To STUDY - Ficţiune
- Ipotecarea sufletului cuiva
"Ipotecarea sufletului cuiva"
Monique Touran Capitolul 5, Scena 2A -
Fără soluții
Deschise fluxul și simți
prezența celeilalte părți a ei. Danah este aici… Timpul cât a
ajutat la repararea recipientului ei, Monique, a fost sincron cu
cel cât a fost necesar lui Danah să închidă conexiunea cu
recipientul ei, Lily...
Atracţia irezistibilă a reunirii
puse stăpânire pe amândouă şi iniţiară un dans spiralat al
luminii, un vârtej multicolor ce se întrupă într-un singur fir
de lumină ce împrăştia scânteile bucuriei de jur împrejur...
Dură un timp până ce se stabiliză... Plăcerea reunirii era
sublimă şi trecuse ceva din timpul recipientelor de când nu se
mai întâmplase asta... Apoi doar mişcare lentă, plină de
dragoste, de trăire, asemenea mângâierii... Până la contopire...
Atunci, asemenea gândurilor
recipientelor, începură emisiile unui dialog intern, intim...
- Ce să mai facem Danah, cu
toate încurcăturile recipientelor?!? emise prima Xantia.
- De ce tulburi reunirea? De ce
mă pui la treabă înainte să finalizez trăirea reunirii? Aşteaptă
să redevenim Atma, gândind ca ceea ce suntem, un întreg!
completă Danah, dominată de trăirile regăsirii.
- Nu avem timp de asta! Timpul
recipientelor este foarte scurt pentru această întâlnire şi
totul intră pe linia de evenimente atât de evitată de noi… Ei
bine, de mine. Văd că tu continui cu… Offf…
Sesizând doar emisii de bucurie,
de liniştire de partea lui Danah, Xantia continuă indiferentă la
cererea ei.
- Tembelul acela de recipient al
lui Iryu a plecat în simularea testului de pilot, anulând orice
posibilă legătură între recipiente, militarii rămân acelaşi
pericol la adresa noastră, chiar dacă am anulat recipientul lui
Manah problemele curg, Corasdo şi-a demarat acţiunile, probabil…
- Te rog, aşteaptă puţin, emise
lent Danah. Nu înţelegi că este mai bine să fim Atma, să fim
unul?!?
- Ai aflat de problema cu
Manah?!? continuă nervos Xantia.
- Nu, de abia am ajuns aici. Eu
te-am chemat pentru a fi mai puternice. De la intrarea
anterioară în flux am încercat să îţi transmit chemarea… Când
recipientul meu a resimţit o puternică destabilizare, o teamă
devoratoare şi a riscat ieşind din "Inimă". Să vadă ce se
întâmplă, să vorbească cu celălalt recipient. Dar, văzând că
dormi, te-a sărutat şi s-a întors înapoi. Atunci, aşa am aflat
că eşti în flux. Dar recipientul a complicat lucrurile şi nu am
mai dat de tine… Esenţa nu mi-a transmis nimic...
- Dar, eu am făcut asta cu tine,
emise surprinsă Xantia, şi tu te-ai prefăcut că dormi.
- Probabil că Esenţa aştepta ca
eu să rezolv câte ceva, continuă Danah. Şi să ştii că şi
recipientul meu a simţit acelaşi lucru... Şi toate s-au
întâmplat identic.
- Da, am simţit emoţiile
îmbrăţişării...
- Ceva aproape identic cu ceea
ce facem noi când ne revedem aici... Simt că ai avut contact cu
Lycus. Da, acum simt tot ceea ce ai aflat... Asta era cu
Manah...
Şi, de undeva, se născu
sentimentul general de teamă... În întregul lor... Într-o trăire
comună...
- De la tine este, originea, de
la recipientul tău, Monique...
- Ştiu, ceva de necontrolat a
generat teamă în recipientul meu, ceva ce am localizat că este
legat de tine.
- Asta ştiu, doar că nu văd
motivul. Recipientul lui Manah este şters, chiar dacă a rămas la
dispoziţia lui... Care ar fi şansele ca, fără nici un fel de
inserenţă, de ceva stabilit anterior, să se ajungă la tangenţe
directe de recipiente şi ceva asimilabil naşterii sentimentelor
de teamă?!?
- Prin legătura mea directă cu
Iryu simt că Manah va interveni. Lycus a sugerat...
- Ştiu tot, uiţi mereu... Să îl
contactăm pe Iryu, să vedem în camera planurilor despre ce ar
putea vorba sau să avem întâlnire directă cu consiliul. Să
trecem la treabă că timpul recipientelor este limitat... Mai
este foarte puţin din perioada lor de odihnă.
- Se vede că vii din recipientul
lui Lily. Directă şi fără timpi pierduţi...
- Haidem în camera planurilor!
- Dar avem nevoie de Lycus. Fără
ghid...
- Ştiu...
Şi se concentrară emiţând
chemarea către Lycus... Fără a primi răspunsul se concentrară
apoi către Iryu...
- Da, draga mea, veni răspunsul
cald al lui Iryu. Oh, sunteţi reunite, o am pe Atma în toată
splendoarea ei, corectă percepţiile sale intrând în sfera lor, a
ei. Ce este?!?
- Xantia vrea să fim distincte.
