Distracție
- Proverbe și citate
celebre
- Litera F (222)
Proverbe
și citate celebre
1. Fă bine
celor buni, căci frumoasă comoară e mulțumirea ce-ți datorește
omul virtuos (grecesc).
2. Fă bine prietenului tău pentru a-l feri și dușmanului pentru a-l cuceri (englez).
3. Fă ca mânia ta să dispară înainte de apusul soarelui (italian) - Nu trebuie să te culci niciodată mânios (francez) - Trebuie să lași mânia acolo unde a apărut (latin).
4. Fă în așa fel ca îmbrăcămintea ta să nu lase să se vadă ceea ce ești, ci ceea ce trebuie să arăți (spaniol).
5. Fă întâi datoria ta și apoi datoria celor ce nu și-au făcut-o (roman).
6. Fă loc celui mai bătrân și celui mai mare la orice adunare, ca să dobândești cinste mai mare (roman).
7. Fă ochii mari înainte de a te căsători și ține-i jumătate închiși după căsătorie (englez).
8. Fă și tu ce face toată lumea (roman).
9. Față de cei răi trebuie să fim cu ochii în patru, pentru ca să nu ne prindă într-un moment de slăbiciune, indiferent cât de puternici suntem (arab).
10. Fă-ți datoria orice s-ar întâmpla (german) - Fă-ți datoria, fii în toate și totdeauna om al datoriei (francez).
11. Făcând bine nerecunoscătorului pierzi timp și te obosești (latin).
12. Făcătorul de pace nu poate fi niciodată pașnic (roman).
13. Făgăduiala are picioare, numai darul are mâini (german).
14. Făgăduiala dată este datorie curată (roman).
15. Făgăduiala să-ți fie faptă urmată, iar nu vorba deșartă (roman).
16. Făgăduiește numai ce poți da (roman).
17. Făgăduim după cum sunt speranțele noastre și ne ținem făgăduielile după cum sunt temerile noastre (francez).
18. Falsitatea în cuvinte nu e mai puțin rea decât falsitatea în acțiunile vieții (englez).
19. Familiaritatea care ia locul respectului este întotdeauna ridicolă (german).
20. Familiaritatea înlătură respectul (italian).
21. Familiaritatea place, chiar fără bunătate; cu bunătatea ea încântă (francez).
22. Fapta bună de azi n-o lăsa pentru mâine, ca nu știi de vei putea s-o mai urmezi (roman).
23. Fapta bună este pentru om cunună (roman).
24. Fapta bună laudă pe om (roman) - Faptele numai ne dovedește, fieșcine cât prețuiește (roman).
25. Fapta bună se prinde oriunde o semeni. Adesea, buruiana ingratitudinii nu face decât să-i îngrașe locul (roman).
26. Fapta e totul, gloria e nimic (german).
27. Fapta este cel mai bun răspuns (englez) - Fapte nu vorbe (latin).
28. Fapta rea și urâtă nici cum tu să urmezi, nici singur. nici cu altul împreună (roman).
29. Fapta te arată tocmai ca într-o oglindă (roman).
30. Faptele bune, pe care le facem în viață, ne dau cel mai sfânt și cel mai temeinic drept la nemurire (latin).
31. Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tăi. Măcar atât ar trebui să te îndemne a le face (roman).
32. Faptele celor mari pildă se arată la cei mici (roman).
33. Faptele oricărui om nu dispar cu desăvârșire. Trupul lui se poate risipi în pulbere, dar faptele lui bune au rele, își poartă mai departe roadele, înrâurind generațiile care se înșiră indefinit în viitor (englez).
34. Faptele sunt frunte, cuvintele frunze (englez).
35. Faptele sunt mai mari decât vorbele (englez).
36. Faptele sunt substanța vieții, vorbele sunt numai decorul lor. Faptele sunt roadele gândurilor și, dacă gândurile au fost înțelepte, faptele sunt victorioase (roman).
37. Faptelor urâte le urmează ca sancțiune rușinea; celor frumoase râvnă pentru cinstire (grecesc).
38. Fără adevăr nu poate fi nici o formă de asigurare a vieții, nici înțelepciune, nici omenie (roman).
39. Fără binefacere, bunăvoința nu se câștigă (danez).
40. Fără curaj pururea în primejdii te găsești (roman).
41. Fără sinceritate nu faci nimic. Oricât vei fi de iscusit și de șiret, oricât vei ști să ticluiești și să sulemenești minciuna, ea rămâne tot minciuna. Vei înșela un om, o generație, două, dar timpul... pe el nu îl vei înșela (roman).
42. Făgăduiala dată este datorie curată (roman).
43. Făgăduiala nerespectată este totuna cu minciuna (englez).
44. Făgăduielile nasc datorii și datoriile făgăduieli (englez).
45. Faima și zgomotul fac lucrurile mai mari decât sunt (italian).
46. Falsa modestie este cea mai nevinovată dintre toate minciunile (francez).
47. Familiaritatea prea mare dă naștere disprețului (latin).
48. Fapta bună nu poate fi pătată de calomnie (grecesc).
49. Faptele mărețe au nevoie de pregătiri mari (grecesc).
50. Fără adevăr oamenii nu trăiesc, ci plâng (rusesc).
51. Fata care nu știe a face mămăligă bună nu-i bună de măritat (roman).
52. Fata face frumusețea unei statui, acțiunea pe a omului (grecesc).
53. Fățarnicul aci laudă, aci defaimă pe cel ce-l ține în palmă (roman).
54. Fățarnicul are într-un buzunar bani, iar într-altul o carte de rugăciuni; el servește atât lui Dumnezeu cât și diavolului, mințindu-i pe amândoi (rusesc).
