreapta, linie de tragere inamic unu… Ăștia nu se mai repliază, ordonă Lily instinctiv.

O trezi din concentrare însoțitorul ei, care o prinse de umăr și o trase în spatele lui. Apoi se întoarse cu fața la ea și îi semnaliză prin gesturi, fără cuvinte, să se replieze pe aripa stângă, apoi să parcurgă singură drumul spre obiectiv, ei urmând să continue lupta pe acele poziții.

Da, asta simt și eu, gândi Lily executând instinctiv ordinul însoțitorului. Întâmplător inamicul blochează complet drumul spre obiectiv și singura alternativă era încercarea de angajare totală, ea urmând să ocolească zona de luptă.

Un bloc, al doilea, al treilea… Cale liberă… Fără să vrea Lily observa și lupta colegilor ei… Aliaților… Ei sunt de la Indigo, completară justificativ gândurile ei…

Echipa reuși să elimine cei doi trăgători ce apărau zona lor… Dar cu prețul a altor 4 aliați, relevând alt trăgător. Apoi căzură alți trei inamici ce încercară flancarea și intrară în linia de foc formată de aripa dreaptă.

Încă un bloc… Mai avea de trecut doar de un bloc și ajungea în zona țintei.

Trăgător inamic, doi aliați căzuți, încercare de învăluire, alt aliat căzut dar au eliminat trăgătorul. Au rămas prea puțini… Aliații s-au repliat și au format două grupuri de foc, 4 cu 4… Ei erau la trei blocuri distanță de țintă, blocând accesul din direcția lor…

Ceva nu este în regulă… Ordonă companionului să facă rapid analiza zonelor de foc inamic… Nici unul dintre trăgători nu era poziționat sus, pe acoperișuri… Toți au fost identificați în zona de mijloc a blocurilor… Supraveghere optimă… Și în jos și în sus… 2 câte 2, pe fiecare colț de bloc… 8 pe dispozitiv… Analiză modul lor de apariție și calculă potențialele zone de repliere… Blocul de lângă cel al țintei, dar pe dreapta… Ea venea dinspre stânga…

- Toți 8 sunt aici! transmise Lily jalonând blocul unde intuia că se află dispozitivul echipei adverse.

Cele două echipe se deplasară rapid, una spre blocul din centrul drumului spre țintă, între locul ei și cel intuit al echipei adverse, și în blocul din partea dreaptă.

Am trecut de ultimul bloc, gândi concentrată pe acțiune Lily.

Liniște, nu se întâmpla nimic altceva. Flerul îi transmise să aștepte începerea schimbului de focuri. Avea nevoie de confirmarea poziției inamicului. Și avu dreptate.

Doi aliați căzură, doi inamici eliminați pe latura stângă a blocului care îl indicase ea. Cei doi aliați rămași avansară rapid spre colțul stâng din profunzime, 2 inamici eliminați… Apoi căzură și ei prin replierea unui singur inamic… Cealaltă echipă aliată deja flanca.

Ce naiba! nu se putu abține Lily. Căzură rând pe rând toți cei 4 aliați… Măcar ultimul și-a făcut treaba și a eliminat odată cu eliminarea lui și pe cel de-al treilea inamic…

Trei?!? Mai este un inamic, invizibil… Măcar este 1 la 1, gândi Lily care mai avea doar de ajuns la apartamentul delimitat ca punct de întâlnire…

Ce inamic a mai rămas?!? interogă Lily companionul. Era cel care ieșise din limita senzorilor, pe la jumătatea luptei… Interesant!

Înainta încet, atentă, încordată, pe holuri, pe scări și ajunse la apartamentul indicat de traseele de orientare afișate de companion. Întră în cameră, un hol mic, o cameră în față și…

Dădu să tragă dar inamicul stătea în fața sa cu mâinile ridicate. Câteva secunde se priviră și Lily făcu un pas spre el. Cu un gest lent acesta duse degetul arătător spre gură, indicându-i să țină tăcere. Apoi, la fel de lent, întinzând cealaltă mână în față, cu palma deschisă, solicitând așteptare, și îi indică un bilet aflat pe un fel de noptieră, plasată la perete, lângă ușă.

