Distracție - Proverbe și citate celebre - Litera L (177)

Catre paginile Distractie Dorin M

Proverbe și citate celebre


1. La adunare cand te afli sa nu fii posomorat ca, la toti vei fi urat (arab).

2. La adunari cand te asezi, alege un loc mai jos ca sa nu auzi: "Poftim mai jos" (grecesc).

3. La bataie se renunta din teama sau de rusine (arab).

4. La bautura, cu nimeni sa te-apuci in sfada, ca pururea ramai in coada (roman).

5. La betie omul este pisica, apoi maimuta si la urma porc (african).

6. La betie se spune adevarul (latin).

7. La calomnii se raspunde cel mai bine tacand (englez).

8. La casa prietenului bandajeaza-ti capul, la casa dusmanului taie-ti ghearele (turcesc).

9. La casatorie, unire sufleteasca, dragoste frateasca si punga obsteasca (roman).

10. La casatorie mai mult mintea sa se cerceteze decat frumusetea, ca mintea cu cat merge se sporeste si-nfloreste, iar frumusetea pe cat merge se vestejeste (roman).

11. La ce foloseste vaca care da mult lapte adca rastoarna sistarul (german).

12. La ce lucru te folosesti, la acela mai mult sa te silesti (roman).

13. La ceea ce nu poti nici tie sa-ti ajuti, nu mai fagadui altuia sa-i ajuti (roman).

14. La cei mai multi oameni dreapta judecata tine de preferinte (roman).

15. La cele grele, iar nu la cele mai usoare, sa te-arati cu curaj, ca sa le poti birui (roman).

16. La credinta casatoriei, cu turturica sa te-asemeni, ce pe creanga sade cand de sot/ sotie se desparte (roman).

17. La cuvant nicicum aspru sa te arati, ca toti de tine vor fugi (roman).

18. La dar mic, multumire mica (francez).

19. La inceput orice rau se inlatura usor (grecesc) - La inceput focul aprins se stinge cu putina apa (latin) - Puterea raului trebuie nimicita cum apare (latin).

20. La mancare, bautura, imbracaminte, locuinta, gospodarie, tine-te de strictul necesar (grecesc).

21. La mancare sa ai cumpatare, si la bautura sa fii cu masura (roman) - Mananca cu placere, bea cu cumpatare (englez).

22. La masa cu graiul pe nimeni sa nu mahnesti, ca masa cere veselie si tihnire la mancare (francez).

23. La masa niciodata sa nu lauzi bucate straine (roman).

24. La masa nu te sfadi ci cauta sa te veselesti (roman).

25. La masa straina sa nu poruncesti, ci pe ce iti da sa te multumesti (arab).

26. La mesele/ ospetele care le oferim altora, la darurile care le facem si in placerile care le dobandim, este bine sa le facem dupa gustul lor si nu dupa cum este mai bine penru noi (englez).

27 La moda sa nu te arati nici cel dintai nici cel din urma, ca amandoi sunt de ras (italian).

28. La nevoie se cunoaste prietenul (latin).

29. La nimic nu serveste sa alergi, trebuie sa pleci la timp (francez) - Nu e suficient sa te scoli de dimineata, trebuie sa ajungi la timp (francez) - Una e sa alergi, alta sa sosesti (italian).

30. La noroc trebuie sa fii prudent, la nenorocire rabdator (englez).

31. La omul cu adevarat bogat rusine tine doar de patru lucruri: sa nu paraziteze, sa nu minta, sa nu fure si sa nu cerseasca (roman).

32. La orice adunare, darul cel mare, vorba potrivita si purtare cinstita (roman).

33. La orice urmare, masura cinste ti-aduce si folos mare (roman).

34. La orice vorba, cuvantul cu buna masura sa-ti iasa pe gura (german).

35. La orice urmare, sa nu te rusinezi a cere un sfat si de la cei mai mici (roman).

36. La ospete niciodata iuteala, cearta si rautate, ca indata te poticnesti (italian).

37. La ospete vesel pururea sa te arati, dar nu cu zbierete si racnete (francez).

38. La pedeapsa cu zabava, la indurare cu graba (roman).

39. La placinte inainte, la razboi inapoi (roman).

40. La porc si la avar iti iei castigul dupa ce moare (roman) - Avarul nu face vreun bine decat atunci cand moare (latin) - Binefacerea avarului apare cand moare (bulgar) - Un avar si un tap gras sunt buni dupa moarte (israel).