55. Fățarnicul cu graiul se pare ca te apără, iar cu semne de departe în groapă te aruncă (roman).
56. Fățarnicul e ca un cărbune care, pe neașteptate, te arde (roman).
57. Fățarnicul este un taler cu două fețe (roman).
58. Fățarnicul întradevăr dulce sărută, dar unde te săruta multa vreme te ustură (roman).
59. Fățarnicul pe dinafară, ca mielul fără prihană, iar pe dinăuntru lup întreg adevărat (roman).
60. Felul cel mai bun de a te purta cu prietenii este de a nu aștepta rugămințile lor, ci a-i ajuta la vreme cu de la sine îndemn (grecesc).
61. Felul cum dai face mai mult decât ceea ce dai (francez).
62. Felurile curajului, care sunt necesare îndeosebi tineretului, sunt: sinceritatea morală și stăruință în muncă (german).
63. Femeia ca femeie se schimbă și îmbătrânește, mama ca mama nu se schimbă și nu îmbătrânește (roman).
64. Femeia, ca și bărbatul nepunctual provoacă supărări, fiindcă își bat joc de timp și prilejuiesc celor ce au legături cu ei neplăcerea de a gândi că nu înseamnă nimic pentru ei, din moment ce nu merită atâta atenție ca să fie punctual (englez).
65. Femeia care-i cuminte îi mai mare decât un bărbat (roman).
66. Femeia cea nebună orice casă dărâmă (roman).
67. Femeia cine-și lovește norocul își oropsește (roman).
68. Femeia cinstită e coroana bărbatului (roman).
69. Femeia de al doilea e ca mâncarea încălzită (roman).
70. Femeia fără bărbat la fel ca calul despiedecat (roman).
71. Femeia frumoasă fără virtute seamănă cu vinul trezit (englez).
72. Femeia harnică merită soțul cel mai bun (african).
73. Femeia înțeleaptă își zidește casa (roman) - Femeile înțelepte zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu mâna lor (israel).
74. Femeia mai mult decât oricine, îl educă pe copil către omenie. Tatăl este creierul, dar femeia este inima omenirii (englez).
75. Femeia stearpă este ca pomul fără roade (roman).
76. Femeia trebuie să aibă patru calități: virtutea să-i îmbrace inima, modestia să-i lumineze fruntea, blândețea să-i stea pe buze și muncă să-i ocupe mâinile (chinez).
77. Femeia virtuoasă este cunună pentru bărbatul ei, iar femeie fără cinste este un cariu în oasele lui (israel).
78. Femeia vrednică veselește pe bărbatul său, și anii lui îi va umplea de pace (arab).
79. Femeile sunt temelia educației în fiecare generație (roman).
80. Ferește de cel ce laudă cu gura și înjunghie cu inima (arab) - Ferește-te mai mult de clevetire decât de primejdie (grecesc) - În gura un salut și în piept un pumnal (indian) - Vicleanul cu graiul se pare că te apără, iar cu semne de departe-n groapă te aruncă (roman).
81. Ferește-mă, Doamne, de prieteni că de dușmani mă feresc eu (roman).
82. Ferește-te când petreci cu alții să nu fii prea tăcut, că aceasta face necaz prietenilor cu care ești (roman).
83. Ferește-te de a te laudă singur, oricâtă dreptate ai avea (german) - Ferește-te ca limba să n-o ia înaintea spiritului (grecesc).
84. Ferește-te de câinele care nu urmărește bățul cu care te aperi (roman).
85. Ferește-te de cearta dintre cal și sacul său de ovăz (turcesc).
86. Ferește-te de cei fără omenie, că-s mult mai răi decât cele mai crude fiare (roman).
87. Ferește-te de cel care învinovățește pe toți cei din jurul său. Când nu va mai avea pe cine acuza tu vei aduna tot ce a fost rău în viața lui (roman).
88. Ferește-te de cel care trăiește după cei din jur. Când va fi mai bun te va înjosi, când îți va fi egal te va defăima, când îți va fi inferior te va urî (roman).
89. Ferește-te de cel ce pune mereu întrebări; e un ușuratic ori un spion (roman).
90. Ferește-te de fapte de rușine; fapta face rușinea, iar nu pedeapsa (roman).
91. Ferește-te de invidiosul cavaler și loial (roman).
92. Ferește-te de mânia omului răbdător (englez).
93. Ferește-te de prietenul care acoperă cu aripile și sfâșie cu ciocul (portughez).
94. Ferește-te de prietenul care se sfătuiește cu dușmanul tău (persan).
95. Ferește-te de țap din față, de cal din spate și de omul rîu din toate părțile (rusesc).
96. Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului și de dușmănia prietenului (roman).
97. Ferește-te, mai ales, de tovărășia ce faci cu alții la chefuri și la băuturi (grecesc).
98. Ferice de cel căruia îi spui o vorba și pricepe zece și vai de cel căruia îi spui zece și nu înțelege nici una (roman).
99. Ferice de cel ce rabdă (albanez).
100. Ferice de poporul alcătuit din cetățeni bine hrăniți și sănătoși; viitorul său este asigurat (german).
101. Fericirea copiilor în creșterea cea buna a părinților stă (roman).
102. Fericirea fără ajutorul faptei bune nu se poate dobândi (roman) - Faceți o dată și încercarea de a vedea ce poate îngăduința, ce poate bunătatea (latin).
103. Fericirea ne vine de la virtute (latin).
104. Fericirea nu constă în lene, ci în muncă (rusesc).
105. Fericirea nu este altceva decât a fi om bun (latin).
106. Fericirea se obține pe două căi: 1. prin lucru singuratic și meditație personală, 2. prin diferite raporturi cu semenii în societate, începând cu familia (indian).
107. Fericit cel ce a dobândit prieten bun și cinstit (roman) - Fericit cel ce a întâlnit un prieten vrednic de acest nume (grecesc).