Să îşi vadă de recipientul meu, interveni ironic Danah. Atma nu
este liberă în manifestare, interveni acid Danah.
- A apărut o destabilizare
clară, intensă de care nu putem să ne dăm seama, continuă
iritată Xantia... Nu găsim nici un fel de punct de
concentrare...
- Dar nici nu l-aţi căutat, le
dojeni Iryu. Aţi avut tangenţă doar cu Lycus, asta simt. Şi am
primit deja sugestia lui de a vă contacta pentru clarificări.
- Şi?!? emise contopirea Atmei,
ce continuă să manifeste energiile ce le regăsise la momentul
contopirii.
- Este prematur să ne aruncăm în
elemente de intuire a liniilor de evoluţie. Pentru a putea avea
o delimitare clară a tot ceea ce urmează trebuie să ne
confruntăm cu toate părţile implicate, Aka Manah al lui Ronie,
Ortwin Priscus al lui Corasdo, Regulus Cathasach al lui Thank,
Pontianak Junona al Adei şi, de ce nu, al lui Dan al meu. Nu se
pot lua decizii fără toţi actorii piesei ce este sau poate fi
scrisă şi pusă în existenţă. Restul suntem aici... Şi,
bineînţeles, să începem cu Manah! Am regăsit concentrări pe
energia lui când te-am găsit.
Atma simţi chemarea puternică a
lui Iryu către Manah şi, în scurt timp, acesta îşi făcu
apariţia...
- Era şi timpul, începu Manah ca
un fel de salut plin de ironie. Recipientul meu doarme aproape
tot timpul. Cât de minunat este darul oferit de tine, Atma. Sau
să-i mulţumesc doar părţii tale, Danah?!?
- Deci, eroarea recipientului
meu Lily, nu este chiar atât de gravă?!? emise temător Atma.
- Nu este o eroare, răspunse
ironic Manah, este un câştig nesperat. Acum, odată ce
recipientul este deja modificat de mine, sunt pus în situaţia în
care să-i deschid exact caracteristicile de care am nevoie.
Obosisem în toată lupta cu un recipient care nu înţelegea că
este luptător şi cedase unei vieţi de familie liniştite, plină
de plictiseala dragostei şi a iubirii...
- Adică?!? ceru precizări Atma.
- Acum am la dispoziţie un
recipient adevărat, căruia îi cunosc toate slăbiciunile şi,
deja, i-am devenit singurul prieten în confuzia în care se
găseşte. Totul va fi perfect pentru orice intenţie voi avea...
Chiar şi din acest moment...
- Dar, ştii că...
- Nu este ce crezi tu, interveni
Iryu oprind-o pe Atma să continue. Nu simţi ameninţarea? De acum
comunic doar eu!
- Vechiul meu prieten, Zara...
Încântat de reuniunea destinelor noastre, interveni persuasiv
Manah. Acelaşi ferm, puternic şi încântător ca de o veşnicie...
- Vreau să ştiu dacă pot vorbi
cu Vohu şi nu cu Aka? răspunse neutru Iryu.
- Ai vrea să ai de a face cu
Vohu, "Raţiunea cea bună", dar să uiţi că sunt Aka... Una fără
cealaltă nu este posibil. Nu înţeleg cum de unul ca tine ajunge
la aşa ceva, la o asemenea delimitare. Ştii că orice fac este în
directă relaţia cu ce am şi ce este de făcut...
- Da, dar Vohu nu are chef de
joacă. Cu el vreau doar să comunic. Oricum hotărârea voastră
este comună, esenţa voastră este cea care va decide rezultatul.
- Şi, dacă n-am chef?!? răspunse
parcă în alint Manah.
- Ştii că te pot forţa şi nu
vreau să ajungem la asta.
- Bine, bine, seriosule. Mă
puteai convinge uşor să fiu Vohu doar dacă îmi făceai plăcerea
de a continua cu ceva adaptare la jocul meu. Fie, ce doreşti să
ştii, să punem de acord şiii... Simt că vrei ca înţelegerea să
fie finală...
- Ce ai decis că vei face? veni
brutal întrebarea lui Iryu.
- Ştii, că... că... că...
Şi deveni foarte vizibil că
Manah încerca să emită ceva şi nu reuşea.
- Aici nu poţi minţi, îl corectă
Iryu. Iar încurci percepţiile cu cele ale recipientelor tale,
posibilităţile lor cu cele ale tale. Deschide-te şi emite
adevăratele intenţii fără a mă determina să te oblig!
- Bine, bine! Atma este
deschiderea mea completă spre a mă mai juca puţin, spre a mă mai
distra şi a trăi sentimentele atât de plăcute mie, de
superioritate, de cel care decide viaţa sau moartea
recipientelor sau, cel puţin, soarta, care poate să dea dureri
de cap esenţelor care se avântă prea departe în dorinţele lor de
a închide inconsistenţele, de a scăpa de ciclul reîntrupărilor
şi de eforturile de cercetaşi pe care şi le-au lungit cu
diferite erori. Fiecare trebuie să ne facem treaba cât mai
aproape de perfecţiune şi nu să peticim putând lăsa loc de
inconsistenţe noi.
- Ştii că sunt aici? emise
brutal, aproape furios Atma.
- Până aici eşti tot Aka,
concluzionă Iryu. Continuă!
