Distracție
- Proverbe și citate
celebre
- Litera S (263)
Proverbe
și citate celebre
1. Sa ai
de-a face cu cel bun si sa te ai bine cu cel rau (italian).
2. Sa ai mandria cuvenita meritelor (latin).
3. Sa aratam dupa moda si obiceiurile locului tot respectul si stima ce se cuvine rangului si conditiei persoanei respective (englez).
4. Sa ascultam si sa cinstim pe parintii nostri de credem ca e bine sau nu asa (roman) - Sunt vrednici de lauda copiii care asculta de parinti (latin) - Si batranii sunt buni la ceva si sfatul lor e sfat cuminte (roman).
5. Sa asculti si pe ale nevestei macar din zece una (roman) - Sa asculti, bine este si sfatul unei neveste (roman).
6. Sa ascunzi taina ta daca o iubesti, ca numai indata o pierzi (roman).
7. Sa avem de partea noastra adevarul; iata secretul elocintei si al virtutii, iata autoritatea morala. E cea mai inalta maxima a artei si a virtutii (francez).
8. Sa aveti carti bine alese, pe care le veti citi singuri, pe care le veti citi si cu sotia, pe care le veti citi mai tarziu in familie (francez).
9. Sa aveti multi prieteni si putine destainuiri (latin).
10. Sa bei vinul dar el sa nu te bea (roman) - Sa bei dar sa nu-ti bei mintile (roman).
11. Sa cautam mai intai a pastra acea deplina sanatate, a carei floare este veselia (roman).
12. Sa cinstesti pe cei batrani si de sfat sa le multumesti (roman).
13. Sa comande cine poate, sa asculte cine trebuie (italian).
14. Sa dai sfat dupa stiinta buna, spre binele de obste al tuturor, iar nu dupa pofta unor s-altora (roman).
15. Sa dam deoparte toate sfaturile trecutului, care nu ne indreapta spre viitor (german).
16. Sa facem ceea ce trebuie facut, nu ceea ce se face (francez).
17. Sa faci binele si sa-l arunci in mare, daca nu ti-l inapoiaza lumea, ti-l va aduce un peste (turcesc).
18. Sa fii bun si bland la toate, dar pana unde se poate (roman).
19. Sa fii la imbracaminte frumos, dar nu sclivisit, a te imbraca frumos inseamna demnitate; a te impopotona inseamna afectare (grecesc).
20. Sa fii stimat sau injosit, aceasta tine de tine insuti (turcesc).
21. Sa fim buni sau sa luam pilde de la cei buni (roman).
22. Sa glumesti cu adevarul inseamna sa te joci cu focul (rusesc).
23. Sa inveti pentru tine dar sa stii pentru toti (roman).
24. Sa iubesti intelepciunea, sa iubesti stiinta, dar cu mai mult sa iubesti adevarul (roman).
25. Sa iubim si prietenia si adevarul, totusi e o datorie sfanta sa pretuim mai mult adevarul (grecesc).
26. Sa ne dam silinta sa nu suparam pe nimeni (latin).
27. Sa ne deprindem a ne mari stapanirea de sine (latin).
28. Sa ne ferim de a ne grabi sa raspundem noi cand altul e intrebat (grecesc).
29. Sa ne ferim de greseli, nu din teama, ci din simt de raspundere (grecesc).
30. Sa n-ai niciodata incredere in acela care si-a calcat odata cuvantul (englez).
31. Sa nu astepti niciodata cea mai deplina recunostinta; caci atunci cand cineva vede ca ea ii intrece puterile, nu poate decat sa rupa legaturile cu tine (roman).
32. Sa nu auzi vreodata secretele celor mari (roman).
33. Sa nu faci niciodata un lucru pe jumatate (englez).
34. Sa nu faci rau vreodta in viata nimanui, ca nu e bine, nici celor mai firavi ca tine (latin).
35. Sa nu fii intr-atat de rau incat sa te spanzuri si nici intr-atat de bun incat sa te lasi calcat in picioare (arab).
36. Sa nu iti pierzi vremea sa sfatuiesti pe cel ce nu intelege, ca in zadar te straduiesti (roman) - Nu filozofa cu prostul ca mare dusman poti capata (latin).
37. Sa nu mergi contra curentului (englez).
38. Sa nu mergi inaintea judecatii pana nu te-ai judecat singur inaintea dreptatii (latin).
39. Sa nu ne randuim viata si portul dupa moda, ci dupa cum ne invata obiceiurile parintilor nostri (latin).
40. Sa nu pierdem din vedere ca oamenii scurti la vorba si cu talc sunt mai admirati, mai iubiti si par mai intelepti, decat acesti usuratici limbuti, care n-au nici un frau in vorbire (grecesc).