108. Fericit cel ce poate trăi cu toții în pace (roman).
109. Fericit cel ce-și măsoară fiecare pas și privește spre sfârșitul acțiunilor sale (italian).
110. Fericit cel pe care-l fac prudent primejdiile înfruntate de alții (latin).
111. Fericit e cel ce poate încălzi mai mulți la soba lui (roman).
112. Fericit este cel ce n-are trebuință de nimeni (roman).
113. Fericit este omul care se mulțumește cu mai puțin decât are (roman) - A fi mulțumit cu puțin este cea mai mare dintre bogății (francez).
114. Fericit ori nefericit, omul are nevoie de altul și nu trăiește decât pe jumătate, trăind numai pentru dânsul (francez).
115. Fericită căsătoria la toti se socotește, când dragostea la amândoi deopotrivă se păzește (roman).
116. Fericită fata ce muma ei îi dă pilda cea bună (roman).
117. Fericiți chiorii în țara orbilor (latin).
118. Ferindu-te de cenușă să nu cazi în jăratec (latin) - Fuge de aoleu și da peste holeoleo (roman).
119. Feriți-vă de a căuta să aflați vreodată secretele unui prienten, iar dacă vi le-a încredințat, nici vinul, nici violența chinurilor să nu vă smulgă cândva destăinuirea (latin).
120. Feriți-vă de cei care vă fac mici destăinuiri, pentru ca să obțina de la voi mult mai mari (francez).
121. Fie ploaia cât de măruntă, dacă ține mult provoacă inundație (indochina).
122. Fiecare alb își are negrul său și fiecare dulce acreala sa (englez).
123. Fiecare fasole își are boabele ei negre (englez).
124. Fiecare găsește frumos ceea ce știe (latin).
125. Fiecare grăunte are făina dar are și tărâțe (roman).
126. Fiecare îl vede pe celălalt vinovat dar vina sa n-o observă (indian).
127. Fiecare judecă bine numai ceea ce cunoaște, și este în această materie un bun judecător (grecesc).
128. Fiecare măgar se consideră demn să stea lângă caii regelui (englez).
129. Fiecare negustor își va lăuda marfa (italian) - Fiecare olar își laudă oala sa (francez) - Fiecare e obișnuit sa își laude lucrul și meseria sa (francez).
130. Fiecare om are în inima sa un leu care dormiteaza (armean).
131. Fiecare om are și defecte pe lângă calități (englez).
132. Fiecare om poate să stăpânească o femeie rea, în afară de cel care o are (englez).
133. Fiecare om trebuie sa fie activ si aceasta in cel mai inalt grad pentru ca sa moara cu convingerea ca a facut tot ce a putut mai bine (englez).
134. Fiecare parinte isi iubeste copiii (roman).
135. Fiecare parinte isi recunoaste totdeauna fiul ca fiu al sau, fie ca are talent sau nu (chinez).
136. Fiecare sa-si mature in fata portii si strazile vor fi curate (francez).
137. Fiecare te judeca dupa dansul si, mai adeseori, ceva mai putin decat dansul (roman).
138. Fiecare trebuie sa inteleaga necesitatea de a face binele si de a evita raul, si sa se supuna acestei necesitati printr-o sfortare a propriei sale vointe (englez).
139. Fiecare vrea sa fie superior vecinului si inferior fiului sau (sarbesc).
140. Fiecarui batran trebuie sa-i dam cinste prin sculare, cedarea locului de onoare si ce mai este de acest fel (roman).
141. Fiecarui poet ii lipseste un vers (latin).
142. Fiecaruia dupa faptele sale (israel).
143. Fierarul poarta lanturile pe care el insusi le-a facut (latin).
144. Fierul rau, oricat l-ai batea, e degeaba (roman).
145. Fii bun, binevoitor cu altii si vei creea posibilitatea ca altul sa fie binevoitor si bun cu tine (francez).
146. Fii cumpatat si te va crede lumea invatat (turcesc).
147. Fii de trei ori binecuvantata gura inchisa (elvetian).
148. Fii in pace cu oamenii, in razboi cu viciile (latin).
149. Fii pentru parintii tai ceea ce ai dori sa fie copiii tai pentru tine (englez) - Fii cu parintii tai astfel cum ai dori sa fie copiii tai fata de tine (grecesc).
150. Fii politicos si amabil. Politete inseamna a saluta pe oamenii cu care te intalnesti, iar amabilitate intampinarea lor cu vorbe prietenoase (grecesc).
151. Fii un adversar cinstit. Omul intelept poate fi nevoit sa devina un adversar, dar nu si un adversar nedemn (roman).
152. Firea omului fuge de singuratate si cauta intotdeauna un sprijin, care nu este mai dulce decat inima unui prieten (latin).
153. Firul de pai isi imagineaza ca toata marea se agita impotriva lui (persan).
155. Fiti atenti la ceea ce trebuie sa spuneti mai mult decat la ceea ce ganditi (latin).
155. Fiti blanzi si ingaduitori cu toti; nu fiti cu voi insiva (francez).
156. Fiti drepti inainte de a fi darnici (englez).
157. Fiti in adevar cei mai buni si cei mai tari si dovediti-o tuturor incepand cu puterea sufletului vostru (roman).
158. Fiti prieteni binefacatori pentru toate durerile omenesti ce vi se vor prezenta (italian).
159. Fiti sinceri, probi, iubitori de adevar, feriti-va de exagerari si mistificari si veti dovedi puterea voastra (roman).
160. Fiule, nu te arata viteaz in bautura si nici nu te lauda cu ea, caci pe multi i-a prapadit vinul si multe rele a pricinuit (roman).
161. Flamanzesc in ger cei care nu vor sa munceasca la caldura (englez).
162. Flecar e numai cel ce spune fleacuri, cel ce le face e tot fleac ca si ele (roman).
163. Flecar este omul care, stand alaturi de un necunoscut, incepe sa-si laude nevasta, ii povesteste ce a visat, ii insira bunatatile cu care s-a ospatat la cina (grecesc).