După acestea se retrase în partea cealaltă a camerei, parcă pentru a-i face loc lui Lily să citească liniștită biletul. Ceea ce și făcu…

”Ai aici o notă temporară, făcută de mine, ce se va șterge fără consemnare, odată cu finalizarea acestei reprize de joc. După ce mă vei lichida, așteaptă câteva secunde ca să fie închisă total conexiunea mea, salvează și solicită continuarea nivelului, apoi închide jocul! Nu intra în camera de alături pentru a se confirma realizarea obiectivului acestui nivel de joc! Ieșirea din joc te va penaliza cu interzicerea de a accesa jocul pentru 24 de ore. După acest timp, când vei putea, intră și reia nivelul! Împușcă-mă!”

Chiar dacă îl supraveghea cu coada ochiului, Lily nu observă că inamicul își schimba-se postura, stând cu brațele larg deschise spre lateral, așteptând lovitura.

- Am câteva întrebări! spuse Lily apropiindu-se de el.

Dar, fulgerător, inamicul trase arma ei spre capul său și, aproape simultan apăsă pe trăgaciul armei lui Lily…
Ești nebun! nu se putu abține Lily. Ce nebunie! continuă surprinsă privind cum inamicul se dematerializa în procesul închiderii legăturii. Cum naiba aș fi putut să îl opresc… Niciodată nu m-am pregătit pentru așa ceva…

Ce să fac acum?!? Să fac ce mi-a zis nebunul acesta sau să închid obiectivul?!?

Ceva îi spuse că ar fi bine să îl asculte. De obicei nu proceda așa… Executa ordinele și atât… Acum era prea mare curiozitatea.

Salvează! ordonă clar…

Contrar așteptărilor ei, jocul salvă poziția… De obicei este imposibil… Funcționează, poate, pentru că am rămas singura jucătoare… Ce ciudat…

Stop joc cu reluare!

Jocul o anunță că va putea relua abia după 24 de ore, când va fi finalizată programarea de disponibilitate și se conformă.

Rămase pentru câteva minute exact în poziția în care o surprinse închiderea jocului. Nu îi venea să creadă. Percepea doar o avalanșă a întrebărilor, a gândurilor… O trezi doar companionul care îi solicita să desfacă chingile cinematice și să se replieze în zona de siguranță pentru a proceda la transformarea camerei în varianta de zi.

Se conformă dar aproape imediat o apucă nerăbdarea… Trebuia să afle ceva despre ceea ce s-a întâmplat… Acum nu avea nici cea mai vagă idee despre ceea ce putea fi vorba…

Și porni căutările, chiar înainte ca să se finalizeze transformarea camerei…

Încercă să dea de membrii echipei inamice, să îl identifice pe ultimul jucător, pe cel ce îi lăsase mesajul… Confidențialitate… Nu-i nimic, trecem peste ea… Și apelă la conexiunile biom ce le avea la dispoziție… Orice încercare dădea rateu… Una după cealaltă… Porni mai multe softuri de identificare pe rețea. Deja devenise curioasă, cu adevărat… Simțea că aici ar fi problema.

Poate și ei erau membri Indigo… Poate chiar Sosia… Centrul?!? De ce nu am nici un mesaj de la Centru legat de reușita sau nereușita misiunii ce mi s-a atribuit?!?

Căutări, căutări… Corelații… Cumul de piste de căutare, sinteze…

Mesaj… ”Oaspeți, 22, ”Casa Amintirilor”, Monique”.

Putere Divină, cât timp a trecut… Mai am doar trei ore la dispoziție.

Nu înțelegea de ce o cuprinse panica… Salvase tot istoricul de căutare, totul era OK… Da, nu verificase dacă mai intervenise Centrul cu vreun mesaj.

”Conectare mâine, în aceleași condiții!”.

Ăștia nu au văzut că am salvat?!? Ei nu știu de interdicție?!? Ce naiba se întâmplă?!? Să îi informez, gândi în rafale.

”Poziție joc salvată la intrarea în camera desemnată ca obiectiv. Întâlnire cu inamic și identificare. Am considerat oportun să salvez și să ies din joc pentru a evita complicații. Toți inamicii au fost eliminați – Dispozitiv liber.”

Verifică momentul când putea să se reconecteze la joc. 14:33… Oau, cât timp a durat acțiunea. Mie mi s-a părut că a durat totul maxim jumătate de oră… Și continuă mesajul către Centru.

”Reconectare 14:35. Aștept confirmarea!”

Nu se așteptase ca Centrul să fie atât de confuz… Da, cred că este cea mai bună descriere… Așteptă un timp dar nevenind răspunsul se apucă de treabă.