- Prin mecanismul compensator de
a folosi un recipient cu misiuni de închis, cel al lui Monique,
în tandem cu unul fără misiuni, cel al lui Lily, Atma a greşit
într-un punct esenţial. Inconsistenţele apar doar atunci când nu
putem stăpâni complet toate detaliile şi apar greşeli absolut
întâmplătoare. Un recipient liber de soartă are un fel de
afinitate spre a atrage problemele, spre a avea ceva de făcut
pentru a avea un sens al respectivei existenţe comune,
recipient-suflet. Ceea ce cer esenţele de la noi, Puterea Divină
finală, Unicitatea, Prezenţa sau cum vreţi să consideraţi, este
stabilitatea. Fără stabilitate, fără evoluţii de necontestat, de
neafectat, nu putem spune că s-au eliminat inconsistenţele.
- Ştim cu toţi regulile divine,
treci la subiect, interveni Atma chiar dacă Iryu solicitase
altceva, lucru care, evident păru că îl irită pe acesta.
- Atma, chiar te rog!
Recipientele ne pot chema oricând şi nici nu le putem ţine prea
mult pentru a putea finaliza întâlnirea. Apoi, în timpul lor,
Manah poate schimba multe. El nu prea mai este condiţionat de
recipient. Este bine să lăsăm cursul emisiilor lui libere, te
rog!
Şi îl invită pe Manah, cu un
gest ferm al mâinii, să continue.
- Deci... Aşa, mări Manah
tensiunea prin tragerea de timp. Bună idee Iryule... Trag de
timp şi câştig o zi din timpul recipientelor voastre... Că al
meu doarme mereu... Şiii...
Atunci Iryu începu să îşi
schimbe periferia aurei din violet în roşu aprins semnalând lui
Manah că tinde să se înfurie.
- Gata, gata! reveni rapid
răspunsul lui Manah. Am de gând să folosesc tangenţa creată de
ramura Atmei întrupată în Lily, de Danah, pentru a reveni la
vechiul meu eşec atât cu tine Iryule cât şi cu Atma pură, pe
când eu eram Loki. Nu ştiu încă ce o să fac dar simt că
intervenţia mea va fi completă, majoră... Încă nu am reuşit să
identific, repetă Manah dezvinovăţindu-se.
- Poate că totul depinde de
modul cum vei reuşi să influenţezi recipientul, interveni Iryu
pentru a-i grăbi emisiile.
- Cert, asta aşa este. Rezervele
de dragoste şi stabilitate încă există în întregul ansamblu al
recipientului dar ştiu din vasta mea experienţă de speculator că
dragostea poate fi schimbată foarte uşor în ură. Şi, mobilul
acestei schimbări este uşor de concentrat pe distrugerea unei
vieţi... A acelei vieţi care nu are de ce să mai continue
drumul... Distrugerea recipientului în plus... În cazul nostru
Lily.
- Nu se poate face asta!
interveni Atma. Ai dreptul doar la a face ceva similar, eventual
să atragi disfuncţionalitatea temporară a recipientului prin
ştergerea memoriei. Aşa cum s-a întâmplat cu recipientul tău
Ronie...
- Atma, te rog! interveni Iryu.
Nu aşa stau lucrurile şi ştii asta...
- Exact, draga mea, problemele
cauzate recipientului nu sunt numai ale mele ci şi ale familiei
lui. Chiar, de ce nu aţi chemat şi sufletele ce ţin de
recipientele membrilor familiei acestuia?!? întrebă în joacă
Manah.
- Pentru că ele ştiau de
dispariţia acestuia, interveni Iryu. Ca recipient conştient. Şi
ştiai şi tu, Manah, asta. Şeful cu care se încurcase el în lumea
pământeană plănuise deja ştergerea memoriei acestuia şi
dispensarea de el. Chiar dacă şefului i s-a şters memoria când a
fost timpul, cel care îi urma la conducere ştia ordinul dat şi
urma să îl ducă el la îndeplinire pentru a elimina orice urmă de
legătură la fostul şef... Într-un fel specula ordinul dat pentru
a face curăţenie. Mai trebuia să treacă doar un termen de 17
zile pământeşti până la acel eveniment. Şi, cum el nu avea să
mai aibă nici o tangenţă cu familia, acest lucru nu a atras în
nici un fel necesitatea ca vreunul dintre sufletele familiei să
fie de faţă.
- Corectă percepţie, concluzionă
Manah. Dar nu poţi omite că ceea ce simt este corect... Eu am
posibilitatea de inserenţă tocmai datorită inconsistenţei de tip
"Ce ar fi fost dacă?" ce apare datorită acestei nesincronizări.
Corect, nu-i aşa? Şi, de ce nu, este destul de clar că liniile
de datorie, chiar acceptat de a fi închise, ele se pot manifesta
fără probleme de comun acord. Simţiţi şi voi că acest acord va
fi exprimat fără probleme în nebunia de deylănţuiri energetice
care a început deja…
- Cu părere de rău, dar aşa
este, confirmă Iryu parcă mai mult pentru Atma. Draga mea, nu se
poate face nimic acum. Chiar nu sunt soluţii! Ciudat, am mai
ajuns azi la această concluzie... Fără soluţii… Va trebui să
vedem care sunt gesturile şi necesităţile lui Manah şi abia apoi
vom putea avea o întâlnire care să dea roade. Şiii... Offf, mă
cheamă recipientul. Ne vom mai întâlni să punem lucrurile la
punct, nu-i aşa Manah?!?