164. Flecareala este o insiruire de vorbe fara rost (roman).
165. Flecareala necurmata, pentru prietenul tacerii, este ca nisipul desertului, pentru calatorul obosit (persan).
166. Flecarul din gura vorba iti fura (roman).
167. Flecarul e ca oala, cel mai mult suna cand o lovesti goala (roman).
168. Flecarul mult trancaneste, dar nimic nu pricepe (roman).
169. Flecarul si mincinosul, doi vrajmasi ai adevarului (roman).
170. Foamea se uita la poarta omului muncitor si nu indrazneste sa intre (roman).
171. Foarte adesea razbunarea cade asupra celui ce o savarseste (latin).
172. Focul care ne incalzeste de la distanta, ne va arde de aproape (englez).
173. Focul care nu te supara, niciodata sa nu-l zgandari (roman).
174. Framantarea sufleteasca, firea cu toate, nestatornicia sentimentelor, nesiguranta purtarii, toate acestea sunt vicii ale sufletului, dar deosebite si care, in ciuda legaturilor dintre ele, nu se presupun intotdeauna la acelasi om (francez).
175. Fraul cand se slabeste in prapastie te tranteste (roman).
176. Fraul conduce calul iar prudenta omul (italian).
177. Frate-mi esti, frate sa-mi fii, dar la noi mai rar sa vii (roman).
178. Fratele cu frate intr-o unire, cetatea cea mai mare (roman) - Frate pe frate cand va ajuta, cine impotriva-le vor sta (roman).
179. Fratele frate la necaz sa se arate (roman).
180. Fratelui tau sa nu-i zici: "Pas de cere la altul", ci "Vino sa-ti dau eu" (roman).
181. Fratii, surorile sunt ceva din noi insine, scumpe ca si cei mai scumpi amici. A iubi este natural si usor. A-i ajuta, a-i sprijini este o datorie (francez).
182. Fratii sunt fratii, dar buzunarele nu (german) - Frate, frate, dar branza-i pe bani (roman) - Trei frati, trei fortarete (portughez).
183. Frica da aripi picioarelor (latin) - Frica face pasii lungi (italian) - Frica face picioare (german) - Frica il face pe magar sa alerge mai repede decat calul (armean).
184. Frica da nastere lingusirii, nu bunavointei (grecesc).
185. Frica e un lucru caruia nu i te poti impotrivi (latin).
186. Frica e tatal curajului si mama sigurantei (englez).
187. Frica il urmareste pe cel care traieste necinstit (spaniol) - Vinovatul totdeauna se teme (francez) - Cei rai se tem intotdeauna (latin).
188. Frica nesabuita dubleaza primejdia (englez).
189. Frica pazeste gradina mai bine decat gradinarul (englez) - Frica pazeste pepenii (roman).
190. Frica reciproca face aliantele mai trainice (latin).
191. Frica vede raul mai mare decat este (latin) - Fricosul vede primejdii chiar i acolo unde nu exista (latin).
192. Fricosul se ineaca la mal vazand valurile de departe (indian).
193. Fructul cel mai placut din lume este recunostinta (grecesc).
194. Fructul copt cade de la sine, dar nu cade in gura (chinez).
195. Frumoasele actiuni ascunse sunt cele mai apreciate (francez).
196. Frumosul este simbolul binelui moral (german).
197. Frumusetea, fara intelepciune, este ca floarea in tina (roman).
198. Frumusetea corpului are ceva de animal, daca nu se adauga si podoabele inteligentei (grecesc).
199. Frumusetea este adevar si adevarul este frumusete (englez).
200. Frumusetea fara bunatate este ca o casa fara usa, ca o corabie fara vant, ca un izvor fara apa (german).
201. Frumusetea fara bunatate este ca vinul trezit (italian) - Frumusetea fara bunatate nu valoreaza nimic (francez).
202. Frumusetea imblanzeste orice manie (german).
203. Frumusetea morala lasa o amintire nestearsa aceluia care a vazut-o, fie si o singura data (francez).
204. Frumusetea se cinsteste cand este, fireste, iar nu cand se plasmuieste (roman).
205. Frumusetea si rusinea rar merg impreuna (latin).
206. Frumusetea trebuie sa fie legata de bunatate; altfel sufletul urat o invinge (egiptean).
207. Frumusetea vestejeste, dar intelepciunea creste (roman).
208. Frunza verde de "da--n-ai", unde pui nu mai gasesti (roman).
209. Fuga-i rusinoasa dar e sanatoasa (roman).
210. Fugi de bautura multa, ca o bautura fara masura si pe cel mai cuminte il arata fara minte (roman)
211. Fugi de acele adunari, unde graiesc pe toti de rau (roman) - Fugi de adunarea celor obraznici si rai (roman).
212. Fugi de cei cu naravuri rele, ca ori te manjesc ca si carbunele cel stins, ori te ard cu cel aprins (roman).
213. Fugi de cel de pupa-n bot ca iti ia din punga tot (roman).
214. Fugi de sfatul celui rau ca de o cursa inselatoare (roman).
215. Fugi de lacomie, ca lacomia mintea ti-o intuneca, sangele ti-l strica, lumina ti-o indeparteaza, viata ti-o scurteaza (roman).
216. Fugi de lenevire ca te duce la pieire (roman).
217. Fugi de omul cu doua fete, ca unele-ti graieste si altele gandeste (roman).
218. Fugi de rele, cruta-ti mahnirile; e o intelepciune binefacatoare (roman).
219. Fugi de toate care te pot face sa fii nebagat in seama (roman).
220. Fugi pentru un moment de omul manios si pentru totdeauna de omul ascuns (francez).
221. Furia tineretelor mintea ti-o intuneca (roman).
222. Furtul si mita sunt frati de sange (englez).
2. Fă bine prietenului tău pentru a-l feri și dușmanului pentru a-l cuceri (englez).
3. Fă ca mânia ta să dispară înainte de apusul soarelui (italian) - Nu trebuie să te culci niciodată mânios (francez) - Trebuie să lași mânia acolo unde a apărut (latin).
