To STUDY - Ficţiune
- Ipotecarea sufletului cuiva
"Ipotecarea sufletului cuiva"
Monique Touran Capitolul 5, Scena 1B - Un
alt joc
Rick era mai tandru ca
niciodată, atent, concentrat spre a-i oferi plăcere. Aproape o
sufoca în pofta nesățioasă a săruturilor sale, extenuând-o cu
respirația sa profundă, gâfâită. Parcă ar fi dorit să oprească
acest asalt, să îl tempereze… Dar se pierdu în senzația generală
de liniștitor, ofertant.
Șira spinării îi trimitea fiorii
zbaterii ritmice din interiorul ei semnalând orgasmul iminent.
De altfel, deja se sesiză că are degetul mic agățat de buza de
jos, gest detectat de Rick și comunicat ei ca un fel de
confirmare iminentă că el știe când ea este aproape, când va
completa senzațiile copleșitoare cu ceea ce făcea el...
Dar Rick slăbi ritmul, deodată,
și o sărută tandru pe umăr, coborând ușor pe gât, oprindu-se
între sânii ei, înfiorând-o final, dar rece, trezind-o, oprind
avalanșa ce părea să se dezlănțuiască. O sărută pe obraz exact
așa cum o făcea și Monique... Ce, Monique?!?
Senzațiile sexuale se pierdură
aproape instantaneu, complet. Da, am revenit la conștiență...
Da, totul nu era decât un vis cu Rick...
Ce căuta Monique în Inimă?!?
Oare ceva probleme cu identificarea... Nu vreau să știu acum...
Nu acum! O las să plece poate revin prin visul cu Rick și îl las
să continue! Îl ajut… Monique o mângâia... Rick sau șansa
visului plecă… Liniște, asemenea sentimentelor din vremurile de
mult apuse ale copilăriei...
Să mă trezesc sau... Ce să
discutăm?!? Rateul meu?!? Mai bine încerc să rezolv tot ce se
poate de una singură, să nu o corup cu energiile temerilor
mele... Mă prefac că dorm adânc... Este mai simplu…
Parcă auzind-o, Monique o sărută
de despărțire pe umăr și ieși din Inimă.
Rick, visul de înainte de vizita
lui Monique, gândi sesizând căldura și fiorii dintre coapsele
sale, coborând bareta bichiniului, mângâindu-se, pulsând,
contractându-și mușchii pubieni și vaginali în același ritm,
spre a atrage concentrarea dorinței... Dar, nimic... Doar
senzații neutre... Și un fel de vină că s-a prefăcut că doarme
până ce Monique a plecat.
Offf, s-a dus totul, gândi Lily
înciudată când simți că o copleșesc gândurile despre rezolvarea
problemelor născute de misiunea ratată... De fapt gândurile
despre complicațiile legate de identificare... De problemele ce
le născuse lui Monique...
Teamă, teamă! Ceva care creștea
devorator, fu următoarea percepție, apoi următorul gând al lui
Lily... Trebuie să mă liniștesc! Dar sunt genul care se
liniștește doar dacă are soluții palpabile, indiferent cât de
ireale ar putea fi...
Deja se pomeni în șezut, pe
marginea patului, mijind ochii, concentrându-se. Flutură din
mâna dreaptă pentru a atrage activarea terminalului de
comunicații și solicită raportul misiunii. Descărcă datele
companionului și se liniști sesizând că era prima descărcare...
Monique nu apucase să parcurgă datele acestuia... Probabil
că vizita ei avea o altă cauză...
Dar această percepție nu o
liniști deloc.
Accesă datele companionului...
Apoi cele ale bazei centrale... Identificarea curentă era puțin
peste 12 procente... Cu cele de data trecută se trecea pe limita
de risc... Identificarea lui Monique era certă... Asta solicită
activarea protocolului de retragere... Ar mai fi doar
verificările de alibi... Deci, vor avea cîteva zile dacă Monique
nu va fi reținută pentru cercetări...
Dar nimic de la Centru, nici o
precizare de inițiere de protocol...
Să vedem evenimentele
colaterale!
Centrul solicita doar conectarea
pe varianta de joc, ”Anihilatorul” realizat de ”Jeux d'Acier de
Base”, versiunea 15.2, nivelul personalizat numărul 868 și multe
cifre, peste câteva ore, fix la ora 11, cu loja clasică de 15
secunde de autentificare.
Asta nu prea pare să fie de
bine! Niciodată nu se mai apelase la o astfel de întâlnire...
Ei, am reținut! gândi în timp ce setă activarea transformării
Inimii în cameră de simulare cu 10 minute înainte de
autentificare.
Este clar. Deja întreaga lume
este împotriva lor, gândi având senzația că întreg organismul ei
se golește de sânge, devenind copleșitor de rece, zemuind
instantaneu transpirație rece ca gheața. Presentimentul era
clar.
Verifică atent, metodic și
conexiunile cu Sosia și Indigo dar de la ele nu veneau
precizări. Repetă operația de mai multe ori pentru a sesiza
inadvertențe sau derularea de evenimente... Dar, totuși,
nimic... Și conștientiză că pierdu-se mai bine de o oră cu acest
efort de căutare, cu această așteptare a unor vești care să
clarifice ceva...
Ca de obicei, Centrul este
deasupra tuturor, concluzionă instinctiv în timp ce comuta
eforturile sale spre persoanele implicate în identificare.
Doar sistemul biom prezenta date
asupra identificării. Ori, în acest caz, dacă cei de la Indigo
nu au acționat, identificarea nu are nici o valoare deoarece nu
există un eveniment judiciar care să solicite datele privind
identificarea, gândi plină de speranță...
Ar fi vorba doar despre Monique
ce se plimba ca somnambula pe blocuri... Blocuri... Schema
deplasării... Și rămase stupefiată sesizând linia dreaptă ce
unea apartamentul lor, cel al concubinilor Abel și Kara și cel
al țintei finale. Pentru nivelul de acces al unui anchetator la
baza biom nu era greu să se acceseze aceste informații... Și,
Intuitivii nu dădeau greș niciodată...
Terminalul de comunicații afișă
o notă Indigo. O accesă: Biom identificare Kara Mercier. Șoc
electro-convulsiv: succes, confirmat.
Ce chestie, gândi Lily la
primirea mesajului. Biomul vacii ăsteia mă identificase. Apoi,
fiorii reci de pe șira spinării o aduseră la realitate. Acum
ancheta este ca și pornită... Offf, Monique a mea.... Prin ce
vom trece draga mea soră?!?
Dar, totuși, ținta finală nu era
eliminată... Dar, ce folos... Exista deja o victimă, fie ea și
colaterală...