41. La ras sa nu te pornesti cu hohote nebunesti, ca prost la minte te arati (englez).

42. La tinerete sa cinstesti batranetele, si la batranete tineretile, ca la amandoua intamplari sa le cinsteasca, pentru ca cinstea la cinste merge (roman).

43. La tineri, de multe ori, rusinea este cea mai mare podoaba (englez) - La tineri se cuvine cu mult mai bine sa taca decat sa graiasca cele ce nu se cuvin (francez).

44. La toata binefacerea ce faci, fii vesel (roman) - De esti un mare binefacator sa fii cat mai fericit de binele ce l-ai facut (francez) - Cand faci multa binefacere fii vesel ca multumirile rele sa nu te schimbe (englez).

45. La toate greutatile vietii tale cauta in tine puterea cu care sa le poti tine piept. La ispita frumusetii tu ai infranarea, la greutatea muncii ai curajul, la vorba rea ai rabdarea. Si cand ai ajuns la aceasta deprindere, nimic nu mai poate rezista in calea ta (grecesc).

46. La toate popoarele, oamenii cinstiti, care aduc un cuvant nou pe pamant, strabat anevoie (roman).

47. La vorbe de necinste urechile sa ti le astupi, la cele de cinste ca niste porti sa le deschizi (roman).

48. La vorba sa nu te sfiesti, dar nici sa te pripesti, nici sa te obraznicesti (roman).

49. Lacomia a nenorocit multi oameni fara judecata, si aceasta pentru ca le-a fost greu sa pastreze masura cand li s-au oferit bunatati (grecesc).

50. Lacomia a ucis mult mai multi oameni decat toate razboaiele (japonez) - Lacomia cu mult mai mult decat foametea omoara (roman) - Lacomia ucide mai bine decat seceta (arab).

51. Lacomia aduce pacatele si pacatele aduc moartea (indian) - Lacomia e cauza multor crime (francez).

52. Lacomia incepe acolo unde nevoia unui om se ciocneste de nevoia altuia, unde bucuria sa, satisfactia trebuie cucerita de la vecin prin forta, siretenie sau prin furt (rusesc).

53. Lacomia nu este altceva decat lipsa de masura sau nebunie (francez).

54. Lacomia ucide mai multi oameni decat sabia (latin) - Lacomia raneste mai mult ca sabia cu doua taisuri (latin).

55. Lacomul fara rusine pentru o imbucatura de paine te vinde ca pe un caine (roman) - Lacomia strica omenia (roman) - Lacomia sparge sacul (roman).

56. Lacomul nu zice ajunge, Oltul-n gura de i-ar curge (roman) - Lacomul si satul tot flamand este (roman).

57. Langa cel bun si puternic cel slab si rau se indreapta, cel puternic si rau se inraieste (mongol).

58. Laolalta cu graul se uda si buruienile (malaez).

59. Laptele pana nu-l bati, smantana nu vei avea (roman).

60. Lasa deschisa mereu dusmanilor usa impacarii (roman).

61. Lasa in urma ta dorinta de a fi bine primit si alta data (englez) - Intotdeauna sa lasi loc de buna ziua (roman).

62. Lasa viciile sa moara inaintea ta (englez).

63. Lasa-i pe cei carora le este cald sa asude si pe cei carora le este frig sa tremure (francez) - Lasa ca fiecare vulpe sa aiba grija de coada ei (italian).

64. Lasam, dara, fiestecaruia a zice cum vrea si a rade cum va pofti, de vreme ce nici le iaste sfiala, nici rusine de rusinea lor (roman).

65. Lasii mor de mai multe ori inainte de a muri cu adevarat (englez).

66. Lasul vorbeste ca un tigru dar se lupta ca o soparla (indian).

67. Latratul cainelui nu opreste luna (roman) - Cerul e prea sus ca sa auda latratul cainilor (chinez) - Nu se strica vremea din cauza urletului cainilor (turcesc).

68. Lauda de sine nu miroase a bine (roman) - Lauda de sine nu e lauda (englez) - Lauda de sine nu e o recomandatie (englez) - Lauda de sine impute gura (latin).

69. Lauda de sine si aroganta sunt o parte a prostiei (japonez).

70. Lauda este cea mai dulce dintre muzici (grecesc).

71. Lauda este o lingusire indemanatica, ascunsa sau delicata (chinez).

72. Lauda face mai buni pe oamenii buni si mai rai pe cei rai (englez) - Lauda il indeamna pe intelept la mai mare intelepciune, iar pe cel nebun il inebuneste de tot (roman).