4. Fă în așa fel ca îmbrăcămintea ta să nu lase să se vadă ceea ce ești, ci ceea ce trebuie să arăți (spaniol).
5. Fă întâi datoria ta și apoi datoria celor ce nu și-au făcut-o (roman).
6. Fă loc celui mai bătrân și celui mai mare la orice adunare, ca să dobândești cinste mai mare (roman).
7. Fă ochii mari înainte de a te căsători și ține-i jumătate închiși după căsătorie (englez).
8. Fă și tu ce face toată lumea (roman).
9. Față de cei răi trebuie să fim cu ochii în patru, pentru ca să nu ne prindă într-un moment de slăbiciune, indiferent cât de puternici suntem (arab).
10. Fă-ți datoria orice s-ar întâmpla (german) - Fă-ți datoria, fii în toate și totdeauna om al datoriei (francez).
11. Făcând bine nerecunoscătorului pierzi timp și te obosești (latin).
12. Făcătorul de pace nu poate fi niciodată pașnic (roman).
13. Făgăduiala are picioare, numai darul are mâini (german).
14. Făgăduiala dată este datorie curată (roman).
15. Făgăduiala să-ți fie faptă urmată, iar nu vorba deșartă (roman).
16. Făgăduiește numai ce poți da (roman).
17. Făgăduim după cum sunt speranțele noastre și ne ținem făgăduielile după cum sunt temerile noastre (francez).
18. Falsitatea în cuvinte nu e mai puțin rea decât falsitatea în acțiunile vieții (englez).
19. Familiaritatea care ia locul respectului este întotdeauna ridicolă (german).
20. Familiaritatea înlătură respectul (italian).
21. Familiaritatea place, chiar fără bunătate; cu bunătatea ea încântă (francez).
22. Fapta bună de azi n-o lăsa pentru mâine, ca nu știi de vei putea s-o mai urmezi (roman).
23. Fapta bună este pentru om cunună (roman).
24. Fapta bună laudă pe om (roman) - Faptele numai ne dovedește, fieșcine cât prețuiește (roman).
25. Fapta bună se prinde oriunde o semeni. Adesea, buruiana ingratitudinii nu face decât să-i îngrașe locul (roman).
26. Fapta e totul, gloria e nimic (german).
27. Fapta este cel mai bun răspuns (englez) - Fapte nu vorbe (latin).
28. Fapta rea și urâtă nici cum tu să urmezi, nici singur. nici cu altul împreună (roman).
29. Fapta te arată tocmai ca într-o oglindă (roman).
30. Faptele bune, pe care le facem în viață, ne dau cel mai sfânt și cel mai temeinic drept la nemurire (latin).
31. Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tăi. Măcar atât ar trebui să te îndemne a le face (roman).
32. Faptele celor mari pildă se arată la cei mici (roman).
33. Faptele oricărui om nu dispar cu desăvârșire. Trupul lui se poate risipi în pulbere, dar faptele lui bune au rele, își poartă mai departe roadele, înrâurind generațiile care se înșiră indefinit în viitor (englez).
34. Faptele sunt frunte, cuvintele frunze (englez).
35. Faptele sunt mai mari decât vorbele (englez).
36. Faptele sunt substanța vieții, vorbele sunt numai decorul lor. Faptele sunt roadele gândurilor și, dacă gândurile au fost înțelepte, faptele sunt victorioase (roman).
37. Faptelor urâte le urmează ca sancțiune rușinea; celor frumoase râvnă pentru cinstire (grecesc).
38. Fără adevăr nu poate fi nici o formă de asigurare a vieții, nici înțelepciune, nici omenie (roman).
39. Fără binefacere, bunăvoința nu se câștigă (danez).
40. Fără curaj pururea în primejdii te găsești (roman).
41. Fără sinceritate nu faci nimic. Oricât vei fi de iscusit și de șiret, oricât vei ști să ticluiești și să sulemenești minciuna, ea rămâne tot minciuna. Vei înșela un om, o generație, două, dar timpul... pe el nu îl vei înșela (roman).
42. Făgăduiala dată este datorie curată (roman).
43. Făgăduiala nerespectată este totuna cu minciuna (englez).
44. Făgăduielile nasc datorii și datoriile făgăduieli (englez).
45. Faima și zgomotul fac lucrurile mai mari decât sunt (italian).
46. Falsa modestie este cea mai nevinovată dintre toate minciunile (francez).
47. Familiaritatea prea mare dă naștere disprețului (latin).
48. Fapta bună nu poate fi pătată de calomnie (grecesc).
49. Faptele mărețe au nevoie de pregătiri mari (grecesc).
50. Fără adevăr oamenii nu trăiesc, ci plâng (rusesc).
51. Fata care nu știe a face mămăligă bună nu-i bună de măritat (roman).
52. Fata face frumusețea unei statui, acțiunea pe a omului (grecesc).
53. Fățarnicul aci laudă, aci defaimă pe cel ce-l ține în palmă (roman).
54. Fățarnicul are într-un buzunar bani, iar într-altul o carte de rugăciuni; el servește atât lui Dumnezeu cât și diavolului, mințindu-i pe amândoi (rusesc).