Chiar atunci veni și raportul de
închidere, cu notele lui Monique... Sesizase doar pericol de
partea concubinilor Abel și Kara, Abel fiind principalul
vizat... Deci, nu știa nimic de Kara... Parcurse apoi
corelațiile lui Monique cu privire la soții Arrows și... Asta
mai trebuia, Abel ăsta să fie detectiv particular... Am simțit
eu că toată lumea va fi împotriva noastră...
Și tot felul de note despre
întâlnirea de la Coras Inc., de problemele cu negociatorii
armatei... Și altele... Sincrone cu mai multe mențiuni ale
Centrului... Puncte de presiune asupra lui Corasdo... Posibile
misiuni concrete pentru Monique... Multe... Avu răbdare să le
parcurgă doar pe aproximativ primele 10... Venea vremea ca ele
să acționeze și în direcția lui Corasdo și a pupilei lui, Dan...
Monique trebuie să știe ce
urmează, ce corelații am descoperit și eu. Și aproape sări la
ușa Inimii unde începu să bată melodia lor de chemare... Sau,
mai bine aștept?!? Să sap problema atentă și abia apoi... Da,
știa că Monique va avea o zi grea...
Gândurile o copleșiră, ca
niciodată... La un moment dat se sesiză că bătea iar melodia
chemării... Nu, nu, oprește-te! Monique va crede că este o
urgență... Să nu își de-a seama! Și se repezi spre pat unde
lăsase terminalul de comunicații deschis... Accesă rapid mai
multe dosare și... Monique intră în inimă... Mai avu timp doar
să își schimbe postura feței într-una cât mai neutră cu putință.
- Iar ai adormit muncind, îi
spuse Lily, parcă schimbând subiectul ce dorea să îl dezvolte,
apropriindu-se de ea, luând-o în braţe. Nu pot să am grijă
singură de tine, îi spuse aproape şoptit la ureche, sărutându-i
scurt gâtul. Trebuie să mă ajuţi şi tu, continuă luându-i
obrajii în palme, uitându-se îngrijorată în ochii ei, mişcându-i
uşor, tandru, capul într-o parte şi în cealaltă. Şi tu trebuie
să ai grijă de tine... Dar, hai, Monica mea, avem de treabă şi
nu prea ai timp! spuse luând-o de mijloc, împingând-o spre
fotoliul din faţa monitoarelor.
Monique dădu să se opună, parcă
dorind să continue atingerea lui Lily, dar porni ascultătoare şi
se aşeză.
- „Centrul” ne anunţă că urmează
evenimente majore la sediul Coras Inc. Delegaţia militară
urmează să finalizeze negocierile cu reţeaua nouă de transport
şi comunicaţii ce extinde oficial sistemul biom peste graniţele
sistemului solar şi…
- Thank şi fufa lui, şopti ca o
confirmare Monique.
- Da, ei conduc delegaţia,
întări mirată Lily. Este ceva în neregulă?!? Nu ai făcut
sincronizarea cum trebuie?!?
- Nu Lily, nu… De ieri am o
bănuială, un presentiment, o presimţire care îmi spune că ceva
este în neregulă cu această pereche…
- Pereche?!? o întrerupse Lily.
- Da, sunt nelipsiţi în tot ceea
ce fac, acţionează asemenea unui întreg. În fond, sunt soţ şi
soţie, cu acte în regulă şi fotografie în camera de zi şi pe
birouri, completă ironic. Şi, prezenţa lor a atras o creştere a
stării de tensiune, de nervozitate a lui Corasdo care nu am mai
sesizat-o până acum… Şi, ceea ce mi-a întărit bănuielile a fost
faptul că, orice operaţiune nu a mai fost realizată cu suportul
meu. Corasdo s-a ocupat personal de toate detaliile…
- Dar, oficial este vorba despre
semnarea unui contract, interveni Lily în timp ce solicita
afişarea de către terminalul de comunicaţii a contractului.
Singurul semn de întrebare este aici, preciză Lily mărind
imaginea, subliniind locul unde scria „Clauze speciale” şi
completarea „Discuţii directe ce vor fi confirmate prin
sistemele biom”… Este ceva, în spate, mult mai important decât
ne putem da seama.
- Dar „Centrul” ne cere să aflăm
totul doar despre contract, spuse în zeflemea Monique.
- Evident, nu era greu de dedus.
Misiunea ta de azi este să culegi toate informaţiile posibil de
colectat. Centrul precizează că tu ai intuit ceva şi ai început
cercetările. Toate datele lor, afară de cele deja parcurse de
tine sunt aici, şi îi lipi strass-ul de memorie de forma unui
mic diamant, la baza unghiei degetului mic. Trebuie să pleci
rapid pentru a ajunge la sediu mult înainte de sosirea lui
Corasdo, eventual a delegaţiei militare, pentru a putea parcurge
datele.
- Dar pot face asta şi aici, se
împotrivi nemulţumită Monique, parcă alintându-se.
- Gata, treci şi pregăteşte-te!
Trebuie să araţi cât mai bine cu putinţă.. Mai bine decât de
obicei…
- De ce?!?
- Voi fixa terminalul de
comunicaţii să te focalizeze şi să parcurgi câte date este
posibil până ce finalizezi pregătirile… Eu le studiez de vreo
trei ore. Tu nu ai atât timp la dispoziţie… Offf, şi ar mai fi
ceva legat de eroarea mea de aseară… Dar, toate la vremea lor…
- Bine, dar nu mi-ai răspuns la
întrebarea, de ce…
- Este posibil să te întâlneşti
cu Dan, prima întâlnire reală, palpabilă cu el, o întrerupse
Lily. Putem lega acţiuni comune reale, nu ca cele tangenţiale
din Pilot Pub. Avem în sfârşit posibilitatea de a putea iniţia
acţiunea noastră, numai a noastră…
- Dar…
- Te rog, pleacă, fă-ți treaba,
spuse Lily împingând-o spre ieşirea din „Inimă”…
- Stai, nu…
- Aaaa, pup la covor, spuse
tandru Lily sărutându-i buzele, împingând-o afară.
Imediat ce se închise ușa Inimii
după Monique simți impulsul să îi trimită datele cu directă
relație la întâlnirea ei... Și se duse rapid la terminal și
transmise datele terminalului lui Monique... Găsea rapid toate
corelațiile... Și trimitea, trimitea...
La un moment dat se sesiză
concentrată pe selectarea datelor spre acțiunea lor de a ajunge
la Corasdo...
- Vezi, ai ajuns îngerul păzitor
al lui Dan… Mai este până ce devii arhanghelul răzbunării,
chicoti Lily satisfăcută că avea ce să îi furnizeze lui Monique,
îndepărtând-o de problemele ei… Şi, prezentarea datelor
continuă…
- Din ceea ce am putut să îmi
dau seama se pare că bătrânul Corasdo a pregătit câţiva aşi pe
mânecă. Totul este ca Dan să acţioneze pe cont propriu, fără
influenţa lui Corasdo, influenţă care ar putea fi interpretată
absolut neplăcut de către armată, cu mari prejudicii asupra
persoanei lui Corasdo, interveni Lily…
- Nu este greu de dedus că îl
pot lăsa fără afacere, fără nimic… Cred că acesta este, de fapt,
un fel de obiectiv principal al acestei afaceri, completă
Monique…
Continuă să mai trimită date dar
Monique închise conexiunea...