Verifică dacă există condiții de identificare și, în lipsa lor, începu să facă ordine prin apartamentul oficial. În scurt timp finaliză și se replie în Inimă. De aici nu va mai ieși până la plecarea lui Corasdo.

Măi, cum trece timpul ăsta, exclamă Lily sesizând cât este ora.

”Oră și condiții reconectare confirmate.”, veni într-un târziu răspunsul Centrului.

Imediat ce primi mesajul procedă la a programa transformarea în simulator a camerei de zi în timpul optim de pregătiri.

Ce fac acum, în puținul timp care mi-a mai rămas?!? Corasdo!!! simți de undeva că aici trebuie să își orienteze atenția. Închise toate pozițiile de studiu deschise și activă datele transferate de Monique. Căută și posibilele informații active, de pe parcursul zilei.

Thank, Ada, negociatori… Dar Thank ăsta are o poziție cam mare pentru a fi un simplu negociator… Interesant. Corelații cu Ada, vechile relații cu… Dan… Boul a acceptat contractul cu armata… Și căutările ei fură oprite de semnalizările de alertă de proximitate.

Un individ se ascunse în scara blocului, anulase activarea la mișcare a luminii și aștepta acolo. Verifică și Monique era aproape. Să fie ceva legat de problemele misiunii mele?!?

Verifică înfrigurată identitatea persoanei… Un vecin de la două blocuri distanță ce avea relații foarte intime cu o vecină din blocul lor… Cred că o așteaptă pe tipă, mai apucă să gândească înainte de apariția lui Monique. Procedă la a opri orice activitate din Inimă și așteptă inițializarea comunicării cu Monique. Știa că ea o s-o facă, cu prima ocazie.

Ce naiba dorea Corasdo?!? Enervant că nu poate avea și semnal video. Minime emisii… Ce… Să iasă să vorbească cu Lily până ce venea Corasdo?!?

Dar ceva îi spunea să aștepte. Și canalul audio de comunicare se activă… Dar veneau numai zgomote comune. Monique pregătea o băutură… Ciudat… Inițializă senzorii comunicare și solicită ca detectorii de stres să aibă niveluri maxime.

De ce am făcut asta? se pomeni întrebându-se Lily.

- Draga mea, pe Dan l-am pierdut şi nu am de gând să te pierd şi pe tine, se auzi spontan vocea lui… Corasdo. Senzorii semnalau emisii depresive maximal.

„Du-te şi ia-l în braţe, consolează-l!”, îi comunică spontan Lily, mirată de nivelul imens de stres, de depresie ce îi era indicat de aparate.

După un timp Corasdo reveni:

- Nu avem prea mult timp la dispoziţie, draga mea. Militarii urmăresc, cu siguranţă, să am probleme legale şi să revendice conducerea Coras Inc. Am făcut prostia să cochetez cu negocieri legate de contractul lor şi reacţia lor a fost cea obişnuită, că oricine, de fapt, este militar şi nesupunerea se pedepşeşte aspru. Jocurile lor sunt puerile, uşor de identificat şi înlăturat, nu zic nu, dar eu sunt unul şi ei sunt o întreagă structură. Şi, acum, totul a devenit prea serios ca să mai fiu de acord cu ceea ce se întâmplă. În primul rând, nu sunt de acord ca cei la care ţin să sufere din cauza unor interese care nu au nimic de a face cu adevăratele mele ambiţii, cu fericirea voastră.

Mica pauză făcută de Corasdo o făcu să simtă fiori de teamă. Oare el ştie de noi? gândi Lily instinctiv. Şi, Corasdo continuă, parcă simţind semnele de întrebare ale lui Lily.

- Tu, Dan şi mamele voastre. Persoana mea aproape că nici nu contează în faţa voastră… Sau în faţa sacrificiilor lui Aurel şi Fran… Nici nu mai ştiu ce contează mai întâi. Am dejucat mai multe planuri ale militarilor dar acum Dan a căzut… Nu știu de ce dar, fiind acum militar, simt că este în mare pericol. Voi căuta să monitorizez totul, să intervin la maxim posibil. Dar, oricând…

- Este evident, interveni Monique. Îi vor şterge creierul cu cine ştie ce accident sau necesitate de securitate atât timp cât nu te confomezi total cerinţelor lor…

- Cred că aceasta este cea mai fericită variantă, preciză sacadat Corasdo. Şi, din acest motiv am nevoie de ajutorul tău şi al organizaţiei tale.