55. Fățarnicul cu graiul se pare ca te apără, iar cu semne de departe în groapă te aruncă (roman).
56. Fățarnicul e ca un cărbune care, pe neașteptate, te arde (roman).
57. Fățarnicul este un taler cu două fețe (roman).
58. Fățarnicul întradevăr dulce sărută, dar unde te săruta multa vreme te ustură (roman).
59. Fățarnicul pe dinafară, ca mielul fără prihană, iar pe dinăuntru lup întreg adevărat (roman).
60. Felul cel mai bun de a te purta cu prietenii este de a nu aștepta rugămințile lor, ci a-i ajuta la vreme cu de la sine îndemn (grecesc).
61. Felul cum dai face mai mult decât ceea ce dai (francez).
62. Felurile curajului, care sunt necesare îndeosebi tineretului, sunt: sinceritatea morală și stăruință în muncă (german).
63. Femeia ca femeie se schimbă și îmbătrânește, mama ca mama nu se schimbă și nu îmbătrânește (roman).
64. Femeia, ca și bărbatul nepunctual provoacă supărări, fiindcă își bat joc de timp și prilejuiesc celor ce au legături cu ei neplăcerea de a gândi că nu înseamnă nimic pentru ei, din moment ce nu merită atâta atenție ca să fie punctual (englez).
65. Femeia care-i cuminte îi mai mare decât un bărbat (roman).
66. Femeia cea nebună orice casă dărâmă (roman).
67. Femeia cine-și lovește norocul își oropsește (roman).
68. Femeia cinstită e coroana bărbatului (roman).
69. Femeia de al doilea e ca mâncarea încălzită (roman).
70. Femeia fără bărbat la fel ca calul despiedecat (roman).
71. Femeia frumoasă fără virtute seamănă cu vinul trezit (englez).
72. Femeia harnică merită soțul cel mai bun (african).
73. Femeia înțeleaptă își zidește casa (roman) - Femeile înțelepte zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu mâna lor (israel).
74. Femeia mai mult decât oricine, îl educă pe copil către omenie. Tatăl este creierul, dar femeia este inima omenirii (englez).
75. Femeia stearpă este ca pomul fără roade (roman).
76. Femeia trebuie să aibă patru calități: virtutea să-i îmbrace inima, modestia să-i lumineze fruntea, blândețea să-i stea pe buze și muncă să-i ocupe mâinile (chinez).
77. Femeia virtuoasă este cunună pentru bărbatul ei, iar femeie fără cinste este un cariu în oasele lui (israel).
78. Femeia vrednică veselește pe bărbatul său, și anii lui îi va umplea de pace (arab).
79. Femeile sunt temelia educației în fiecare generație (roman).
80. Ferește de cel ce laudă cu gura și înjunghie cu inima (arab) - Ferește-te mai mult de clevetire decât de primejdie (grecesc) - În gura un salut și în piept un pumnal (indian) - Vicleanul cu graiul se pare că te apără, iar cu semne de departe-n groapă te aruncă (roman).
81. Ferește-mă, Doamne, de prieteni că de dușmani mă feresc eu (roman).
82. Ferește-te când petreci cu alții să nu fii prea tăcut, că aceasta face necaz prietenilor cu care ești (roman).
83. Ferește-te de a te laudă singur, oricâtă dreptate ai avea (german) - Ferește-te ca limba să n-o ia înaintea spiritului (grecesc).
84. Ferește-te de câinele care nu urmărește bățul cu care te aperi (roman).
85. Ferește-te de cearta dintre cal și sacul său de ovăz (turcesc).
86. Ferește-te de cei fără omenie, că-s mult mai răi decât cele mai crude fiare (roman).
87. Ferește-te de cel care învinovățește pe toți cei din jurul său. Când nu va mai avea pe cine acuza tu vei aduna tot ce a fost rău în viața lui (roman).
88. Ferește-te de cel care trăiește după cei din jur. Când va fi mai bun te va înjosi, când îți va fi egal te va defăima, când îți va fi inferior te va urî (roman).
89. Ferește-te de cel ce pune mereu întrebări; e un ușuratic ori un spion (roman).
90. Ferește-te de fapte de rușine; fapta face rușinea, iar nu pedeapsa (roman).
91. Ferește-te de invidiosul cavaler și loial (roman).
92. Ferește-te de mânia omului răbdător (englez).
93. Ferește-te de prietenul care acoperă cu aripile și sfâșie cu ciocul (portughez).
94. Ferește-te de prietenul care se sfătuiește cu dușmanul tău (persan).
95. Ferește-te de țap din față, de cal din spate și de omul rîu din toate părțile (rusesc).
96. Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului și de dușmănia prietenului (roman).
97. Ferește-te, mai ales, de tovărășia ce faci cu alții la chefuri și la băuturi (grecesc).
98. Ferice de cel căruia îi spui o vorba și pricepe zece și vai de cel căruia îi spui zece și nu înțelege nici una (roman).
99. Ferice de cel ce rabdă (albanez).
100. Ferice de poporul alcătuit din cetățeni bine hrăniți și sănătoși; viitorul său este asigurat (german).
101. Fericirea copiilor în creșterea cea buna a părinților stă (roman).
102. Fericirea fără ajutorul faptei bune nu se poate dobândi (roman) - Faceți o dată și încercarea de a vedea ce poate îngăduința, ce poate bunătatea (latin).
103. Fericirea ne vine de la virtute (latin).
104. Fericirea nu constă în lene, ci în muncă (rusesc).
105. Fericirea nu este altceva decât a fi om bun (latin).
106. Fericirea se obține pe două căi: 1. prin lucru singuratic și meditație personală, 2. prin diferite raporturi cu semenii în societate, începând cu familia (indian).
107. Fericit cel ce a dobândit prieten bun și cinstit (roman) - Fericit cel ce a întâlnit un prieten vrednic de acest nume (grecesc).