- De aici continui eu, transmise
Monique ordonând închiderea terminalului de comunicaţii. Pe
curând, Lily…
Liniște, relaxare, gândi Lily oftând ușurată. Ar fi bine să mai văd ce găsesc… Nu! lansă un fel de anulare a intențiilor ei. Am nevoie de liniște, de odihnă! Până la conectarea de raportare mai este prea puțin timp. Am nevoie de toate resursele fizice disponibile, atât timp cât s-a ales conectarea prin simulator.
Liniște, relaxare, gândi Lily oftând ușurată. Ar fi bine să mai văd ce găsesc… Nu! lansă un fel de anulare a intențiilor ei. Am nevoie de liniște, de odihnă! Până la conectarea de raportare mai este prea puțin timp. Am nevoie de toate resursele fizice disponibile, atât timp cât s-a ales conectarea prin simulator.
Deja era întinsă în pat, aproape
dezbrăcată, gândindu-se la Kara și Abel al ei… Conexiuni,
conexiuni… Își dădu seama că motorul acțiunilor lui Abel urma să
fie dragostea… Cel mai teribil combustibil… Și el, detectiv
particular… Mel Arrows este cel care îl ajută… Are acces la
datele biom, la tehnică de analiză avansată… Sunt vechi
prieteni… De aici succesele răsunătoare ale lui Abel…
Conexiuni, conexiuni… Katy
Arrows nici nu contează… Îngrijitor de copii…
- Te rog să te deplasezi în zona
de siguranță pentru inițierea transformării dormitorului în
cameră de simulare! auzi ca prin vis vocea companionului.
Cum, ce, a trecut deja timpul?!?
Oh, cred că am adormit printre gânduri… Deschise ochii și se
îndreptă automat spre zona de siguranță. Dulapul cu haine de
schimb era plasat strategic în acea zonă. Fără să dea atenție
începu să se îmbrace cu combinezonul de simulare.
Putere Divină, ce greu somn am
avut, gândi neutru, sesizând că se dezechilibra des la
îmbrăcarea costumului de simulare. Din jur începură să vină
zgomotele ce anunțau inițierea transformării camerei.
Este timpul să mă calmez, să mă
liniștesc, gândi așezându-se atât pe genunchi cât și pe fund, cu
picioarele larg depărtate, într-un fel de șpagat strâns,
împreunând mâinile în dreptul frunții aplecate odată cu capul ce
se afla la limita mobilității gâtului.
Tot ceea ce fac, tot ceea ce
gândesc sunt în numele Puterii Divine, al puterii Ei întrupate
în Om și al puterii Ei întrupate în mine! Lumina îmi este
călăuză… Și mantrele sale fură emise rând pe rând până ce simți
activarea elementelor costumului de simulare.
Gata, fie ce o fi! gândi montând
casca de simulare, avansând spre centru camerei de simulare,
conectându-se la chingile cinematice. Activă terminalul de
comunicare și indică confirmarea de execuție a legăturii directe
spre jocul și nivelul indicat de Centru.
Camera de simulare luă rapid
forma unui apartament, parte a unui bloc dintr-un cartier
necunoscut… Da, nu îmi sugerează nimic, veni gândul de
completare al lui Lily în timp ce privea pe geam pentru a
identifica drumul, calea optimă, ce se întâmplă… Chestii
reflexe… Ar fi cazul să aștept instrucțiunile imediat ce se
activează simularea reală, completă sesizând mesajul
”Așteaptă!”, ce pulsa cât jumătate de perete, în fața sa…
”Conectare reușită.”, fu mesajul
ce îi activă casca de simulare pe funcția companion. Preia
echipamentul și deplasează-te după traseul indicat spre nivelul
1 de contact. 28 de inamici conectați cu succes. Echipă proprie
completă, 30 membri, veniră în rafale mesajele companionului.
Ești nebună! emise surprinsă
Lily. Joc deschis?!? Ce?!? gândi în timp ce se echipa cu
materialele puse la dispoziție.
Dar își reveni rapid și ceru
companionului: ”Distribuție aliați!”.
Harta zonei vizibile fu
prezentată instantaneu. Nici un inamic identificat… Aliații ei
se deplasau rapid, în două semicercuri aproape tangente pe
convexitate, de câte 14 membri, vârful de tangență fiind la o
treime de capătul semicercurilor, aproape clar pe o linie
dreaptă față de ea și punctul de întâlnire desemnat de misiune.
Dispozitive de protecție… Doar unul din aliați se apropia rapid
de ea…
Însoțitor de protecție, completă
Lily automat ceea ce percepea. Conform liniei lui de deplasare
punctul de întâlnire era exact în centrul acestui dispozitiv de
protecție… Știa unde trebuie să ajungă.
Părăsi camera unde se afla și,
folosind corzile de portare trecu peste două blocuri și ajunse
în punctul de întâlnire ce îl intuise. Acolo era deja
însoțitorul care, se poziționă rapid în spatele ei, atingând-o
pe umăr și, aproape simultan, întreg dispozitivul se puse în
mișcare. Atât de sincron încât se gândi că are de-a face cu
boți.
- Sosia?!? nu se putu abține să
întrebe pentru a se convinge că are sau nu de a face cu
inteligența artificială.
- Indigo, veniră mai multe
răspunsuri în cor.
- Tăcere radio, interveni
însoțitorul ei, strângându-i umărul puternic.
Și însoțitorul avu dreptate în
reacția lui. La doar câteva secunde unul din membrii aripii
drepte, zona de jos, căzu străfulgerat de mai multe focuri de
armă. 4, veni localizarea zonelor de foc, și prezentarea lor pe
hărțile companionilor echipei.
Lily era în afara zonei de
prezentare de detalii. Simți doar cum însoțitorul îi smucește
umărul și, cu coada ochiului, sesiză cum acesta îi ordonă
mișcarea pe linia indicată de degetul său arătător. Da,
companionul afișa acum și el această linie de deplasare.
Plecă fără să mai aștepte…
Săriră pe plafoanele altor două blocuri, timp în care nu putu să
se abțină să savureze desfășurarea a 6 membri din aripa dreaptă
ce îi anihilară pe cei 4 care trăseseră în colegul lor. Aici
companionul îi ceru să aștepte replierea dispozitivului.
Cei 6 își dezvăluiseră poziția
temporară, concluzionă logic Lily. Partea de sus a aripii drepte
ar trebui să închidă rapid linia de foc încrucișat. Altfel…
De parcă ar fi simțit gândurile
lui Lily, inamicii atacară exact acolo. ”Scutul și sabia” se
numea această tactică, gândi automat amuzată de amintirile ei.