Cuvintele lui Corasdo căzuseră asupra ei ca un trăsnet… O năuciră, o amuţiră… Dacă Monique neagă va naște semne de întrebare, dacă va confirma poate da de gol anumite elemente necunoscute, încă... Poate este vorba despre cu totul altceva… Şi multe, multe alte gânduri… În avalanşă… Corasdo continuă:

- Undeva acum câţiva ani am primit unele rapoarte privind unele activităţi îndoielnice ale tale. Când ai fost anchetată de poliţie cu privire la eliminarea cerebrală a unui mafiot notoriu, nu îmi mai amintesc numele lui. Dacă nu aş fi fost de faţă, alături de tine, sub formă de alibi la întâlnirea de afaceri, dovezile erau mult prea convingătoare să nu le cred. Dar ştiu că, atunci, ai fost cu mine, repetă pentru a fi şi mai convingător. Cu toate acestea, chiar dacă am ajutat la închiderea rapidă a anchetei, ceva scârţâia…

„Caută să nu spui nimic!” îi şopti Lily. „Ancheta”...

- De ce ai închis ancheta, se pomeni Monique spunând, în continuarea celor spuse de Lily, pentru a ieşi din starea de stupoare…

- Nu puteam să las să sufere fiica mea, indiferent de ceea ce a făcut, spuse pe nerăsuflate Corasdo.

„Ce vrăjeală!”, nu se putu abţine Lily. „Noi nu suntem”...

- Dar eu nu sunt fiica ta, răspunse Monique.

- Am cunoştinţă de sentimentele tale, de faptul că mă acuzi de moartea tatălui tău… De mult, mult timp... Înregistrările biom sunt accesibile unui om de importanţa mea, cu potenţialul meu. Şi ai fost mult prea interesată de orice parte a vieţii mele ca să nu îmi dau seama de oarecare „rele intenţii”. Şi, a devenit clar şi obiectul răzbunării tale, Dan. Probabil doreşti să mă faci să sufăr de pierderea cuiva drag aşa cum ai suferit şi tu, prin pierderea tatălui tău din relativa mea vină. Oricum toate acestea nu contează. Ce trebuie să reţii, este ceea ce consider eu, indiferent de ceea ce consideri tu… Tu eşti fiica mea, Dan este fiul meu… Orice vei face, oricare va fi reacţia ta, sau a lui Dan, viaţa mea v-o datorez. Nu ştii cu adevărat ce a făcut Fran, tatăl tău sau Aurel, tatăl lui Dan… Dar va veni vremea să afli… Ei au murit pentru voi şi misiunea mea este să le mulţumesc continuând ca şi cum el ar fi în viaţă, în persoana mea.

- Chiar aşa fiind, nu mă consider fiica ta...

- Te rog, nu este timp de ambiţii... Sau, mă rog, ambiţiile acestea ale tale tot au folosit la ceva... Comparativ cu Dan, care a trăit totul ca şi cum nu ar avea nici o importanţă, afectat total de plecarea lui Aurel, de o creştere fără tată... Dar, să revenim! Deci, am nevoie de organizaţia ta, îmi este datoare!

„Nu răspunde!” imploră Lily.

- Nu înţeleg despre ce poate fi vorba, preciză ambiguu Monique...

- Monique, nu are rost să continui cu opoziţia aceasta inutilă! Imediat ce am avut semnele mele de întrebare am început să colectez şi să sintetizez date prin intermediul unui sistem de siguranţă ce l-am instalat imediat după incidentul cu ancheta. Îţi aminteşti de renovarea completă imediat după aceea?!? Am avut grijă ca eu şi numai eu să realizez elementele de monitorizare. Ai uitat că am activat în serviciul special al armatei?!?

„Întreabă-l de sistemul”... emise Lily.

- De siguranţă, completă Monique...