73. Lauda fara masura dauneaza cinstei (rusesc) - Laudand prea mult un om sau un lucru, starnesti impotrivire si invidie fata de el si il expui luarii in ras (englez).

74. Lauda mincinosului este bucuria nebunului (roman) - Laudarosenia nu place decat nebunilor (indian).

75. Lauda moderata, adusa la momentul potrivit si nu aplicabila oricui, este cea care face bine (german).

76. Lauda nemeritata este o satira deghizata (englez) - Lauda peste cuviinta seamana a batjocura (arab) - Lauda lingusitorului si a ciocoiului, cea mai mare defaimare (roman).

76. Lauda nu este decat umbra virtutii (englez).

77. Lauda rusineaza cand este cersita pe ascuns (indian).

78. Lauda omului trebuie sa fie doar faptele sale (japonez) - Lauda pentru faptele bune este cinstea cea mai mare (arab) - Lauda se cuvine celor drepti si cinstiti (german) - Lauda norodului, cea mai mare cinste (roman).

79. Laudam pe altii, nu pentru cinstea lor, ci ca sa dobandim noi cinste de la ei (turcesc).

80. Laudand pe altul, te servesti pe tine insuti (grecesc) - Laudand pe cel ce te lauda, te lauzi tot pe tine (roman).

81. Laudarosii sunt rareori vijezi si vitejii rareori laudarosi (scandinav).

82. Laudele, cand sunt meritate, trebuie facute public (englez).

83. Leacul oricarei dureri este rabdarea (Latin).

84. Leapada din gura ta orice cuvinte cu inteles sucit, goneste de pe buzele tale strambatatea (israel).

85. Legaturile dintre intelepciune si bunatate sunt multiple si faptul ca tin una de alta, nu se deduce numai din aceea ca intelepciunea face ca omul sa fie mai bun, ci si din aceea ca bunatatea te face intelept (englez).

86. Legea firii porunceste sa purtam de grija numelui cel bun si de omenie si de cuviinta, adica sa fim oameni de omenie si de cinste si cu nume bun si sa nu lasam pe fistecine macar ce sa judece de noi (roman).

87. Lenea, deprinderea comoda, oroarea raspunderii, toate formele inertiei si ale blazarii te trag in jos atunci cand nu mai este iubire pentru altceva (roman) - Lenea este muma tuturor viciilor (roman).

88. Lenea duce la cele mai mari greseli, ca vrei sa dobandesti fara a ti se cuveni (german).

89. Lenea e cucoana mare, care n-are de mancare (roman).

90. Lenea e unul din acele cusururi, caruia e destul sa-i spui pe nume, pentru a-l blama (roman).

91. Lenea este cel mai mare vrajmas al omeniei (francez) - Lenea este fiinca nedreptatii (german).

92. Lenea este la om ca si rugina pentru fier (englez).

93. Lenea este un blestem al corpului si al spiritului, izvorul inutilitatii, radacina raului... Legea spiritului este mai rea decat cea a trupului. Mintea lipsita de ocupatie este o boala, rugina sufletului, o ciuma, iadul insusi (englez) - Lenea este o sinucidere blanda (roman) - Lenea este blestemul omenirii care distruge inima individului ca si pe cea a natiunilor, intocmai cum rugina mananca fierul. Dintre toate inclinatiile firii noastre, nu este una de care ar trebui sa ne ferim mai mult ca de lene (englez).

94. Lenea nu e oduhna si, de aceea, ii lipseste multumirea (chinez).

95. Lenesul are ca si magarul, trei insusiri: mananca, bea si zbiara cand vede magarita (turcesc).

96. Lenesul e frate cu cersetorul (roman) - Cersetoria e rasplata trandaviei (latin).

97. Lenesul este cea mai ocupata persoana (englez) - Lenesul la toate zice ca nu poate (roman).

98. Lenesul este la mancare lup, la treaba vulpe si la somn butuc (roman) - Cum ma scol, cum mi-e foame, cum mananc, cum mi-e somn (roman).