41. Sa nu punem asprime in insusirile noastre, nici ocara in mustrari (latin).
42. Sa nu radem fata de oricine, nici in orice loc, nici catre oricine, nici pentru orice lucru (roman).
43. Sa nu razi de nimeni niciodata, caci rasul iti cade in vine (roman).
44. Sa nu razi mult, nici de multe, nici fara seama. Sa nu razi de nimeni (grecesc).
45. Sa nu spui la nimenea ce ai la inima (roman).
46. Sa nu stie mana stanga ce face dreapta (englez).
47. Sa nu stingi lumina cand e suparare in casa, ci trebuie sa stingi mai inainte supararea si numai apoi lumina (roman).
48. Sa nu te bucuri de raul altuia (roman).
49. Sa nu te incumeti niciodata sa glumesti cu femeile (german).
50. Sa nu te invoiesti cu cel nedrept la barfeli, blesteme sau indemnuri rele (bizantin).
51. Sa nu te legi daca nu te doare capul (roman) - Unde nu te doare nu trebuie plasture (francez).
52. Sa nu te rusinezi a invata ceva si de la cel mai mic (roman).
53. Sa nu va bizuiti pe sfaturile primite de la mai multi oameni, ele mai degraba zapacesc si induc in eroare decat limpezesc si indrumeaza (francez).
54. Sa nu zavistuiesti numele cel bun, ci sa te iei dupa el, ca sa ajungi ca el (roman).
55. Sa pedepsesti dupa judecata, dupa pravila tie data, iar nu cu manie si fara nici o vina (roman).
56. Sa primim veselia cu bratele deschise oricand se iveste, caci nu vine niciodata la vreme nepotrivita (german).
57. Sa rosesti pentru defectele tale nu inseamna ca ai inceput sa le indrepti (indian).
58. Sa stam stramb si sa judecam drept (roman).
59. Sa se dea fiecaruia ceea ce se cuvine (latin).
60. Sa serveasca fiecare interesului sau in masura in care nu produce altuia nedreptate (latin).
61. Sa te fereasca sfantul de locul unde oamenii pranzesc si nu te cheama la masa, unde vorbesti si nu te asculta (albanez).
62. Sa te feresti de omul rau din casa (francez).
63. Sa te feresti la manie de a dezvalui vreo taina, caci aceasta te face inapt pentru viata in societate (englez).
64. Sa te intrebi ce ai gresit in ziua in care vei vedea ca nu mai ai dusmani (roman).
65. Sa te obisnuiesti, dar sa nu te naravesti (roman).
66. Sa te porti in orice faci asa ca si cum te-ar vedea oricine altul (latin).
67. Sa te rusinezi de caruntetele (parul alb) celui batran, ca si de tine altii sa se rusineze (roman) - Sa necinstesti caruntetele, cea mai mare ocara. Fereste-te de aceasta (roman).
68. Sa umblati cu buna-cuviinta fata de cei din jur (grecesc).
69. Sa-i tot gasesti defecte prietenului tau inseamna sa slabesti prietenia (olandez).
70. Sa-ti fie rusine de tine, daca ai ajuns un suflet obosit, intr-un corp inca plin de vigoare (latin).
71. Sacalul este rege in satul pustiu (indian).
72. Sacul nu este vreodata atat de plin incat sa nu mai incapa un bob (francez).
73. Sacul rabdarii trebuie cusut (japonez).
74. Sacul zgarcitului gura n-are si al risipitorului fund n-are (roman).
75. Sageata aruncata asupra unui drept se intoarce asupra aruncatorului (armean).
76. Sagetile care au fost vazute vatama mai putin (latin).
77. Sagetile strabat corpul, cuvintele rele sufletul (roman).
78. Saluta copacul care te adaposteste, o merita (francez).
79. Saluta un om mare, nu descoperindu-ti capul, ci descoperindu-ti cugetul (roman).
80. Salutul intre doi dusmani este primul semn al impacarii (roman).
81. Sangele nevinovat va cere razbunare (roman).
82. Sarac fara rabdare, candela fara undelemn (arab).
83. Saracia are nevoie de putin, luxul de mult, zgarcenia are nevoie de toate (englez).
84. Saracia da nastere la hoti, iubirea la poeti (japonez).
85. Saracia nu este un viciu (francez).
86. Saraciei ii lipsesc multe, avaritiei totul (latin).
87. Saracul care da putin isi da inima, bogatul care da mult nu da decat din bogatia sa (turcesc) - Saracul care daruieste se sacrifica, pe cand bogatul doar imparte din ce are (turcesc).