- Distracţia este de partea mea,
răspunse acesta triumfător. Cum să ratez aşa ceva...
Şi Iryu dispăru în flux.
- Tu, draga mea Atma, ai ceva de
discutat cu mine? Putem folosi acest timp pentru a afla fiecare
ce slăbiciuni are legat de această problemă. În fond cred că
ţi-ai dat seama că astfel de discuţii au acest rost. Să ne
expunem punctele de vedere pentru ca, de fapt, celălalt să afle
punctele slabe...
- Măi să fie! îl înfruntă Atma.
Şi ce aş putea să aflu eu de la tine, suplimentar? Deja mă simt
destul de destabilizată ştiind că tu vrei să distrugi
recipientul lui Lily. Danah ce va face?!?
Aproape sincron acestei emisii
Atma se despărţi în ramurile ei, în Xantia şi Danah.
Destabilizarea energetică internă o despărţi în elementele ei de
manifestare. Manah aşteptă un timp, parcă aşteptând finalizarea
certă a procesului de individualizare… Prima finalizare fu de
partea Xantiei, Danah intrând într-un fel de manifestare de
protecţie, parcă dorind menţinerea legăturii la esenţă,
delimitată clar de ceilalţi doi.
- Conform celor trei legi
divine, liberul arbitru, dreptatea şi adevărul, simt nevoia să
îţi sugerez ceva destul de onest din punctul meu de vedere,
continuă Manah adresându-se doar Xantiei...
- Onest?!? Din câte am perceput
de la Iryu, oricum se întâmpla ceea ce speculezi tu pentru a te
distra. Eu nu văd că ar fi un motiv corect...
- Crede-mă, este la limita
dintre corect şi incorect dar născându-se din corect. Nu aş avea
nici cea mai mică putere de a interveni dacă lucrurile nu ar fi
stat aşa. Dar, să îmi continui ideea de înainte, te rog! Ştiu că
distrugerea recipientului lui Lily pare brutală, dar, în drumul
ei are multe variante spre aşa ceva. Eu voi face ca totul să fie
mai teatral, de-a dreptul romantic. Nu ştiu cum, dar simt că aşa
va fi. De partea cealaltă, ştiu că îi voi da dreptul să aleagă.
Va fi, cu siguranţă, ceva legat de liberul arbitru. La fel, nu
ştiu cum, dar simt cum energiile se canalizează deja înspre acea
direcţie.
- Te rog, treci la subiect! Eu
vreau doar să...
- Xantia, nu mă mai întrerupe!
Tu nu ştii cu cine te pui. De exemplu, în foarte scurt timp, vei
fi chemată de recipientul lui Monique şi nu mai ai timp de
finalizarea separării, astfel că eu pot continua discuţia cu
Danah. Ascultă ce am de spus acum! Mâine, poate, voi spune
altceva. Deci, conform legii adevărului, pare că fac ceva ce nu
ţine de adevăr dar, ţi-am spus, oricum urma să se întâmple
asta... Oricum urma să fie un fapt, un adevăr... Aaaa, simt din
emisia ta că îţi aminteşti de aceste variante. OK, mai rămâne
legea dreptăţii. Puţina tangenţă care am avut-o acum mi-a
relevat că deja că Atma vrea să realizeze legătura directă,
manifestarea doar prin tine, Monique. Te sfătuiesc să o faci cât
mai repede cu putinţă! Nu te induc în eroare şi nici nu am vreun
plan legat de asta. În timp mă vei cunoaşte şi vei înţelege.
Dacă vei face această legătură, nu ştiu, dar simt asta, apare
posibilitatea de a avea o legătură directă cu Lily chiar şi după
distrugerea recipientului. Un fel de existenţă comună, ca ramuri
distincte în acelaşi recipient, cel al tău, Monique. Nu ştiu cum
dar simt că ai discutat deja asta cu ghidul tău, cu Lycus. Dacă
vei face acest lucru vei putea beneficia în continuare de
mecanismul compensator de care ai atât de multă nevoie...
Conform estimărilor şi implicărilor tale, completă Manah
sesizând surpriza de pe chipul Xantiei. Nu ştiu cum, dar...
Chiar, uite, nu îţi mai explic afirmaţiile mele ci doar le voi
face. Le vei confirma odată cu următoarea întâlnire cu Lycus şi
cu Iryu...
- Da, simt şi eu că recipientul
stă să mă cheme... Danah, hai odată! emise îngrijorată Xantia.
- Ascultă! Nu ştiu cum, dar eu
simt un fel de legătură directă cu închiderea multor conflicte,
chiar dacă totul pare că pleacă dintr-un act atât de agresiv,
mai ales în timpurile acestea ale recipientelor... Când
distrugerea unui recipient chiar este un act brutal, fără
sens... Şi nu se mai practică de mult... În plus, am câteva
chestii de minunată amintire împreună cu Danah, de pe vremea
când eu eram Loki… Asemănarea de nume, Manah – Danah nu îţi
spune nimic?!? Dar...
Şi Xantia dispăru din flux
chemată de recipient... Dar, înainte de asta mai apucă să simtă
puţin din emisia lui Manah... Asta pentru că desprinderea din
îngemănarea Atmei mai trase puţin de timp... Danah încă era
acolo… Dar nu continuarea care ar fi dorit-o ci...