- Aripa stângă pe aliniament de
suprapunere a aripii drepte, executarea! ordonă instinctiv Lily,
startând cursa ei spre replierea punctului ei de inserție în
dispozitiv.
Știa că membrii protecției ei nu
au ce să facă vor executa manevra ordonată… Ceea ce s-a și
întâmplat.
Dar, până ce dispozitivul să fie
închis, cei 6 membri luptară admirabil, într-o derulare nebună a
schimbului de focuri, sacrificându-se pentru a elimina alți 10
inamici dar, totodată, să nu releve poziția celorlalți membri ai
echipei lor.
- Scopul nostru este escortarea
ta, nu câștigarea acestei confruntări, o dojeni însoțitorul,
indicându-i să urmărească indicațiile companionului.
- Egalizare și reluare curs
acțiune, continuă Lily să ordone, de parcă nu ar fi auzit
remarca însoțitorului.
Imediat ce liniile de protecție
de suprapuseră, automat se împărțiră 11 cu 10 și inițiară
acțiunea de deplasare spre obiectiv, formând cele două aripi de
protecție.
Trecură de blocul din fața lor,
în cursul spre locul întâlnirii și… Prima victimă, aripa
dreaptă… Trăgătorul inamic se replie rapid, ieșind din limita
senzorilor, tot spre dreapta…
- Stop, completare! se auzi de
undeva.
Lily privi proiecția
companionului, așteptând repoziționarea, completarea. 10 cu 10,
completă mintea sa. Când aproape se completă linia dreaptă, unul
din aliați porni spre aliniamentul inamic de tragere inițial…
Atent, ușor… Ajuns acolo confirmă că este ”curat”.
Urmă avansul aripii drepte,
completat de repoziționarea aripii stângi până ce… Unu, doi,
trei, patru aliați din partea superioară a aripii drepte fură
secerați doar de un singur trăgător inamic…
- Ambuscadă, se auzi mârâit
înainte să… Unu, doi, trei, secerați de un trăgător ce
descompletase partea superioară a dispozitivului…
- Repoziționare, dreapta, linie
de tragere inamic unu… Ăștia nu se mai repliază, ordonă Lily
instinctiv.
O trezi din concentrare
însoțitorul ei, care o prinse de umăr și o trase în spatele lui.
Apoi se întoarse cu fața la ea și îi semnaliză prin gesturi,
fără cuvinte, să se replieze pe aripa stângă, apoi să parcurgă
singură drumul spre obiectiv, ei urmând să continue lupta pe
acele poziții.
Da, asta simt și eu, gândi Lily
executând instinctiv ordinul însoțitorului. Întâmplător inamicul
blochează complet drumul spre obiectiv și singura alternativă
era încercarea de angajare totală, ea urmând să ocolească zona
de luptă.
Un bloc, al doilea, al treilea…
Cale liberă… Fără să vrea Lily observa și lupta colegilor ei…
Aliaților… Ei sunt de la Indigo, completară justificativ
gândurile ei…
Echipa reuși să elimine cei doi
trăgători ce apărau zona lor… Dar cu prețul a altor 4 aliați,
relevând alt trăgător. Apoi căzură alți trei inamici ce
încercară flancarea și intrară în linia de foc formată de aripa
dreaptă.
Încă un bloc… Mai avea de trecut
doar de un bloc și ajungea în zona țintei.
Trăgător inamic, doi aliați
căzuți, încercare de învăluire, alt aliat căzut dar au eliminat
trăgătorul. Au rămas prea puțini… Aliații s-au repliat și au
format două grupuri de foc, 4 cu 4… Ei erau la trei blocuri
distanță de țintă, blocând accesul din direcția lor…
Ceva nu este în regulă… Ordonă
companionului să facă rapid analiza zonelor de foc inamic… Nici
unul dintre trăgători nu era poziționat sus, pe acoperișuri…
Toți au fost identificați în zona de mijloc a blocurilor…
Supraveghere optimă… Și în jos și în sus… 2 câte 2, pe fiecare
colț de bloc… 8 pe dispozitiv… Analiză modul lor de apariție și
calculă potențialele zone de repliere… Blocul de lângă cel al
țintei, dar pe dreapta… Ea venea dinspre stânga…
- Toți 8 sunt aici! transmise
Lily jalonând blocul unde intuia că se află dispozitivul echipei
adverse.
Cele două echipe se deplasară
rapid, una spre blocul din centrul drumului spre țintă, între
locul ei și cel intuit al echipei adverse, și în blocul din
partea dreaptă.
Am trecut de ultimul bloc, gândi
concentrată pe acțiune Lily.
Liniște, nu se întâmpla nimic
altceva. Flerul îi transmise să aștepte începerea schimbului de
focuri. Avea nevoie de confirmarea poziției inamicului. Și avu
dreptate.
Doi aliați căzură, doi inamici
eliminați pe latura stângă a blocului care îl indicase ea. Cei
doi aliați rămași avansară rapid spre colțul stâng din
profunzime, 2 inamici eliminați… Apoi căzură și ei prin
replierea unui singur inamic… Cealaltă echipă aliată deja
flanca.
Ce naiba! nu se putu abține
Lily. Căzură rând pe rând toți cei 4 aliați… Măcar ultimul și-a
făcut treaba și a eliminat odată cu eliminarea lui și pe cel
de-al treilea inamic…
Trei?!? Mai este un inamic,
invizibil… Măcar este 1 la 1, gândi Lily care mai avea doar de
ajuns la apartamentul delimitat ca punct de întâlnire…
Ce inamic a mai rămas?!?
interogă Lily companionul. Era cel care ieșise din limita
senzorilor, pe la jumătatea luptei… Interesant!
Înainta încet, atentă,
încordată, pe holuri, pe scări și ajunse la apartamentul indicat
de traseele de orientare afișate de companion. Întră în cameră,
un hol mic, o cameră în față și…
Dădu să tragă dar inamicul
stătea în fața sa cu mâinile ridicate. Câteva secunde se priviră
și Lily făcu un pas spre el. Cu un gest lent acesta duse degetul
arătător spre gură, indicându-i să țină tăcere. Apoi, la fel de
lent, întinzând cealaltă mână în față, cu palma deschisă,
solicitând așteptare, și îi indică un bilet aflat pe un fel de
noptieră, plasată la perete, lângă ușă.
După acestea se retrase în
partea cealaltă a camerei, parcă pentru a-i face loc lui Lily să
citească liniștită biletul. Ceea ce și făcu…
”Ai aici o notă temporară,
făcută de mine, ce se va șterge fără consemnare, odată cu
finalizarea acestei reprize de joc. După ce mă vei lichida,
așteaptă câteva secunde ca să fie închisă total conexiunea mea,
salvează și solicită continuarea nivelului, apoi închide jocul!