88. Sarea si sfatul nu se dau decat celui care le cere (italian).
89. Sarmana casa unde gainile canta si cocosul tace (italian).
90. Sarpele musca uneori dar omul rau la tot pasul (indian).
91. Sarpele orb nu se teme de nimic (japonez).
92. Sarpele pana nu-l calci pe coada, nu se-ntoarce ca sa muste (roman).
93. Sarutarea cu gura nu atinge totdeauna inima (englez).
94. Sarutul cu gura nu e totdeauna sarutul cu inima (francez).
95. Sase semne are prietenia: da si primeste, se destainuieste si intreaba, se ospateaza si da sa manance (indian).
96. Savarsesti o greseala impotriva politetii cand lauzi peste masura (francez).
97. Scoateti respectul din prietenie si-i veti lua cea mai frumoasa podoaba (francez).
98. Scopul imbracamintei noastre este decenta si apararea de intemperii (englez).
99. Scorpionul il musca pe cel care l-a scos din foc (indian).
100. Se atrage ura atat facand bine cat si facand rau (italian).
101. Se castiga mai mult prin prietenie si cumpatare decat prin teama (englez).
102. Se cuvine, ca oameni, sa nu radem de nenorocirea altora, ci sa-i compatimim (grecesc).
103. Se daruieste un ou ca sa te primeasca un bou (francez) - Darul cere alt dar (arab).
104. Se fagaduieste mult pentru a se da putin (francez).
105. Se gaseste totdeauna cineva care sa arunce cu pietre in pomul incarcat (roman).
106. Se iarta cu usurinta o crapatura in caracterul unui om, nu insa in vesmintele sale (englez).
107. Se intampla deseori ca adevarul sa nu fie crezut (francez).
108. Se minte nu numai in cuvinte, ci si cu fapte si asemenea fel de a insela e si mai periculos (roman).
109. Se pare ca invidiem mai mult decat pe altii pe aceia care se ridica prin singura putere a aripilor lor, si se despart de cusca in care ceilalti raman inchisi (roman).
110. Se pare ca recreatia si gluma vesela sunt necesare pentru viata (grecesc).
111. Se poate castiga orice in singuratate afara de caracter (francez).
112. Se poate da un bun sfat, nu insa si o buna purtare (englez).
113. Se poate face mult cu ura, dar mai mult cu iubirea (englez).
114. Se poate rezista la orice, afara de bunavointa (francez).
115. Se poate spune ca ceea ce distinge pe omul binecrescut de cel cu purtari rele, este spiritul de sacrificiu pe cere-l manifesta in toate imprejurarile vietii (englez).
116. Se prefera un compliment mincinos unei critici sincere (latin).
117. Se stie ca pacatele si viciile cuiva le iertam cand incepem sa le intelegem. Din nenorocire ceva asemanator se intampla si, cu meritele si virtutile cuiva; ele incep sa se evaporeze, cand prindem sa le intelegem (roman).
118. Se vede omul de buna-cuviinta din faptul ca spune si asculta numai ceea ce se potriveste unui barbat civilizat si nobil (grecesc).
119. Se vindeca rana facuta de glont sau de foc, dar nu si cea pricinuita de lasitate (arab).
120. Secretul este sangele tau, lasa-l prea des sa iasa si vei muri (arab).
121. Secretul, vinul si dragostea nu valoreaza nimic daca sunt vanturate (francez).
122. Semnul celui ce inainteaza pe cale intelepciunii: nu ocaraste pe nimeni si nu lauda pe nimeni; nu vorbeste nimic de sine, nici ca este mare, nici ca stie multe. Nu i-a mers bine o treaba? El este cauza. Il lauzi? Rade de tine. Il ocarasti? Tace si nu se supara (grecesc).
123. Seninatatea sufletului este semn al sigurantei (latin).
124. Sensul pur al adevarului se formeaza in cercuri restranse (italian).
125. Sentimentul de emulatie si invidia nu se intalnesc decat la persoanele cu aceeasi ocupatie, cu aceleasi talente sid e aceeasi categorie sociala. Mestesugarii cei mai prosti sunt cei mai rosi de invidie (elvetian).