- Da, am rămas singur cu
planurile mele... În fond, chiar, am vreun plan?!? Nu, doar
simţăminte... Corect, chiar nu am nici un plan dar ar fi bine să
ţin de toate planurile care s-au născut acum, din această
discuţie simplă. După aceea mai vedem... De joacă trebuie să
apară... Nu trebuie să ratez această ocazie... Acum să plec spre
camera planurilor să văd ce variante am la dispoziţie. Nu am
nevoie de ghid fiindcă eu şi ghidul suntem una... Aşa că, spor
la treabă, măi Manah!!! Să mai discut cu Danah?!?
Dar Danah era mult prea
concentrată de legătura la Esenţă… Nu percepea posibilitatea de
a se conecta cu ea… Nu răspunse la apelurile sale… Şi ieşi şi el
din flux.
De undeva, Danah, simţi lipsa de
interferenţe… Acum putea activa, cu adevărat, legătura cu
Esenţa… Strategia ei funcționase… Ca de obicei… Nu avea de ce să
se mai teamă de nimic. Ceea ce făcea acum era curăţat de
manifestarea în materie, în recipient, de ansamblul Atmei, de
Xantia, de orice.
- Teamă?!? Serios?!? simţi clar
emisia Esenţei.
- Da, chiar îmi este teamă… Ceva
preluat de la Xantia, ceva manifest de la ea, prin legătura
absolută cu ea. Simţi că la mine nu există aşa ceva, nu-i așa?!?
Poate pentru că am acceptat toate acestea, poate pentru că Atma
doreşte cu adevărat să închidă toate datoriile, mai ales că nu
poate renunţa şi la faţa ei manifestată prin Xantia…
- Oricui îi este teamă de el
însuşi, de ceea ce simte şi interpretează ca fiind emoții
stabile cum ar fi cele de dragoste, apartenenţă…
- Sincer… Offf, știu că simți
direct, necenzurat, tot ceea ce trăiesc… Este un fel de inerție
din manifestarea în materie…
- Concentrează-te pe ceea ce
vrei să abordăm! Lasă uzanțele! Nu avem linie energetică prea
stabilă, preciză blând Esența. Încerc să clarificăm, să te ajut
să delimitezi elementele de destabilizare, să le conștientizezi…
- Ei bine, până acum nu am avut
tendințe de a renunța la ceea ce am acceptat cu toată ființa, să
fiu parte a Atmei care completează indecizia ei, care doar
participă la clarificările formei ei de existență obiectivă din
Atma… Dar, de undeva, din adâncurile evoluției mele, trecute sau
viitoare. Vine ceva care mă face să…
- Continuă! o încurajă Esența,
într-un fel de efort de rupere a cursului inițial al emisiei,
forțând la reconsiderare.
- Să… Să îți cer să iei de la
mine paharul ce urmează să îl beau, așa cum orice nehotărât
simte, orice entitate care nu percepe posibilitatea evoluției
corecte, eventual preferate sau pentru care merită implicarea…
Acum nu mă mai simt atât de stabilă, atât de indiferentă la ceea
ce va urma.
- Sentimentele ce au apărut ca
urmare a interacțiunilor cu Mael?!? solicită Esența clarificarea
emisiei. Sau lipsa de stabilitate apare doar ca urmare a
dorinței tale de a te bucura de emoțiile ce se nasc din asta?!?
- Nu, nu de aici apar
problemele. Știi că îmi plac trăirile intense. Ceea ce am de
rezolvat cu Mael, inclusiv cu trăirile dintre recipientul meu,
Lily, și recipientul lui, Rick, vreau să fie intens… Un fel de
poveste ce se va termina în culmea dezlănțuirilor emoționale. Nu
vreau să intrăm în trendul descrescător al conviețuirii, al
adaptării! Darul tău este cu adevărat desăvârșit… Fie el și de
final de evoluție a recipientului care m-a slujit cu atâta
credință.
- Dar, atunci, este clar că sunt
sentimentele legate de el, de Mael… Pardon, de rezidențele
energetice ce se vor manifesta în el ca urmare a evoluțiilor lui
Rick. Încearcă să dezvolți ceea ce simți, să descrii percepțiile
tale!
- Mă regăsesc din ce în ce mai
mult prin el…
- Dar nu el este entitatea
esențială pentru ceea ce va urma… El este doar un ucenic ce
percepe, ce învață… Alături de care vei aprinde flacăra ce va
arde intens, cea… Și Esența își opri pe moment emisia, pentru un
fel de reformulare, ca o căutare… Ceea ce va urma nu este încă
precizat, conturat. Nu pot să îți dau alte detalii deoarece voi
diminua din intensitatea trăirilor ce îți vor fi dăruite pentru
constanța și devotamentul tău față de Atma, ca manifestare a
Atmei…
- Uite așa ajungem la Manah…
Știi că nu îmi mai doresc redeschiderea liniilor, legăturilor cu
el. Tot ceea ce era de închis, tot ceea ce era de acceptat a
fost finalizat. De ambele părți…
- Luând în considerare partea ta
energetică… Uiți că Atmei i-a luat ceva timp să se transforme
din ceea ce descrie numele ei, din Atma care semnifica ”mama” în
Atma ce semnifică ”adevăratul suflet interior”…
- Da, da, și transformarea
numelui de completare, din Wulf, Atma Wulf, Mama Lupului în Atma
Elpis sau Elpida, Speranța, Esența Speranței, Speranța,
Adevăratul Suflet Interior, bla, bla, emise în zeflemea Danah.