Nu intra în camera de alături pentru a se confirma realizarea
obiectivului acestui nivel de joc! Ieșirea din joc te va
penaliza cu interzicerea de a accesa jocul pentru 24 de ore.
După acest timp, când vei putea, intră și reia nivelul!
Împușcă-mă!”
Chiar dacă îl supraveghea cu
coada ochiului, Lily nu observă că inamicul își schimba-se
postura, stând cu brațele larg deschise spre lateral, așteptând
lovitura.
- Am câteva întrebări! spuse
Lily apropiindu-se de el.
Dar, fulgerător, inamicul trase
arma ei spre capul său și, aproape simultan apăsă pe trăgaciul
armei lui Lily…
Ești nebun! nu se putu abține Lily. Ce nebunie! continuă surprinsă privind cum inamicul se dematerializa în procesul închiderii legăturii. Cum naiba aș fi putut să îl opresc… Niciodată nu m-am pregătit pentru așa ceva…
Ești nebun! nu se putu abține Lily. Ce nebunie! continuă surprinsă privind cum inamicul se dematerializa în procesul închiderii legăturii. Cum naiba aș fi putut să îl opresc… Niciodată nu m-am pregătit pentru așa ceva…
Ce să fac acum?!? Să fac ce mi-a
zis nebunul acesta sau să închid obiectivul?!?
Ceva îi spuse că ar fi bine să
îl asculte. De obicei nu proceda așa… Executa ordinele și atât…
Acum era prea mare curiozitatea.
Salvează! ordonă clar…
Contrar așteptărilor ei, jocul
salvă poziția… De obicei este imposibil… Funcționează, poate,
pentru că am rămas singura jucătoare… Ce ciudat…
Stop joc cu reluare!
Jocul o anunță că va putea relua
abia după 24 de ore, când va fi finalizată programarea de
disponibilitate și se conformă.
Rămase pentru câteva minute
exact în poziția în care o surprinse închiderea jocului. Nu îi
venea să creadă. Percepea doar o avalanșă a întrebărilor, a
gândurilor… O trezi doar companionul care îi solicita să desfacă
chingile cinematice și să se replieze în zona de siguranță
pentru a proceda la transformarea camerei în varianta de zi.
Se conformă dar aproape imediat
o apucă nerăbdarea… Trebuia să afle ceva despre ceea ce s-a
întâmplat… Acum nu avea nici cea mai vagă idee despre ceea ce
putea fi vorba…
Și porni căutările, chiar
înainte ca să se finalizeze transformarea camerei…
Încercă să dea de membrii
echipei inamice, să îl identifice pe ultimul jucător, pe cel ce
îi lăsase mesajul… Confidențialitate… Nu-i nimic, trecem peste
ea… Și apelă la conexiunile biom ce le avea la dispoziție… Orice
încercare dădea rateu… Una după cealaltă… Porni mai multe
softuri de identificare pe rețea. Deja devenise curioasă, cu
adevărat… Simțea că aici ar fi problema.
Poate și ei erau membri Indigo…
Poate chiar Sosia… Centrul?!? De ce nu am nici un mesaj de la
Centru legat de reușita sau nereușita misiunii ce mi s-a
atribuit?!?
Căutări, căutări… Corelații…
Cumul de piste de căutare, sinteze…
Mesaj… ”Oaspeți, 22, ”Casa
Amintirilor”, Monique”.
Putere Divină, cât timp a
trecut… Mai am doar trei ore la dispoziție.
Nu înțelegea de ce o cuprinse
panica… Salvase tot istoricul de căutare, totul era OK… Da, nu
verificase dacă mai intervenise Centrul cu vreun mesaj.
”Conectare mâine, în aceleași
condiții!”.
Ăștia nu au văzut că am
salvat?!? Ei nu știu de interdicție?!? Ce naiba se întâmplă?!?
Să îi informez, gândi în rafale.
”Poziție joc salvată la intrarea
în camera desemnată ca obiectiv. Întâlnire cu inamic și
identificare. Am considerat oportun să salvez și să ies din joc
pentru a evita complicații. Toți inamicii au fost eliminați –
Dispozitiv liber.”
Verifică momentul când putea să
se reconecteze la joc. 14:33… Oau, cât timp a durat acțiunea.
Mie mi s-a părut că a durat totul maxim jumătate de oră… Și
continuă mesajul către Centru.
”Reconectare 14:35. Aștept
confirmarea!”
Nu se așteptase ca Centrul să
fie atât de confuz… Da, cred că este cea mai bună descriere…
Așteptă un timp dar nevenind răspunsul se apucă de treabă.
Verifică dacă există condiții de
identificare și, în lipsa lor, începu să facă ordine prin
apartamentul oficial. În scurt timp finaliză și se replie în
Inimă. De aici nu va mai ieși până la plecarea lui Corasdo.
Măi, cum trece timpul ăsta,
exclamă Lily sesizând cât este ora.
”Oră și condiții reconectare
confirmate.”, veni într-un târziu răspunsul Centrului.
Imediat ce primi mesajul procedă
la a programa transformarea în simulator a camerei de zi în
timpul optim de pregătiri.
Ce fac acum, în puținul timp
care mi-a mai rămas?!? Corasdo!!! simți de undeva că aici
trebuie să își orienteze atenția. Închise toate pozițiile de
studiu deschise și activă datele transferate de Monique. Căută
și posibilele informații active, de pe parcursul zilei.
Thank, Ada, negociatori… Dar
Thank ăsta are o poziție cam mare pentru a fi un simplu
negociator… Interesant. Corelații cu Ada, vechile relații cu…
Dan… Boul a acceptat contractul cu armata… Și căutările ei fură
oprite de semnalizările de alertă de proximitate.
Un individ se ascunse în scara
blocului, anulase activarea la mișcare a luminii și aștepta
acolo. Verifică și Monique era aproape. Să fie ceva legat de
problemele misiunii mele?!?
Verifică înfrigurată identitatea
persoanei… Un vecin de la două blocuri distanță ce avea relații
foarte intime cu o vecină din blocul lor… Cred că o așteaptă pe
tipă, mai apucă să gândească înainte de apariția lui Monique.
Procedă la a opri orice activitate din Inimă și așteptă
inițializarea comunicării cu Monique. Știa că ea o s-o facă, cu
prima ocazie.
Ce naiba dorea Corasdo?!?
Enervant că nu poate avea și semnal video. Minime emisii… Ce… Să
iasă să vorbească cu Lily până ce venea Corasdo?!?
Dar ceva îi spunea să aștepte.
Și canalul audio de comunicare se activă… Dar veneau numai
zgomote comune. Monique pregătea o băutură… Ciudat… Inițializă
senzorii comunicare și solicită ca detectorii de stres să aibă
niveluri maxime.