126. Separarea si divortul sunt pumnale cu doua taisuri; infingandu-se intr-o parte se raneste si cealalta (chinez).
127. Seriozitatea este in stare sa inlature pornirile de obraznicie, numai din privire (japonez).
128. Seriozitatea este o taina a corpului, nascocita spre a ascunde defectele spiritului (francez).
129. Seriozitatea se vede in lucrurile cinstite si frumoase, iar gluma in defecte si deformatii (latin).
130. Serpii se intind acolo unde cresc florile (englez) - Unde este miere sunt si muste (turcesc).
131. Sfada grabnica aprinde foc si vrajba grabnica varsa sange (roman).
132. Sfada sa te pazesti a nu baga in casa ta (roman).
133. Sfada sfada ne aduce, iar vorba dulce mult folos aduce (roman).
134. Sfarsitul discutiei nu trebuie sa fie victoria, ci imbunatatirea (francez).
135. Sfatuitor sa te arati daca o faci numai pentru cele bune (roman).
136. Sfatul batranului nu-ti sparge capul niciodata (italian).
137. Sfatul cand este mai necesar atunci este mai putin ascultat (englez).
138. Sfatul cel rau este mai rau pentru acela ce-l pune la cale (grecesc).
139. Sfatul celor mai batrani se vede fara greseala, ca mai multe au patit (roman).
140. Sfatul celor tineri, ca soarele de iarna, ce mult te lumineaza, dar putin incalzeste (grecesc).
141. Sfatul dat unor nebuni in furie nu-i linisteste. Nu trebuie sa se dea sfaturi ori si cui (indian).
142. Sfatul dupa fapta e manta dupa ploaie (roman).
143. Sfatul la betie nu are sfarsit bun (francez).
144. Sfaturile batranilor sunt spadele tinerilor (latin).
145. Sfaturile bune ne sunt de trebuinta, la relele ce-adese ne vin pe nestiinta (roman).
146. Si apa linistita poate rasturna barca (malaezian).
147. Si binele si raul din vorba izvorasc (persan).
148. Si binele si raul sta in puterea noastra (latin).
149. Si cainele cunoaste pe cel care-l hraneste (rusesc).
150. Si cainele de rasa are purici (rusesc).
151. Si care lacas ar fi mai sfant decat inima parintilor, cel mai bland judecator, cel mai intim partas, soarele dragostei a carui vapaie incalzeste strafundurile cele mai intime ale nazuintelor noastre (german).
152. Si cei tineri, de multe ori, intrec pe cei batrani cu a lor buna judecata (roman).
153. Si daca oamenii tineri arata sfiala si rusine, noi ii laudam, la un om batran insa, nu va lauda nimeni nerusinarea, deoarece credem ca el n-are voie sa faca ceva de care sa trebuiasca a se rusina (grecesc).
154. Si de umbra raului te fereste (roman).
155. Si fiara cea mai crunta cinsteste neamul sau (roman).
156. Si oaia se lupta daca e provocata (latin) - Omul e leu in propria sa cauza (englez) - Un cerb incoltit este un dusman periculos (englez) - Un sobolan incoltit indrazneste sa muste pisica (japonez).
157. Si pentru vin, ca si pentru libertate, cumpatarea este priincioasa (latin).
158. Si pentru zavistie multi fac rau; case saracesc, cetati sa risipesc, locuri se pustiesc (roman).
159. Si trecut fiind in varsta nu vei gresi ascultand (roman).
160. Si vorba si tacerea si una si alta, la vremea lor, mult folosesc (roman).
161. Sileste-te a infrana toate patimile de care-i rusinos sa fii stapanit; ele sunt: lacomia, mania, placerea, intristarea (grecesc).
162. Sileste-te din rasputeri sa fii tu insuti ceea ce ai vrea sa fie copilul tau (francez).
163. Sileste-te sa dobandesti cinste cu munca ta, ca acea cinste iti ramane in veci nemuritoare (francez).
164. Simpatia este cheia de aur care deschide inimile oamenilor. Ea nu te invata numai sa fii politicos si gentil, ci iti da posibilitatea sa intelegi, iti educa inteligenta si poate fi privita aproape ca o comoara a omenirii (englez).
165. Simpatia tinde sa asemene din ce in ce mai mult persoanele intre care exista (roman).
166. Simpatie sa dobandesti, ca mila si indurare ti-aduce catre toti (roman).
167. Simplitatea, care ar trebui sa fie o calitate naturala, are nevoie adesea de studiu pentru a fi dobandita (francez).