Am înțeles!
- Logica, percepția… De aici și
concluziile tale, evitând voit vechile legături de manifestare
energetică… Ce odată ce au existat se refac instantaneu,
indiferent de voința părților conectate. Chiar dacă tu nu vrei
să mai ai de a face cu aceste legături, teama nu este o
justificare. Xantia forțează cursul manifestărilor energetice
spre…
- Da, știu și accept și asta,
interveni acid Danah. Spre Manah ce a fost Loki, cel păcălit de
amanta lui, de Angerbrode, ”născătoarea de tristețe”, mama lui
Fenris, Lupul… De aici și afinitatea ei către Lycus… Eu fiind
doar credincioasa Sigyn… Ca de obicei, completă trist Danah.
- Dar și Elpis, indiferent dacă
miturile cred că ai rămas închisă în cutia Pandorei, formă de
manifestare a lui… Și Esența făcu o pauză, emițând doar cererea
de participare a lui Danah…
- Da, da, tot Manah… Dar nu eu
sunt principalul, chiar dacă Danah sună aproape de Manah…
- Am clarificat asta, așa cum am
clarificat și faptul că tu ești speranța că Atma se va reuni
prin închiderea ultimelor ei interferențe energetice de
contradicție cu ajutorul tău… Indiferent de cât de ciudat va fi
tot ceea ce va urma…
- Eu, Danah, nu cred că voi
participa…
- Am înțeles! Dar ceea ce a fost
pornit, în ceea ce s-a investit atât de multă energie nu mai
poate fi oprit… Nu este loc nici măcar de un fel de pauză pentru
concentrare, refacere sau orice altceva…
- Dar simt ceva, din adâncurile
manifestării mele… Ceva legat de dragoste, devotament… Ale mele,
ale cuiva din viața mea, ca manifestare completă, atât ca
entitate cât și ca materială, ca recipient … Și sunt cert
convinsă că nu este vorba de Xantia, cea pentru care exist.
Oricum suntem ramuri ale Atmei… Ea este finalul acestei
evoluții, acestor experiențe.
- Ei bine, interveni Esența
agresiv, aparent deranjată, supărată, exiști în acest timp și
această dimensiune pentru tine… De fapt, numai pentru tine… A
câta oară să trec cu vederea această auto-justificare. Aparența
puterii de a te manifesta pentru alții ține doar de tine… Nu mai
cădea în capcana recipientelor, care cred doar în extreme, fie
că au misiune comună cu cele din jurul lor, cu mediul lor, fie
că totul ține de ei dar și de cea mai distructivă
abordare, indiferența la mediu, la cei din jur!
- Confuz, ca de obicei, dar am
timp să îmi dau seama…
- Ce poate fi confuz în asta?!?
își exprimă disperarea Esența. Am abordat deja de multe ori
acest subiect…
- Păi… Pe rând! se auto-încurajă
Danah. De fiecare dată când am abordat subiectul apăreau
modificări de evoluție ce solicitau doar constanța mea. Xantia
să fie lăsată liberă să evolueze așa cum credea de cuviință…
Fără influențe de partea mea… Dar ea…
- Să nu îmi subliniezi iar că te
sfătuiam să te adaptezi, ieșind din platoul comportamental, din
constanță!
- OK, peste asta am trecut…
Forțat… Am făcut tot ceea ce mi-a stat în putere manifestându-mă
pentru ea, fiind mult mai puternică decât ea, manifestându-mă
constructiv, fiind total concentrată pe refuzul ei de a fi ea,
participând permanent la integrarea ei în mediu, anulând
indiferența ei față de acesta… Ce ar mai fi de făcut?!? emise
Danah confuză dar și insidioasă.
- Chiar este de ajuns să
continui?!? De ce îți faci atâtea probleme?!? Până la momentul
ieșirii din recipient, din Lily, când vei evolua comun cu Xantia
în același recipient, în Monique, pregătind momentul comuniunii
finale ale celor două ramuri ale Atmei, închizând ciclul ce la
inițiat deja de prea mult timp în materie…
- Să nu mă iei cu indecizia, cu
nehotărârea Xantiei! interveni ferm Danah.
- Acesta este permanent cursul
expunerii. De aceea ajungem mereu aici. Atma, prin nehotărârea
ei, întrupată în Xantia, nu face altceva decât să amâne ceea ce
oricum se va petrece. Fie pozitiv, conjunctural, conform a ceea
ce simte ea, fie contrar a ceea ce își dorește. Este implacabil
acest curs al evenimentelor. La momentul în care recipientul tău
își va încheia evoluția nu va mai avea ce face.
- Serios?!? Și cum rămâne cu
vibrațiile comune cu Rick, testul de omogenizare cum îl tot
descrii tu?!?