De ce am făcut asta? se pomeni
întrebându-se Lily.
- Draga mea, pe Dan l-am pierdut
şi nu am de gând să te pierd şi pe tine, se auzi spontan vocea
lui… Corasdo. Senzorii semnalau emisii depresive maximal.
„Du-te şi ia-l în braţe,
consolează-l!”, îi comunică spontan Lily, mirată de nivelul
imens de stres, de depresie ce îi era indicat de aparate.
După un timp Corasdo reveni:
- Nu avem prea mult timp la
dispoziţie, draga mea. Militarii urmăresc, cu siguranţă, să am
probleme legale şi să revendice conducerea Coras Inc. Am făcut
prostia să cochetez cu negocieri legate de contractul lor şi
reacţia lor a fost cea obişnuită, că oricine, de fapt, este
militar şi nesupunerea se pedepşeşte aspru. Jocurile lor sunt
puerile, uşor de identificat şi înlăturat, nu zic nu, dar eu
sunt unul şi ei sunt o întreagă structură. Şi, acum, totul a
devenit prea serios ca să mai fiu de acord cu ceea ce se
întâmplă. În primul rând, nu sunt de acord ca cei la care ţin să
sufere din cauza unor interese care nu au nimic de a face cu
adevăratele mele ambiţii, cu fericirea voastră.
Mica pauză făcută de Corasdo o
făcu să simtă fiori de teamă. Oare el ştie de noi? gândi Lily
instinctiv. Şi, Corasdo continuă, parcă simţind semnele de
întrebare ale lui Lily.
- Tu, Dan şi mamele voastre.
Persoana mea aproape că nici nu contează în faţa voastră… Sau în
faţa sacrificiilor lui Aurel şi Fran… Nici nu mai ştiu ce
contează mai întâi. Am dejucat mai multe planuri ale militarilor
dar acum Dan a căzut… Nu știu de ce dar, fiind acum militar,
simt că este în mare pericol. Voi căuta să monitorizez totul, să
intervin la maxim posibil. Dar, oricând…
- Este evident, interveni
Monique. Îi vor şterge creierul cu cine ştie ce accident sau
necesitate de securitate atât timp cât nu te confomezi total
cerinţelor lor…
- Cred că aceasta este cea mai
fericită variantă, preciză sacadat Corasdo. Şi, din acest motiv
am nevoie de ajutorul tău şi al organizaţiei tale.
Cuvintele lui Corasdo căzuseră
asupra ei ca un trăsnet… O năuciră, o amuţiră… Dacă Monique
neagă va naște semne de întrebare, dacă va confirma poate da de
gol anumite elemente necunoscute, încă... Poate este vorba
despre cu totul altceva… Şi multe, multe alte gânduri… În
avalanşă… Corasdo continuă:
- Undeva acum câţiva ani am
primit unele rapoarte privind unele activităţi îndoielnice ale
tale. Când ai fost anchetată de poliţie cu privire la eliminarea
cerebrală a unui mafiot notoriu, nu îmi mai amintesc numele lui.
Dacă nu aş fi fost de faţă, alături de tine, sub formă de alibi
la întâlnirea de afaceri, dovezile erau mult prea convingătoare
să nu le cred. Dar ştiu că, atunci, ai fost cu mine, repetă
pentru a fi şi mai convingător. Cu toate acestea, chiar dacă am
ajutat la închiderea rapidă a anchetei, ceva scârţâia…
„Caută să nu spui nimic!” îi
şopti Lily. „Ancheta”...
- De ce ai închis ancheta, se
pomeni Monique spunând, în continuarea celor spuse de Lily,
pentru a ieşi din starea de stupoare…
- Nu puteam să las să sufere
fiica mea, indiferent de ceea ce a făcut, spuse pe nerăsuflate
Corasdo.
„Ce vrăjeală!”, nu se putu
abţine Lily. „Noi nu suntem”...
- Dar eu nu sunt fiica ta,
răspunse Monique.
- Am cunoştinţă de sentimentele
tale, de faptul că mă acuzi de moartea tatălui tău… De mult,
mult timp... Înregistrările biom sunt accesibile unui om de
importanţa mea, cu potenţialul meu. Şi ai fost mult prea
interesată de orice parte a vieţii mele ca să nu îmi dau seama
de oarecare „rele intenţii”. Şi, a devenit clar şi obiectul
răzbunării tale, Dan. Probabil doreşti să mă faci să sufăr de
pierderea cuiva drag aşa cum ai suferit şi tu, prin pierderea
tatălui tău din relativa mea vină. Oricum toate acestea nu
contează. Ce trebuie să reţii, este ceea ce consider eu,
indiferent de ceea ce consideri tu… Tu eşti fiica mea, Dan este
fiul meu… Orice vei face, oricare va fi reacţia ta, sau a lui
Dan, viaţa mea v-o datorez. Nu ştii cu adevărat ce a făcut Fran,
tatăl tău sau Aurel, tatăl lui Dan… Dar va veni vremea să afli…
Ei au murit pentru voi şi misiunea mea este să le mulţumesc
continuând ca şi cum el ar fi în viaţă, în persoana mea.
- Chiar aşa fiind, nu mă
consider fiica ta...
- Te rog, nu este timp de
ambiţii... Sau, mă rog, ambiţiile acestea ale tale tot au
folosit la ceva... Comparativ cu Dan, care a trăit totul ca şi
cum nu ar avea nici o importanţă, afectat total de plecarea lui
Aurel, de o creştere fără tată... Dar, să revenim! Deci, am
nevoie de organizaţia ta, îmi este datoare!
„Nu răspunde!” imploră Lily.
- Nu înţeleg despre ce poate fi
vorba, preciză ambiguu Monique...
- Monique, nu are rost să
continui cu opoziţia aceasta inutilă! Imediat ce am avut semnele
mele de întrebare am început să colectez şi să sintetizez date
prin intermediul unui sistem de siguranţă ce l-am instalat
imediat după incidentul cu ancheta. Îţi aminteşti de renovarea
completă imediat după aceea?!? Am avut grijă ca eu şi numai eu
să realizez elementele de monitorizare. Ai uitat că am activat
în serviciul special al armatei?!?
„Întreabă-l de sistemul”...
emise Lily.
- De siguranţă, completă
Monique...
- Da, draga mea, am descoperit
rapid că este ceva în neregulă cu tiparele lăsate de tine... De
fapt şi poliţia a descoperit aceste lucruri, dar nu poate cumula
dovezile necesare pentru a te reloca. Şi, pentru a fi sigur că
orice monitorizare a domiciliului tău va da greş am instalat
măsuri de protecţie... Suplimentare, rosti apăsat, pentru a
sublinia termenul final. Atunci am descoperit că, cineva, ceva,
instalase deja un sistem de protecţie, că ai o cameră închisă,
acolo, şi indică cu degetul exact intrarea în "Inimă", unde
probabil ţii echipamentul de comunicare, planificare şi analiză
logistică... Ca să nu mai lungesc, că nu am venit aici să îţi
prezint cât de protectiv sunt, am stat liniştit că poliţia nu
are nici o şansă să îţi dea bătăi de cap.