99. Lenesul ingheata la munca si transpira la mancare (german).

100. Lenesul mai mult alearga si scumpul mai mult pagubeste (roman).

101. Lenesul mananca cu mainile si munceste cu stomacul (rusesc).

102. Lenesul merge la munca la fel cum merge hotul la spanzuratoare (german).

103. Lemnul se usuca, piatra crapa, insa omul rabda (albanez).

104. Lesne a critica, dar anevoie a alcatui. Pana nu vei alcatui si tu nu critica pe altul (englez).

105. Lesne este a ierta, anevoie a uita (roman).

106. Lesne fagaduim, anevoie indeplinim (italian).

107. Licuricii se lauda cu lumina cand nu e nici soare nici luna, pisica se lauda cu voinicia cand tigrul este in padure (indian).

108. Limba celor intelepti picura stiinta, iar gura celor nebuni revarsa nebunie (israel).

109. Limba celor obligati este scurta (african).

110. Limba clevetitoare pe multi i-a cladit si i-a risipit, dintr-un neam in alt neam, si cetati a surpat si casele celor mari a surpat (arab) - Limba sparge capul si cetatile (roman) - Limba fara oase, oase sfarma (turcesc).

111. Limba dulce mult aduce (roman).

112. Limba este ca un leu; daca il tii legat cu lanturi te pazeste; daca iti scapa te mananca (arab) - Limba sloboda mult te vatama (roman) - Limba e fiara, cand s-a smuls din lant e greu s-o mai prinzi si s-o pui la loc (chinez).

113. Limba este martorul cel mai fals al inimii (francez).

114. Limba este ultimul organ care moare la cel slab (englez).

115. Limba rea este un cutit cu doua taisuri (italian) - Limba este ca un taler cu doua fete; cu ea te lauzi, cu ea te defaimi (francez).

116. Linge mierea, dar nu manca si degetul (albanez).

117. Lingusirea, oricat de rea este, nu poate pagubi decat aceluia care ii place si-o primeste. Asemenea nu va intinde urechea la lingusiri decat acela care se linguseste el insusi cu cele mai mari laude (latin) - Lingusitorul te linguseste totdeauna, cum ar dori el sa fie lingusit (roman).

118. Lingusirea ar putea fi definita ca o purtare lipsita de demnitate, de pe urma careia, insa, lingusitorul are partea lui de folos. Mergand pe drum alaturi de un altul, lingusitorul este capabil sa-i spuna: "Bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetatea asta cu care sa se petreaca lucruri aidoma" (grecesc).

119. Lingusirea e ceva sinistru si demonic, nici divin nici olimpic (grecesc).

120. Lingusirea e mai primejdioasa decat ura (roman).

121. Lingusirea este otrava prieteniei (francez) - Acelasi om nu poate fi si prieten si lingusitor (englez) - Un vitel lingusitor suge la doua vaci (italian).

122. Lingusirea este ruda cu para (spaniol).

123. Lingusirea face prieteni, adevarul starneste ura (latin).

124. Lingusitorii, ca unbra dupa om, se tin de cei mai mari (roman).

125. Lingusitorul, ca scorpia, cu gura te mangaie si cu coada musca (german).

126. Lingusitorul, un dar numai are, ca orice graieste spre placere graieste (turcesc).

127. Lingusitorul ce mai mult te lauda si te slaveste, acela mai lesne te inseala (roman).

128. Lingusitorul la orice tipsie, "o ce buna mancare", zice, pana a nu gusta din ea. Dupa aceasta sa-l cunosti (rusesc).

129. Lingusitorul spune si pune la cale numai lucruri prin care banuieste ca poate fi cuiva pe plac (grecesc).

130. Lipsa de maniere se poate manifesta si prin excesul de ceremonie, adica printr-o staruitoare incapatanare de a coplesi pe cineva cu un respect care nu i se cuvine si pe care nu poate sa-l primeasca, fara a fi socotit ori ticnit, ori nerusinat (englez).

131. Lipsa de masura este un rau in toate privintele (roman).

132. Lipsa de ocupatie favorizeaza viciile (latin).

133. Lipsindule judecata copiii au nevoie de disciplina (englez).

134. Locuinta mincinosului arde dar nimeni nu-l crede (german).

135. Lovindu-l prea des inveti magarul sa azvarle (arab).

136. Lovitura biciului face vanatai, iar lovitura limbii frange oasele (arab).

137. Loviturile mici si repetate doboara copacii mari (francez).

138. Luati bunul simt drept lege, desi pana la el alunecos e drumul si-i greu de mers spre tel (francez).

139. Luati seama, mame si sotii! Pe cat de mare e menirea voastra, pe atat de mare trebuie sa fie grija de copiii vostri, chiar din clipa dintai a pregatirilor de viata. De la voi porneste binele si raul (german).