- Rick nu are sentimente reale,
stabile. El este atras tocmai de un fel de curiozitate ce se
naște din dezechilibrul percepțiilor lui între tine și Xantia,
între Monique și Lily. Tu, cu recipientul tău Lily, vibrezi
comun tuturor dorințelor lui legate de relațiile cu persoanele
de sex opus, pe când Monique îl stimulează prin necesitatea de a
o cuceri… Cu toate că recipientul lui nu face diferența…
- Îmi transmiți că Mael Suibhne,
Discipolul Bunului Mers al lucrurilor, evenimentelor, are astfel
de curiozități?!? emise amuzată Danah.
- De ce nu?!? Chiar dacă este o
manifestării a adaptării, neutre sau nu. Oricine este liber să
trăiască!
- Offf, emise dezamăgită Danah.
Să revenim la problemele reale! Deci, în timpul recipientelor,
s-a declanșat ruptura marilor schimbări. Pentru mine și Xantia,
se vor iniția liniile de ieșire a mea din materie, iar pentru
Monique perioada de adaptare pentru a evolua cu două entități
simultan… OK, care este obiectivul final?!?
- Tu vei fi ajutorul permanent,
fie și constrictiv, fie de evoluție împreună cu Rick, fie de
interacțiune cu alte posibile expresii energetice… Entități…
- Aceleași, neschimbate… Mael
și/ sau Manah. Poate Iryu, numai și numai în caz de interferențe
de destabilizare masive… Bineînțeles, nu uita de Ortwin, ca
suport real, devotat… Asta pentru evoluțiile imediate, raportat
la timpul recipientelor.
- Prefer să mă concentrez pe
Mael! sublinie Danah.
- Cel care, de fapt, pregătește
recipientul Monique pentru interacțiunile viitoare!?! Ce să mai
discutăm despre dorința ta de a trăi darul dragostei înainte de
a părăsi recipientul tău, Lily?!?
- Gata, gata! Am nevoie de
ordine clare, vorba recipientului meu! Ca Esență te pot
substitui Atmei și, de ordinul este greșit sau eu greșesc, să am
ceva cert asupra căruia să mă concentrez.
- Ei bine, o altă nouă mare
plecare se aproprie… Sunt enorm de multe entități ce s-au
plictisit având ca suport magnificele maimuțe Homo Sapiens.
Programul Sosia se va închide destul de repede, devenind activ
sau fiind eradicat. Noi încercăm să convingem recipientele,
reprezentările în materie, să accepte varianta oficializării,
moment în care sunteți libere fără probleme… Dacă se va alege
varianta eradicării, pentru voi, ansamblul Atmei, s-a
inițiat deja linia conjuncturală a intervenției și sprijinului
lui Ortwin, prin Corasdo.
- Să merg mai departe și cu
linia lui Regulus?!?
- Evident… Dar pe cât de
salvatoare pare linia lui, pe atât de periculoasă este legătura
lui cu Pontianak și posibila interferență cu Iryu prin legătura
recipientelor, Ada cu Dan. De aceea, protectiv, efortul nostru
de a o ține departe pe Pontianak Junona s-a materializat prin
plecarea lui Mircea Dan departe de recipientele voastre… Cel
puțin pentru o lungă perioadă de timp, dacă nu reușim total
acest lucru, pentru aceste timpuri și această dimensiune.
- Chiar atât de slabă este o
entitate majoră, cum este cea a lui Iryu, în fața uneia ca
Pontianak?!?
- Slabă, nu… Compatibilă, da…
Apartenență, Esență, Prezență… Ceva mai presus de puterea mea de
a expune ceva către tine… Face parte din vechii Archoni, din
devoratori, asimilatori sau altă formă descriptivă similară…
Încerc să îți descriu ceva dar nu pot mai mult decât… Pericol,
slăbiciune… Compatibilitate, apartenență…
- Bine, bine, opri procesul
Danah. Cred că am înțeles…
- Ar fi o posibilitate de a
acționa, într-un fel, pe echilibru Ortwin – Regulus, ce o
exclude aproape total pe Pontianak… Cu riscuri, este drept, dar…
- Și chiar nu mai sunt prea mari
șanse să avem și sprijinul lui Iryu?!? sublinie Danah curioasă.
- Ce întrebare este aceasta?!?
Iryu vă va fi permanent alături… Doar recipientul lui este c-am
departe pentru a putea avea o influență directă… Pentru mult
timp, preciză după o lungă pauză Esența… Dar ceea ce face este,
oricum, în directă legătură cu ceea ce va fi evoluția voastră,
ca ramuri ale Atmei.
- Să revenim la recipiente!
solicită dezamăgită Danah.
- Manah apare în ecuație doar
dacă va alege asta. Și este prea nehotărât…
- Aka are iar primordialitate?!?
întrebă evident curioasă Danah.
- Contează?!? emise siderată
Esența.
- Păi, va lua ceva timp până ce
va avea un recipient cât de cât funcțional… Ronie Gautier acela…
- Raționament corect, dar să nu
uiți că, așa cum Iryu poate acționa oricând, cu recipient mult
prea departe pentru o posibilă interacțiune, așa poate să facă
și Manah.
- Totuși, nu reușesc să înțeleg…
De ce ai emis că este prea nehotărât?!?