- Da, draga mea, am descoperit rapid că este ceva în neregulă cu tiparele lăsate de tine... De fapt şi poliţia a descoperit aceste lucruri, dar nu poate cumula dovezile necesare pentru a te reloca. Şi, pentru a fi sigur că orice monitorizare a domiciliului tău va da greş am instalat măsuri de protecţie... Suplimentare, rosti apăsat, pentru a sublinia termenul final. Atunci am descoperit că, cineva, ceva, instalase deja un sistem de protecţie, că ai o cameră închisă, acolo, şi indică cu degetul exact intrarea în "Inimă", unde probabil ţii echipamentul de comunicare, planificare şi analiză logistică... Ca să nu mai lungesc, că nu am venit aici să îţi prezint cât de protectiv sunt, am stat liniştit că poliţia nu are nici o şansă să îţi dea bătăi de cap.

„Ce nebunie!” exclamă Lily, maxim de surprinsă...

- Şi ce doriţi de la mine sir Corasdo?!? întrebă Monique.

- Ce doresc de la voi, ar fi mai corect, contră Corasdo. Ce doresc de la tine și de la Lily. Detectarea parțială a ta de aseară, de fapt a lui Lily sau invers, a relevat că Sosia vă folosește din aceeași locație. Până la un punct am trecut de această lipsă de informații clare, despre Lily, mulțumit că tu ești bine și, prin deducție, că Lily este cu certitudine bine, acolo unde putea fi ea. Dar acum sunt sigur că sunteți împreună.

- Nu se poate să… emise verbal atât Monique cât și Lily.

- Nu aveam nici un drept să intervin și să fac pe deșteptul, pe cunoscătorul, mai ales că vă puteam tensiona relațiile cu Centru Sosiei, putând lăsa urme ale căutărilor mele sau ale altcuiva. Dar acum, odată ce una dintre voi este identificată este clar momentul să intervin. Și, situația este ceva mai complicată de atât. De mai multe zile am primit rapoarte că armata va urma să mă şantajeze cu cei dragi, pentru a avea stabilitatea contractuală necesară pentru vremurile tulburi care vor veni... De fapt, aceste vremuri au venit deja. Totul a început cu Dan care a fost dus de nas cu dorinţa lui stupidă de a fi pilot zero... Cei de la armată nu au avut probleme în ceea ce priveşte acapararea lui şi primul punct de şantaj total asupra mea. Dar, azi noapte a apărut şi punctul de inserţie în ceea ce vă priveşte. S-a reiniţiat ancheta asupra ta cu ocazia identificării biom. Este clar că tu eşti punctul secundar de presiune în cazul în care nu mă conformez doar la primul...

„Cred că ei se referă la întreaga activitate a celor ce la Centru, din programul „Sosia””, completă Lily.

- Cred că eşti conştient că noi nu puteam face de unele singure toate acestea...

- Normal, de aceea sunt convins că este vorba despre o organizaţie întreagă, bine pusă la punct, cel puţin privind modul de operare care presupune un înalt nivel de pregătire, un suport logistic imens şi altele... Eu am reuşit să asigur un fel de teritoriu de siguranţă destul de mare în jurul locuinţei tale. Faptul că tu te descurci la distanţe mari denotă că sunteţi mult mai pregătiţi decât mine şi, în ultima perioadă, mult mai puţin monitorizaţi şi greu de influenţat...

„Acceptă jocul lui!” sugeră Lily.

- Şi ce aşteptaţi de la noi?!? solicită Monique pe un ton indiferent.

- Te-am informat cu privire la punctele de presiune ce intervin asupra ta şi voi continua să o fac. Orice informaţie deţin şi o consider importantă va fi la dispoziţia ta. Echipa de anchetă care a demarat cercetările pe linia acţiunilor tale, ei bine, posibil ale lui Lily, este formată din John Calloway şi Jamie Bardo.

Şi, spunând acestea, începu să îi arate instantenee cu aceştia cu ajutorul unui dispozitiv de comunicare.

Percepu câteva imagini cu Jamie Bardo, o femeie de o frumuseţe nativă imposibil de neremarcat. Apoi, John Calloway... Este evident că informaţiile erau reale...

„Tipul ăsta este pe înregistrările care le-ai adus”, interveni Lily. Deja am descărcat datele şi am început analiza...

- Nu vei reuşi să obţii detalii despre ei şi nici organizaţia ta nu va reuşi asta deoarece ele sunt persoane în afara sistemului biom, continuă Corasdo. Dar, chiar acum, îţi transfer datele despre ei. Îţi sugerez să nu le faci vreun rău deoarece dintotdeauna ei au participat la cele mai celebre rezolvări de cazuri. Oamenii din umbră, cei cărora nimeni nu le mulţumeşte nici măcar cu semnalarea prezenţei lor dar şi cei atât de puţini pentru care atât de mulţi datorează mulţumiri. Te-am informat de asta pentru a conştientiza necesitatea de protecţie suplimentară. Aceşti oameni nu sunt nişte oarecine...