140. Lucrand cu placere, lucrezi mai usor (roman).

141. Lucrarea este legea firii omenesti si cine nu lucreaza greu pacatuieste (roman).

142. Lucreaza asa, incat nici o urma de nedreptate sau de suferinta sa nu ramana mostenire de pe urma vietii tale si nici un deficit in contabilitatea ta morala (roman).

143. Lucrul bine inceput este pe jumatate facut (japonez).

144. Lucrul bun cere nevointa multa si vreme mai lunga (roman).

145. Lucrul cel mai cinstit - adevarul a spune (mongol).

146. Lucrul cel mai scump e cinstea, dar, ce folos, unii o vand prea ieftin (roman).

147. Lucrul cunoscut de doi, nu mai ramane intre ei (roman) - Ce e cunoscut de trei insi nu mai poate fi ascuns multumii (latin) - Secretul stiut de trei este  secretul tuturor (francez) - Doi pot pastra secretul daca al treilea nu este de fata (englez).

148. Lucrul de dimineata aduce aurul in casa (german).

149. Lucrul dobandit cu sudoare e mai de pret ca o mostenire (francez).

150. Lucrul face sanatate, trandavia tot pacate (roman).

151. Lucrul facut in sila nu face nici o ceapa degerata (italian).

152. Lucrul folositor celor din jurul tau este cel mai cinstit (francez).

153. Lucrul la timp daruit pretuieste indoit (roman).

154. Lucrurile cele mai bune duse in exces dauneaza (englez).

155. Lucrurile mari se fac cu multa rabdare (persan).

156. Lucrurile nu sunt desavarsite, dar unul poate fi mai bun decat altul (chinez).

157. Lucrurile sunt adevarate sau false potrivit unghiului din care sunt privite (francez).

158. Lumanarea mincinosului arde pana la culcare (turcesc).

160. Lumanarile alunga intunericul din jurul nostru, adevarul din inima noastra (chinez).

161. Lumea rasplateste mai adesea aparentele meritului decat insusi meritul (francez).

162. Lumina lumineaza pe ceilalti consumandu-se pe sine (german).

163. Luna nu se sinchiseste de latratul cainelui (francez) - Cainii latra, caravana trece (francez) - Cainele latra si boul paste (italian).

164. Lung e drumul prin invataturi, scurt si eficace prin exemple (latin).

165. Lungimea hainelor lasate in jos pana la varful degetelor de la picioare este, desigur, trufie sau dorinta de a ascunde ceva, care ajunge sa fie o piedica in pornirea mersului, ca o matura facuta dintr-un vesmant lungit pentru strangerea gunoaielor imprastiate pe pamant... Haina trebuie sa te prezinte asa cum esti, puternic, slab, etc asemenea puterilor si chemarilor tale. Dar, dupa cum trebuie sa ne ferim de orice nepotrivire in alcatuirea vesmintelor, tot asa sa fie cu luare aminte sa nu trecem masura chipului de folosire (grecesc).

166. Lupul inghite repede oaia nepazita (francez).

167. Lupul isi schimba parul, dar naravul ba (roman) - Lupul isi pierde maselele, dar nu si obiceiurile (german).

168. Lupul mananca si din oile numarate (latin).

169. Lupul nu se teme de caine, dar nici nu-i place cand latra (rusesc).

170. Lupul satul de carne se face calugar (spaniol).

171. Lupul satul e mai bland decat omul invidios (rusesc).

172. Lupul se arunca asupra cainelui care nu latra (roman).

173. Lupta contra micilor minciuni ale vietii de toate zilele este o adevarata scoala de fortificare a caracterului (american).

174. Luxul, pe care il voi numi iubirea si inrebuintarea lucrurilor de prisos inselatoare ale vietii, strica intr-o natiune, in mod egal, toate clasele societatii (francez).

175. Luxul este o crima impotriva umanitatii ori de cate ori un singur membru al societatii sufera si se stie ca sufera (francez) - Luxul va deveni util si moral, cand natiunea intreaga se va bucura de el (francez).

176. Luxul in adevar impodobeste pe om, dar si indata il lasa in lipsa (persan).

177. Luxul este muma lacomiei, muma rautatilor, muma moliciunii, muma saraciei (roman).

Dorin, Merticaru