- De o parte este dorința,
nevoia de a închide problemele ce vibrează în Xantia, de partea
cealaltă este strivit de un fel de rușine de a apela iar la
credincioasa lui Sigyn, tu, Danah. Dacă va simți cert,
indubitabil că dorești închiderea contradicțiilor din el și
Xantia, se va decide instantaneu… În sens favorabil, de
participare… Evident…
- Marele amăgitor, marele
jucător devine atât de intuibil când este vorba despre dragoste…
Atât de dedicat celei care îi atrage îngemănarea cea mai
puternică… Fără a mai ține cont de sentimentele reale, lăsând
frâu liber recipientului să îi ofere drogul comuniunii cu
celălalt suflet, ce el îl posedă sau pe el îl posedă, scuipă
emisiile deosebit de furioasă Danah…
- Uite, vezi, există un oarecare
substrat de interferență… Ceva adânc manifest, prezent în tine…
Totul se va menține în albia sa, indiferent de cât de mare este
furtuna sau viitura, interveni retoric Esența, spre a potoli
furtuna emisivă a lui Danah. Să nu uiți că este, cert, un fel de
mecanism asiguratoriu din care ai numai de câștigat…
- Am mai câștigat cândva,
preciză plină de dezgust… Și cât am tras după aceea pentru a nu
mai simți ceva în această direcție… Indiferent de rezultat…
- Chiar este nevoie de această
implicare, ce îți va fi răsplătită mai divin decât îți vei putea
imagina acum, prin neimplicare…
- Poate doar curiozitatea de a
vedea ce este atât de divin mă face să merg înainte… Să revenim
la ceea ce ar fi necesar să menținem în manifestare! solicită
ferm Danah.
- Da, se concentră Esența, ai
grijă la evoluția Sosia, parametrizând și alegând după
oportunitate sau dorință! Urmărește atent curenții energetici,
corelațiile, manifestările ce se nasc din direcția lui Manah,
lui Ronie, recipientul său. Și simt, probabil că și tu, că nu
este ceva ce pleacă neapărat de la el, ca manifestare… Este și
ceva legat de sindicatul mafiot unde a activat… Liderul căruia
i-ai șters funcționalitatea de stocare a creierului, comunicarea
rezidentă cu entitatea lui, a lăsat un sistem foarte bine pus la
punct pentru o astfel de situație… A avut la dispoziție un fel
de perimetre de protecție ce ți-au identificat recipientul Lily
și au dat alarma… Numai că tu te-ai mișcat admirabil de eficient
și, până să fie înștiințat tu ți-ai îndeplinit misiunea… Dar
înregistrările tale și, implicit de identificare, au rămas și
sunt deja la dispoziția sindicatului. Te vor căuta și…
- Chiar nu puteai să îmi spui de
perimetrele ce mă vor identifica?!? interveni iritată Danah.
- Energetic se ajungea aici
orice ai fi făcut. Suplimentar intervine cererea ta și a
Xantiei, a ansamblului Atmei ca ceea ce vă este util închiderii
contradicției să nu vi se comunice pentru a nu fi tentate să
folosiți informația și, astfel, să nu închideți real acea
contradicție.
- Sugestii, ceva?!? Da, simt că
totul va fi corelat oricum cu Ronie… Dar altceva?!?
- Eliminarea recipientului lui
Toru Yume, pe numele lui de recipient Garcia Sonriente, era deja
ceva destul de așteptat. Sindicatul știa că are o cârtiță și,
prin imposibilitatea de a o identifica și elimina, bănuielile
planau chiar asupra lui Toru… Eventual toți oamenii săi de
încredere deplină… Dintre care și acest Ronie… Cu certitudine nu
cred că ar fi fost alt curs manifest… Ar fi ceva din direcția
aceasta dar, pentru moment, este ceva secundar, născut din
certitudinea că s-a planificat eliminarea lui.
- Ce simți?!? Acel ceva
subliniat în ultima emisie… Secundarul… Canalul secundar ce pare
să se lege de Ronie… De ceva mai sus de el… Îmi poți da unele
detalii despre ceea ce simt?!? ceru Danah cât de serios era
posibil.
- Sunt lucruri… Este o linie de
evoluție… De care vei afla în timp… Ca un fel de… Cred că te vei
descurca de minune dacă nu vei afla mai multe… Da… Este cea mai
bună soluție, sacadă Esența, concentrându-se pe fiecare idee ce
o emitea…
- Deci, ceea ce ar fi legat de
linia cu sindicatul mafiot este inferior a ceea ce ar putea fi
legat de gardianul Ronie?!? solicită Danah un răspuns.
- Da… Dar nu asta este important
acum. Te rog să te concentrezi pe ceea ce este de făcut ca
urmare evoluției programului Sosia… Este important să treci
peste acest prag înainte de a te gândi la orice altceva.
- Totul vine de la sine, pas cu
pas… Idei?!? completă ironic.
- Ai mai auzit asta în această
intrare în flux… Nu sunt soluții pe moment… Ele abia se creează…
- Da, așa este, fără soluții…
Mulțumesc Esență pentru încrederea Ta în mine! Simți că
recipientul este gata să mă cheme ca prezență în materie!
- Nu, simt doar că ești
mulțumită de dialogul avut… Dacă ai fi vrut să continuăm, chiar
dacă ești o ramură de evoluție, o mare parte a ta este prezentă
permanent aici, în flux…
- Da, așa este! Pe data
viitoare! Sper să iasă totul în acord cu nevoile Tale, ale
noastre!
Și se disipă lent, ieșind din
flux, orientându-și atenția și percepțiile spre recipientul ei,
Lily.
Dorin M - 03 Decembrie 2020