- Şi, care este sprijinul de care ai nevoie?!?

- Eu sunt compromis în orice fel de activitate. Nu mai pot interveni în vreun fel şi acest lucru nu îmi place...

- Cunosc, interveni Monique, nu vă place să nu stăpâniţi perfect orice situaţie...

- Corect... Şi, fiindcă sunt compromis, nu pot săpa pentru a obţine informaţii reale despre perechea Thank - Ada şi, ceea ce mă doare mai tare, despre evoluţia lui Dan... Eventual să pot acţiona în sensul sprijinirii lui prin diversele pârghii de oportunitate ce vor apare...

„Perfect, ăsta vrea să avem grijă de Dan al lui”, izbucni Lily.

- Deci, vreţi să facem un fel de schimb de protecţie?!? întrebă plină de îndoială Monique. Eu nu sunt la fel de compromisă, cum să pot face aşa ceva?!? Mai mult, sunt şi obiectul unei anchete...

- Offf, reflexul protecţiei. Monique, nu vă cer asta ci organizaţiei voastre. Încetează cu toate acesta, te rog! Uite, nu îţi cer altceva, nu continui în alt fel. Te gândeşti, vă sfătuiți şi îmi dați un răspuns la momentul considerat de voi a fi oportun.

- Data viitoare nu poate exista. Cei care ne monitorizează au înregistrat deja deplasarea ta aici, interveni îngrijorată Monique.

- Drumul din trei direcţii către această locaţie are amplasate manipulatoare, fiecare element al structurii asigurând o ecranare şi manipulare a datelor pe o rază de aproximativ 250 de metri. În acest moment datele emulate de structura de acoperire "sugerează" bazei de date biom că sunt acasă la prietenul meu Robert, cunoscut ca "dezis de biom". Şi, orice tangenţă cu orice biom mă scanează în deplasare mea este emulată ca fiind cu totul o altă persoană căreia i se "descrie" un traseu real, funcţie de persoana optim de ales din baza de date biom... Deci, în aceste perimetre mă plimb liber cu alibiul perfect efectuat automat...

„Ce chestie, proştii noştri de la Centru nu au aşa ceva. Corasdo ăsta este mai tare ca ei”, interveni plină de admiraţie Lily. „Vreau şi eu pentru noi aşa ceva?!?”

- Chiar există aşa ceva, întrebă naiv Monique.

- Da, şi ţi-l pun la dispoziţie fără probleme, atât timp cât ştiu că îţi asigură o protecţie suplimentară. Şi, gesturile sale indicau clar că iniţiase transferul de informaţii către terminalul de comunicaţii al lui Monique.
„Dorinţă împlinită… Primul pas spre libertatea noastră! Îţi dai seama?!?” completă triumfător Lily.

- Ce vreau să reţii legat de „biomatoare”, „biomator”, de la „biom” şi „emul-ator”, aşa le-am denumit şi sub numele acesta le vei găsi în documentaţii… S-au cheltuit resurse imense în laboratoarele „Coras Inc” pentru realizarea şi perfecţionarea acestora şi nu aş dori să cadă această tehnologie în mâini străine, eventual rău intenţionate. Este datoria ta să protejezi această tehnologie în strictul tău avantaj.

„De parcă am fi proaste să dăm Centrului posibilitatea de a ne controla şi a ne opri eliberarea, evadarea!!!”, nu se putu abţine Lily.

- Şi, nu uita niciodată, este un dispozitiv static. Amplasarea lui o veţi face după ce obţineţi elementele de analiză de la „scabiom”, de la „scan” şi „biom”, evident. El studiază în bazele de date biom programul, tipicul de activitate, tabieturi şi orice alte detalii care pot oferi capacitatea de identificare a unei persoane de emulat, inclusiv posibilitatea de transfer la altă persoană de emulat, în cazul încercării de acoperire de suprafeţe mai mari. Orice încercare de a folosi dispozitivul în mişcare atrage declanşarea alarmei de necesitate şi centrul biom trimite echipajele de intervenţie medicale şi de toate felurile la acele locaţii. Cu sau fără urmări, atât timp cât poate apare scanarea biom de urgenţă şi identificarea persoanei reale, cu toate consecinţele legale legate de manipularea datelor biom… Nu uita, numai static, numai după analiza de oportunitate de emulare…

„Interesant „scabi” acesta al lui Corasdo”, ironiză Lily.