168. Simplitatea adevarata uneste bunatatea cu frumusetea (grecesc).
169. Simplitatea este o infatisare straina de lucruri de prisos (bizantin).
170. Simplitatea n-a stricat niciodata gustul (francez).
171. Simtul de datorie e cea mai luminoasa dovada de sanatate a unui suflet (roman).
172. Sinceritatea, o sinceritate adanca, mare, pura, este prima caracteristica a tuturor oamenilor eroici in vreun chip (englez).
173. Sinceritatea desavarsita este cea mai inalta scoala de vitejie (german).
174. Sinceritatea este baza calitatilor superioare, ea se manifesta in purtarea individului, in spirit drept si cinstea oricarei actiuni si se intrevede din orice cuvant si din orice fapt. Datorita ei toti ceilalti capata incredere in individ (englez).
175. Sinceritatea este cuvantul care se formeaza in gaoacea inimii (arab).
176. Sinceritatea este o deschidere a inimii. Ea se gaseste la foarte putini oameni si aceea pe care o vedem de obicei nu este decat o dibace ascundere, spre a ne atrage increderea celorlalti (german).
177. Sinceritatea este o floare care creste numai in sera de inimi a copiilor, acolo se gaseste cu prisosinta tot ce-i trebuieste. Sadita in alta parte, traieste putin, degenereaza si cu timpul chiar moare (roman).
178. Sinceritatea nu inseamna a spune tot ce gandesti, ci a gandi tot ceea ce spui (francez).
179. Sinceritatea nu trebuie sa devina naivitate, nici intelepciunea siretenie (roman).
180. Singura e calea ingusta a datoriei (german).
181. Singuratatea este pentru spirit ceea ce este dieta pentru corp (francez).
182. Singuratatea este soarta tuturor oamenilor de capacitate deosebita: ei o vor deplange uneori, insa o vor alege totdeauna ca pe cel mai mic dintre doua rele (german).
183. Singurul nostru dusman pe lume este prostia, intunecimea de minte (englez).
184. Singurul remediu al nenorocirii este actiunea (englez).
185. Singurul sfat care place este timpul (englez).
186. Siretenia si perfidia sunt resursele oamenilor care nu au destula minte pentru a fi cinstiti (englez).
187. Slabiciunea strica lucrurile iar pe om indaratnicia (turcesc).
188. Soacra nu-si aminteste ca a fost intr-o zi nora (francez).
189. Soacra nu trebuie sa fie cu gura mare si sa tot carteasca la toate (roman).
190. Soarecii vor fugi de pe vasul care se scufunda (englez) - Sobolanii care fug iti anunta de corabia care se scufunda (englez).
191. Soarele de e soare si tot nu poate incalzi lumea toata (roman).
192. Soarele sa nu apuna peste mania voastra (israel).
193. Soarele straluceste chiar in ciuda celor rai (italian).
194. Societatea femeilor este elementul in care se dezvolta distinctia sociala (german).
195. Societatile cele mai placute sunt acelea unde domneste intre membri o stima reciproca (german).
196. Socrate dadea sfatul sa ne pazim de mancarurile care ne starnesc pofta, chiar cand nu suntem flamanzi si de bauturile care ne atrag, cand nu ne e sete (grecesc).
197. Solidaritatea vrea ca fiecare, individual sau colectiv, sa dea ajutor acelui ce piere sub povara vietii (francez).
198. Sotia buna face sotul bun (francez) - Sotia este cheia casei (englez).
199. Sotia buna si sanatatea sunt cele mai mari avutii ale barbatului (englez).
200. Sotia care-si iubeste cu adevarat sotul ii corecteaza defectele (armean).
201. Sotia castiga dragostea barbatului mai putin prin farmece trupesti, decat prin purtare cinstita, prin blandete si respect unul pentru altul (englez).
202. Sotia este necesara pentru un sfat bun, soacra pentru o buna primire, dar nimeni nu este ca o buna mama (rusesc).
203. Sotia este o tiitoare pentru barbatul tanar, o tovarasa pentru cel in varsta, o infirmiera pentru cel batran. Omul are deci, la orice varsta, un motiv pentru a se casatori (englez).
204. Spada a venit pe lume din cauza intarzierii adevarului, din cauza pervertirii lui (israel).
205. Spatele altuia il vezi dar pe-al tau niciodata (japonez).
206. Spre a fi intelept trebuie sa indeplinesti cinci conditii: sa taci, sa asculti, sa-ti amintesti, sa faci si sa studiezi (arab).