108. Fericit cel ce poate trăi cu toții în pace (roman).
109. Fericit cel ce-și măsoară fiecare pas și privește spre sfârșitul acțiunilor sale (italian).
110. Fericit cel pe care-l fac prudent primejdiile înfruntate de alții (latin).
111. Fericit e cel ce poate încălzi mai mulți la soba lui (roman).
112. Fericit este cel ce n-are trebuință de nimeni (roman).
113. Fericit este omul care se mulțumește cu mai puțin decât are (roman) - A fi mulțumit cu puțin este cea mai mare dintre bogății (francez).
114. Fericit ori nefericit, omul are nevoie de altul și nu trăiește decât pe jumătate, trăind numai pentru dânsul (francez).
115. Fericită căsătoria la toti se socotește, când dragostea la amândoi deopotrivă se păzește (roman).
116. Fericită fata ce muma ei îi dă pilda cea bună (roman).
117. Fericiți chiorii în țara orbilor (latin).
118. Ferindu-te de cenușă să nu cazi în jăratec (latin) - Fuge de aoleu și da peste holeoleo (roman).
119. Feriți-vă de a căuta să aflați vreodată secretele unui prienten, iar dacă vi le-a încredințat, nici vinul, nici violența chinurilor să nu vă smulgă cândva destăinuirea (latin).
120. Feriți-vă de cei care vă fac mici destăinuiri, pentru ca să obțina de la voi mult mai mari (francez).
121. Fie ploaia cât de măruntă, dacă ține mult provoacă inundație (indochina).
122. Fiecare alb își are negrul său și fiecare dulce acreala sa (englez).
123. Fiecare fasole își are boabele ei negre (englez).
124. Fiecare găsește frumos ceea ce știe (latin).
125. Fiecare grăunte are făina dar are și tărâțe (roman).
126. Fiecare îl vede pe celălalt vinovat dar vina sa n-o observă (indian).
127. Fiecare judecă bine numai ceea ce cunoaște, și este în această materie un bun judecător (grecesc).
128. Fiecare măgar se consideră demn să stea lângă caii regelui (englez).
129. Fiecare negustor își va lăuda marfa (italian) - Fiecare olar își laudă oala sa (francez) - Fiecare e obișnuit sa își laude lucrul și meseria sa (francez).
130. Fiecare om are în inima sa un leu care dormiteaza (armean).
131. Fiecare om are și defecte pe lângă calități (englez).
132. Fiecare om poate să stăpânească o femeie rea, în afară de cel care o are (englez).
133. Fiecare om trebuie sa fie activ si aceasta in cel mai inalt grad pentru ca sa moara cu convingerea ca a facut tot ce a putut mai bine (englez).
134. Fiecare parinte isi iubeste copiii (roman).
135. Fiecare parinte isi recunoaste totdeauna fiul ca fiu al sau, fie ca are talent sau nu (chinez).
136. Fiecare sa-si mature in fata portii si strazile vor fi curate (francez).
137. Fiecare te judeca dupa dansul si, mai adeseori, ceva mai putin decat dansul (roman).
138. Fiecare trebuie sa inteleaga necesitatea de a face binele si de a evita raul, si sa se supuna acestei necesitati printr-o sfortare a propriei sale vointe (englez).
139. Fiecare vrea sa fie superior vecinului si inferior fiului sau (sarbesc).
140. Fiecarui batran trebuie sa-i dam cinste prin sculare, cedarea locului de onoare si ce mai este de acest fel (roman).
141. Fiecarui poet ii lipseste un vers (latin).
142. Fiecaruia dupa faptele sale (israel).
143. Fierarul poarta lanturile pe care el insusi le-a facut (latin).
144. Fierul rau, oricat l-ai batea, e degeaba (roman).
145. Fii bun, binevoitor cu altii si vei creea posibilitatea ca altul sa fie binevoitor si bun cu tine (francez).
146. Fii cumpatat si te va crede lumea invatat (turcesc).
147. Fii de trei ori binecuvantata gura inchisa (elvetian).
148. Fii in pace cu oamenii, in razboi cu viciile (latin).
149. Fii pentru parintii tai ceea ce ai dori sa fie copiii tai pentru tine (englez) - Fii cu parintii tai astfel cum ai dori sa fie copiii tai fata de tine (grecesc).
150. Fii politicos si amabil. Politete inseamna a saluta pe oamenii cu care te intalnesti, iar amabilitate intampinarea lor cu vorbe prietenoase (grecesc).
151. Fii un adversar cinstit. Omul intelept poate fi nevoit sa devina un adversar, dar nu si un adversar nedemn (roman).
152. Firea omului fuge de singuratate si cauta intotdeauna un sprijin, care nu este mai dulce decat inima unui prieten (latin).
153. Firul de pai isi imagineaza ca toata marea se agita impotriva lui (persan).
155. Fiti atenti la ceea ce trebuie sa spuneti mai mult decat la ceea ce ganditi (latin).
155. Fiti blanzi si ingaduitori cu toti; nu fiti cu voi insiva (francez).
156. Fiti drepti inainte de a fi darnici (englez).
157. Fiti in adevar cei mai buni si cei mai tari si dovediti-o tuturor incepand cu puterea sufletului vostru (roman).
158. Fiti prieteni binefacatori pentru toate durerile omenesti ce vi se vor prezenta (italian).
159. Fiti sinceri, probi, iubitori de adevar, feriti-va de exagerari si mistificari si veti dovedi puterea voastra (roman).
160. Fiule, nu te arata viteaz in bautura si nici nu te lauda cu ea, caci pe multi i-a prapadit vinul si multe rele a pricinuit (roman).
161. Flamanzesc in ger cei care nu vor sa munceasca la caldura (englez).
162. Flecar e numai cel ce spune fleacuri, cel ce le face e tot fleac ca si ele (roman).
163. Flecar este omul care, stand alaturi de un necunoscut, incepe sa-si laude nevasta, ii povesteste ce a visat, ii insira bunatatile cu care s-a ospatat la cina (grecesc).