- Sunt destul de bine dotată, dar pentru ce?!? interveni Monique.

- Eviţi să ai probleme cu această anchetă şi, mai ales să nu ajungi în relaţii de corelaţie cu armata şi, de partea cealaltă, colectezi toate datele posibile despre Dan şi mă ajuţi când este posibil şi este cazul… În acest sens cred că este indicat să îţi cunoşti adversarul şi să acumulezi maxim de date posibile despre perechea Thank – Ada. Orice date deţinem le schimbăm automat, fără a aştepta solicitări suplimentare… OK?!?

- Solicitările de partea cuiva atrag automat conformarea şi posibila rezolvare?!? întrebă autoritar Monique.

- Nici nu se mai pune în discuţie.

Atunci dispozitivul de comunicare al lui Corasdo emise un beep care îl făcu pe acesta să tresară.

„Evident este un semnal de alarmă”, conştientiză Lily. Şi nici nu apucă să termine gândul că:

- Draga mea, această întâlnire s-a terminat. Orice discuţie neoficială a noastră se va purta numai şi numai aici sau prin intermediul acestui dispozitiv de comunicare ce îl vei folosi numai şi numai aici!
Şi îi întinse un dispozitiv de comunicare minuscul, de un format ce ea nu mai văzuse până atunci. „Un alt strass”, gândi automat Monique. Corasdo continuă:

- Foloseşte sistemul de decodare corelat cu sistemul de protecţie. Funcţionează numai şi numai în raza de acoperire a acestuia. Cândva îţi voi explica mecanismul... Sau îl studiezi în documentaţii… Am aranjat să ai toate acreditările necesare atât la documentaţii cât şi în zona de producţie, astfel încât să poţi beneficia de tot ceea ce îţi trebuie.

Apoi se mai auzi cum Corasdo pleacă.

- Te aştept în „Inimă”! îi transmise Lily când uşa se închise după Corasdo.

Monique întârzie puțin dar veni până la urmă în Inimă.

- Îţi vine să crezi tot ceea ce se întâmplă?!? o întâmpină Lily cu un ton grav.

- Lily, sunt sleită de puteri şi mâine, de fapt azi, am o zi grea, spuse Monique după ce se trânti pe spate în pat.

Lily se apropie de ea şi începu să-i maseze umerii, tăcută, gânditoare. Într-un târziu spuse:

- Sunt convinsă. Dă-mi toate jucăriile lui Corasdo!

Lily luă toate dispozitivele, atent, să nu uite nici unul și continuă:

- Hai, mergi şi odihneşte-te! Am preluat toate datele de sincronizare şi voi căuta să analizez şi să găsesc soluţii la cât de multe probleme pot… Până ce te vei trezi şi după aceea… Hai, spuse Lily şi o ridică în şezut, după care o împinse să se ridice pentru a pleca…

După de ușa Inimii se închise după Monique, Lily stătu un timp rezemată de ușă, strângând la piept dispozitivele, gândindu-se la ce ar mai putea face. Erau mult prea multe schimbări deodată…

Poliția era aliată, mafia o căuta, dar avea câteva dispozitive noi cărora trebuia să le de-a valoare. Reușita lui Corasdo era o certitudine că sistemele funcționau și se puteau folosi de ele…

Aici se orientă efortul ei… Folosea elementele de acces furnizate de Corasdo pentru a strânge maxim de documentație despre ele.

Chiar vorbise serios omul acesta, gândi admirativ Lily, sesizând că sir Corasdo pusese la dispoziția lor inclusiv elemente de tactică militară testată cu ajutorul acestor dispozitive.

Apoi admirația ei crescu când sesiză că avea de a face cu un set de dispozitive mult superioare celor făcute publice, eventual doar armatei. 10, 20 de generații mai avansate. Nu îi venea să creadă…

Și căuta, acumula.

La un moment dat se simți amorțită, de-a dreptul, și se puse pe spate în pat, într-un efort de relaxare activă, în timp ce își continua munca, cu dispozitivul de comunicare plasat deasupra ei…

Și somnul veni rapid, inconștient…

Dorin M - 23 Noiembrie 2020