„Ce nebunie!” exclamă Lily,
maxim de surprinsă...
- Şi ce doriţi de la mine sir
Corasdo?!? întrebă Monique.
- Ce doresc de la voi, ar fi mai
corect, contră Corasdo. Ce doresc de la tine și de la Lily.
Detectarea parțială a ta de aseară, de fapt a lui Lily sau
invers, a relevat că Sosia vă folosește din aceeași locație.
Până la un punct am trecut de această lipsă de informații clare,
despre Lily, mulțumit că tu ești bine și, prin deducție, că Lily
este cu certitudine bine, acolo unde putea fi ea. Dar acum sunt
sigur că sunteți împreună.
- Nu se poate să… emise verbal
atât Monique cât și Lily.
- Nu aveam nici un drept să
intervin și să fac pe deșteptul, pe cunoscătorul, mai ales că vă
puteam tensiona relațiile cu Centru Sosiei, putând lăsa urme ale
căutărilor mele sau ale altcuiva. Dar acum, odată ce una dintre
voi este identificată este clar momentul să intervin. Și,
situația este ceva mai complicată de atât. De mai multe zile am
primit rapoarte că armata va urma să mă şantajeze cu cei dragi,
pentru a avea stabilitatea contractuală necesară pentru
vremurile tulburi care vor veni... De fapt, aceste vremuri au
venit deja. Totul a început cu Dan care a fost dus de nas cu
dorinţa lui stupidă de a fi pilot zero... Cei de la armată nu au
avut probleme în ceea ce priveşte acapararea lui şi primul punct
de şantaj total asupra mea. Dar, azi noapte a apărut şi punctul
de inserţie în ceea ce vă priveşte. S-a reiniţiat ancheta asupra
ta cu ocazia identificării biom. Este clar că tu eşti punctul
secundar de presiune în cazul în care nu mă conformez doar la
primul...
„Cred că ei se referă la
întreaga activitate a celor ce la Centru, din programul
„Sosia””, completă Lily.
- Cred că eşti conştient că noi
nu puteam face de unele singure toate acestea...
- Normal, de aceea sunt convins
că este vorba despre o organizaţie întreagă, bine pusă la punct,
cel puţin privind modul de operare care presupune un înalt nivel
de pregătire, un suport logistic imens şi altele... Eu am reuşit
să asigur un fel de teritoriu de siguranţă destul de mare în
jurul locuinţei tale. Faptul că tu te descurci la distanţe mari
denotă că sunteţi mult mai pregătiţi decât mine şi, în ultima
perioadă, mult mai puţin monitorizaţi şi greu de influenţat...
„Acceptă jocul lui!” sugeră
Lily.
- Şi ce aşteptaţi de la noi?!?
solicită Monique pe un ton indiferent.
- Te-am informat cu privire la
punctele de presiune ce intervin asupra ta şi voi continua să o
fac. Orice informaţie deţin şi o consider importantă va fi la
dispoziţia ta. Echipa de anchetă care a demarat cercetările pe
linia acţiunilor tale, ei bine, posibil ale lui Lily, este
formată din John Calloway şi Jamie Bardo.
Şi, spunând acestea, începu să
îi arate instantenee cu aceştia cu ajutorul unui dispozitiv de
comunicare.
Percepu câteva imagini cu Jamie
Bardo, o femeie de o frumuseţe nativă imposibil de neremarcat.
Apoi, John Calloway... Este evident că informaţiile erau
reale...
„Tipul ăsta este pe
înregistrările care le-ai adus”, interveni Lily. Deja am
descărcat datele şi am început analiza...
- Nu vei reuşi să obţii detalii
despre ei şi nici organizaţia ta nu va reuşi asta deoarece ele
sunt persoane în afara sistemului biom, continuă Corasdo. Dar,
chiar acum, îţi transfer datele despre ei. Îţi sugerez să nu le
faci vreun rău deoarece dintotdeauna ei au participat la cele
mai celebre rezolvări de cazuri. Oamenii din umbră, cei cărora
nimeni nu le mulţumeşte nici măcar cu semnalarea prezenţei lor
dar şi cei atât de puţini pentru care atât de mulţi datorează
mulţumiri. Te-am informat de asta pentru a conştientiza
necesitatea de protecţie suplimentară. Aceşti oameni nu sunt
nişte oarecine...
- Şi, care este sprijinul de
care ai nevoie?!?
- Eu sunt compromis în orice fel
de activitate. Nu mai pot interveni în vreun fel şi acest lucru
nu îmi place...
- Cunosc, interveni Monique, nu
vă place să nu stăpâniţi perfect orice situaţie...
- Corect... Şi, fiindcă sunt
compromis, nu pot săpa pentru a obţine informaţii reale despre
perechea Thank - Ada şi, ceea ce mă doare mai tare, despre
evoluţia lui Dan... Eventual să pot acţiona în sensul
sprijinirii lui prin diversele pârghii de oportunitate ce vor
apare...
„Perfect, ăsta vrea să avem
grijă de Dan al lui”, izbucni Lily.
- Deci, vreţi să facem un fel de
schimb de protecţie?!? întrebă plină de îndoială Monique. Eu nu
sunt la fel de compromisă, cum să pot face aşa ceva?!? Mai mult,
sunt şi obiectul unei anchete...
- Offf, reflexul protecţiei.
Monique, nu vă cer asta ci organizaţiei voastre. Încetează cu
toate acesta, te rog! Uite, nu îţi cer altceva, nu continui în
alt fel. Te gândeşti, vă sfătuiți şi îmi dați un răspuns la
momentul considerat de voi a fi oportun.
- Data viitoare nu poate exista.
Cei care ne monitorizează au înregistrat deja deplasarea ta
aici, interveni îngrijorată Monique.
- Drumul din trei direcţii către
această locaţie are amplasate manipulatoare, fiecare element al
structurii asigurând o ecranare şi manipulare a datelor pe o
rază de aproximativ 250 de metri. În acest moment datele emulate
de structura de acoperire "sugerează" bazei de date biom că sunt
acasă la prietenul meu Robert, cunoscut ca "dezis de biom". Şi,
orice tangenţă cu orice biom mă scanează în deplasare mea este
emulată ca fiind cu totul o altă persoană căreia i se "descrie"
un traseu real, funcţie de persoana optim de ales din baza de
date biom... Deci, în aceste perimetre mă plimb liber cu alibiul
perfect efectuat automat...