164. Flecareala este o insiruire de vorbe fara rost (roman).
165. Flecareala necurmata, pentru prietenul tacerii, este ca nisipul desertului, pentru calatorul obosit (persan).
166. Flecarul din gura vorba iti fura (roman).
167. Flecarul e ca oala, cel mai mult suna cand o lovesti goala (roman).
168. Flecarul mult trancaneste, dar nimic nu pricepe (roman).
169. Flecarul si mincinosul, doi vrajmasi ai adevarului (roman).
170. Foamea se uita la poarta omului muncitor si nu indrazneste sa intre (roman).
171. Foarte adesea razbunarea cade asupra celui ce o savarseste (latin).
172. Focul care ne incalzeste de la distanta, ne va arde de aproape (englez).
173. Focul care nu te supara, niciodata sa nu-l zgandari (roman).
174. Framantarea sufleteasca, firea cu toate, nestatornicia sentimentelor, nesiguranta purtarii, toate acestea sunt vicii ale sufletului, dar deosebite si care, in ciuda legaturilor dintre ele, nu se presupun intotdeauna la acelasi om (francez).
175. Fraul cand se slabeste in prapastie te tranteste (roman).
176. Fraul conduce calul iar prudenta omul (italian).
177. Frate-mi esti, frate sa-mi fii, dar la noi mai rar sa vii (roman).
178. Fratele cu frate intr-o unire, cetatea cea mai mare (roman) - Frate pe frate cand va ajuta, cine impotriva-le vor sta (roman).
179. Fratele frate la necaz sa se arate (roman).
180. Fratelui tau sa nu-i zici: "Pas de cere la altul", ci "Vino sa-ti dau eu" (roman).
181. Fratii, surorile sunt ceva din noi insine, scumpe ca si cei mai scumpi amici. A iubi este natural si usor. A-i ajuta, a-i sprijini este o datorie (francez).
182. Fratii sunt fratii, dar buzunarele nu (german) - Frate, frate, dar branza-i pe bani (roman) - Trei frati, trei fortarete (portughez).
183. Frica da aripi picioarelor (latin) - Frica face pasii lungi (italian) - Frica face picioare (german) - Frica il face pe magar sa alerge mai repede decat calul (armean).
184. Frica da nastere lingusirii, nu bunavointei (grecesc).
185. Frica e un lucru caruia nu i te poti impotrivi (latin).
186. Frica e tatal curajului si mama sigurantei (englez).
187. Frica il urmareste pe cel care traieste necinstit (spaniol) - Vinovatul totdeauna se teme (francez) - Cei rai se tem intotdeauna (latin).
188. Frica nesabuita dubleaza primejdia (englez).
189. Frica pazeste gradina mai bine decat gradinarul (englez) - Frica pazeste pepenii (roman).
190. Frica reciproca face aliantele mai trainice (latin).
191. Frica vede raul mai mare decat este (latin) - Fricosul vede primejdii chiar i acolo unde nu exista (latin).
192. Fricosul se ineaca la mal vazand valurile de departe (indian).
193. Fructul cel mai placut din lume este recunostinta (grecesc).
194. Fructul copt cade de la sine, dar nu cade in gura (chinez).
195. Frumoasele actiuni ascunse sunt cele mai apreciate (francez).
196. Frumosul este simbolul binelui moral (german).
197. Frumusetea, fara intelepciune, este ca floarea in tina (roman).
198. Frumusetea corpului are ceva de animal, daca nu se adauga si podoabele inteligentei (grecesc).
199. Frumusetea este adevar si adevarul este frumusete (englez).
200. Frumusetea fara bunatate este ca o casa fara usa, ca o corabie fara vant, ca un izvor fara apa (german).
201. Frumusetea fara bunatate este ca vinul trezit (italian) - Frumusetea fara bunatate nu valoreaza nimic (francez).
202. Frumusetea imblanzeste orice manie (german).
203. Frumusetea morala lasa o amintire nestearsa aceluia care a vazut-o, fie si o singura data (francez).
204. Frumusetea se cinsteste cand este, fireste, iar nu cand se plasmuieste (roman).
205. Frumusetea si rusinea rar merg impreuna (latin).
206. Frumusetea trebuie sa fie legata de bunatate; altfel sufletul urat o invinge (egiptean).
207. Frumusetea vestejeste, dar intelepciunea creste (roman).
208. Frunza verde de "da--n-ai", unde pui nu mai gasesti (roman).
209. Fuga-i rusinoasa dar e sanatoasa (roman).
210. Fugi de bautura multa, ca o bautura fara masura si pe cel mai cuminte il arata fara minte (roman)
211. Fugi de acele adunari, unde graiesc pe toti de rau (roman) - Fugi de adunarea celor obraznici si rai (roman).
212. Fugi de cei cu naravuri rele, ca ori te manjesc ca si carbunele cel stins, ori te ard cu cel aprins (roman).
213. Fugi de cel de pupa-n bot ca iti ia din punga tot (roman).
214. Fugi de sfatul celui rau ca de o cursa inselatoare (roman).
215. Fugi de lacomie, ca lacomia mintea ti-o intuneca, sangele ti-l strica, lumina ti-o indeparteaza, viata ti-o scurteaza (roman).
216. Fugi de lenevire ca te duce la pieire (roman).
217. Fugi de omul cu doua fete, ca unele-ti graieste si altele gandeste (roman).
218. Fugi de rele, cruta-ti mahnirile; e o intelepciune binefacatoare (roman).
219. Fugi de toate care te pot face sa fii nebagat in seama (roman).
220. Fugi pentru un moment de omul manios si pentru totdeauna de omul ascuns (francez).
221. Furia tineretelor mintea ti-o intuneca (roman).
222. Furtul si mita sunt frati de sange (englez).
Dorin, Merticaru