„Ce chestie, proştii noştri de
la Centru nu au aşa ceva. Corasdo ăsta este mai tare ca ei”,
interveni plină de admiraţie Lily. „Vreau şi eu pentru noi aşa
ceva?!?”
- Chiar există aşa ceva, întrebă
naiv Monique.
- Da, şi ţi-l pun la dispoziţie
fără probleme, atât timp cât ştiu că îţi asigură o protecţie
suplimentară. Şi, gesturile sale indicau clar că iniţiase
transferul de informaţii către terminalul de comunicaţii al lui
Monique.
„Dorinţă împlinită… Primul pas spre libertatea noastră! Îţi dai seama?!?” completă triumfător Lily.
„Dorinţă împlinită… Primul pas spre libertatea noastră! Îţi dai seama?!?” completă triumfător Lily.
- Ce vreau să reţii legat de
„biomatoare”, „biomator”, de la „biom” şi „emul-ator”, aşa le-am
denumit şi sub numele acesta le vei găsi în documentaţii… S-au
cheltuit resurse imense în laboratoarele „Coras Inc” pentru
realizarea şi perfecţionarea acestora şi nu aş dori să cadă
această tehnologie în mâini străine, eventual rău intenţionate.
Este datoria ta să protejezi această tehnologie în strictul tău
avantaj.
„De parcă am fi proaste să dăm
Centrului posibilitatea de a ne controla şi a ne opri
eliberarea, evadarea!!!”, nu se putu abţine Lily.
- Şi, nu uita niciodată, este un
dispozitiv static. Amplasarea lui o veţi face după ce obţineţi
elementele de analiză de la „scabiom”, de la „scan” şi „biom”,
evident. El studiază în bazele de date biom programul, tipicul
de activitate, tabieturi şi orice alte detalii care pot oferi
capacitatea de identificare a unei persoane de emulat, inclusiv
posibilitatea de transfer la altă persoană de emulat, în cazul
încercării de acoperire de suprafeţe mai mari. Orice încercare
de a folosi dispozitivul în mişcare atrage declanşarea alarmei
de necesitate şi centrul biom trimite echipajele de intervenţie
medicale şi de toate felurile la acele locaţii. Cu sau fără
urmări, atât timp cât poate apare scanarea biom de urgenţă şi
identificarea persoanei reale, cu toate consecinţele legale
legate de manipularea datelor biom… Nu uita, numai static, numai
după analiza de oportunitate de emulare…
„Interesant „scabi” acesta al
lui Corasdo”, ironiză Lily.
- Sunt destul de bine dotată,
dar pentru ce?!? interveni Monique.
- Eviţi să ai probleme cu
această anchetă şi, mai ales să nu ajungi în relaţii de
corelaţie cu armata şi, de partea cealaltă, colectezi toate
datele posibile despre Dan şi mă ajuţi când este posibil şi este
cazul… În acest sens cred că este indicat să îţi cunoşti
adversarul şi să acumulezi maxim de date posibile despre
perechea Thank – Ada. Orice date deţinem le schimbăm automat,
fără a aştepta solicitări suplimentare… OK?!?
- Solicitările de partea cuiva
atrag automat conformarea şi posibila rezolvare?!? întrebă
autoritar Monique.
- Nici nu se mai pune în
discuţie.
Atunci dispozitivul de
comunicare al lui Corasdo emise un beep care îl făcu pe acesta
să tresară.
„Evident este un semnal de
alarmă”, conştientiză Lily. Şi nici nu apucă să termine gândul
că:
- Draga mea, această întâlnire
s-a terminat. Orice discuţie neoficială a noastră se va purta
numai şi numai aici sau prin intermediul acestui dispozitiv de
comunicare ce îl vei folosi numai şi numai aici!
Şi îi întinse un dispozitiv de comunicare minuscul, de un format ce ea nu mai văzuse până atunci. „Un alt strass”, gândi automat Monique. Corasdo continuă:
Şi îi întinse un dispozitiv de comunicare minuscul, de un format ce ea nu mai văzuse până atunci. „Un alt strass”, gândi automat Monique. Corasdo continuă:
- Foloseşte sistemul de decodare
corelat cu sistemul de protecţie. Funcţionează numai şi numai în
raza de acoperire a acestuia. Cândva îţi voi explica
mecanismul... Sau îl studiezi în documentaţii… Am aranjat să ai
toate acreditările necesare atât la documentaţii cât şi în zona
de producţie, astfel încât să poţi beneficia de tot ceea ce îţi
trebuie.
Apoi se mai auzi cum Corasdo
pleacă.
- Te aştept în „Inimă”! îi
transmise Lily când uşa se închise după Corasdo.
Monique întârzie puțin dar veni
până la urmă în Inimă.
- Îţi vine să crezi tot ceea ce
se întâmplă?!? o întâmpină Lily cu un ton grav.
- Lily, sunt sleită de puteri şi
mâine, de fapt azi, am o zi grea, spuse Monique după ce se
trânti pe spate în pat.
Lily se apropie de ea şi începu
să-i maseze umerii, tăcută, gânditoare. Într-un târziu spuse:
- Sunt convinsă. Dă-mi toate
jucăriile lui Corasdo!
Lily luă toate dispozitivele,
atent, să nu uite nici unul și continuă:
- Hai, mergi şi odihneşte-te! Am
preluat toate datele de sincronizare şi voi căuta să analizez şi
să găsesc soluţii la cât de multe probleme pot… Până ce te vei
trezi şi după aceea… Hai, spuse Lily şi o ridică în şezut, după
care o împinse să se ridice pentru a pleca…
După de ușa Inimii se închise
după Monique, Lily stătu un timp rezemată de ușă, strângând la
piept dispozitivele, gândindu-se la ce ar mai putea face. Erau
mult prea multe schimbări deodată…
Poliția era aliată, mafia o
căuta, dar avea câteva dispozitive noi cărora trebuia să le de-a
valoare. Reușita lui Corasdo era o certitudine că sistemele
funcționau și se puteau folosi de ele…
Aici se orientă efortul ei…
Folosea elementele de acces furnizate de Corasdo pentru a
strânge maxim de documentație despre ele.
Chiar vorbise serios omul
acesta, gândi admirativ Lily, sesizând că sir Corasdo pusese la
dispoziția lor inclusiv elemente de tactică militară testată cu
ajutorul acestor dispozitive.
Apoi admirația ei crescu când
sesiză că avea de a face cu un set de dispozitive mult
superioare celor făcute publice, eventual doar armatei. 10, 20
de generații mai avansate. Nu îi venea să creadă…
Și căuta, acumula.
La un moment dat se simți
amorțită, de-a dreptul, și se puse pe spate în pat, într-un
efort de relaxare activă, în timp ce își continua munca, cu
dispozitivul de comunicare plasat deasupra ei…
Și somnul veni rapid,
inconștient…
Dorin M - 23 Noiembrie 2020