207. Spre agonisirea si castigarea cinstei sudorile trupului destule sunt, iara spre paza nebetejirii ei lacrami de sange trebuiesc (roman).
208. Sprijinul batranetii sunt copiii (roman).
209. Spiritele simple si sincere nu se inseala niciodata decat pe jumatate (francez).
210. Spiritul care ai vrea sa-l ai il strica pe cel care-l ai (francez).
211. Spiritul de rand se ocupa cu batjocura, cu criticile si meschinariile, gata sa-si rada oricand si de orice (englez).
212. Spiritul larg, profunzimea gandirii, cunoasterea oamenilor, tactul si energia in actiune nu pot lipsi unui om care este foarte invatat (englez).
213. Spune drept totdeauna; e mai bine sa spui tu adevarul, decat sa-l adauge cineva necontenit la cele ce spui (roman).
214. Spune prietenului tau o minciuna si daca pastreaza secretul spune-i si adevarul (portughez).
215. Spune-mi cine esti ca sa-ti spun cu cine te-nsotesti (roman) - Spune-mi pe cine admiri sa-ti spun cine esti (francez) - Spune-mi ce mananci si-ti voi spune cine esti (francez) - Daca stai cu magarul, magareste vei vorbi (grec) - Cu cel cuvios de vei locui, cuvios vei iesi, cu cel drept, drept vei iesi, cu cel intelept, intelept vei iesi iar cu cel indaratnic, cu mult mai indaratnic (roman) - Spune-mi cu cine esti in vizita si-ti voi spune cine esti (spaniol).
216. Stalpul pre carele se reazama omanirea si cinstea este virtutea, adeca fapta buna (roman).
217. Stapaneste vorba pana ce nu ai vorbit (japonez).
218. Stapanirea de sine constituie deosebirea esentiala intre om si animal si o adevarata barbatie nu exista fara aceasta calitate. Stapanirea de sine sta la baza tuturor virtutilor (englez).
219. Stapanirea de sine este adevarata libertate a individului (englez).
220. Stapanirea de sine se invata infranandu-si pornirea catre hoinareala si joc si tinand din scurt nerabdarea, bonbaneala si mania (rusesc).
221. Stim ca, pentru a fi fericiti si a face pe altii fericiti, trebuie sa iubim aproapele nostru ca pe noi insine si, daca nu e cu putinta sa-i facem cele ce am dori ca sa ni se faca noua, cel putin sa nu-i facem ceea ce nu ne-ar place sa ne faca noua altul (rusesc).
222. Stim de ajuns, ca nu trebuie sa vorbim de loc despre sotia noastra, dar nu stim de ajuns ca trebuie si mai putin sa vorbim despre noi insine (francez).
223. Stima publica ne inalta in proprii nostri ochi si constituie nu numai o recompensa morala, dar si un puternic indemn la lucru (roman).
224. Stima publica nu este un lucru de mica insemnatate pentru bunul mers al afacerilor. Este insa o rusine a o obtine prin umiliri si lingusiri (latin).
225. Stima si respectul numai celor care, si in masura in care, contribuie la combaterea durerilor, la combaterea egoismului, sau la sporirea puterii de cunoastere (grecesc).
226. Stima valoreaza mai mult decat celebritatea; demnitatea mai mult decat renumele; cinstea mai mult decat gloria (francez).
227. Stimez pe omul demn si venerez durerea care se ascunde (roman).
228. Stomacul este fruntea bolii, iar cumpatarea fruntea leacurilor (roman).
229. Stomacul plin nici nu lupsa bine, nici nu fuge bine (spaniol).
230. Stomacul plin nu invata bucuros (latin).
231. Straduieste-te sa imiti intelepciunea adversarului (latin).
232. Strainului si saracului da-i cat poti, totdeauna; caci si tu poti ajunge ca el (grecesc).
233. Strange bani albi pentru zile negre (italian).
234. Strangeti-va laolalta, cati simtiti in voi dorul de munca si setea sfanta de adevar, ca multi dusmani vom avea (roman).
235. Striveste capul sarpelui pana nu se face mare (turcesc).
236. Sub darnicie se ascunde avaritia (rusesc).
237. Sub piatra cea mai frumoasa, zace ascunsa scorpia (grecesc) - Momeala este cea care prinde pestele, nu undita (francez) - Labele de catifea ascund ghearele (englez).
238. Sub pielea de sarpe se ascunde adesea o minte de lup (latin).
239. Sub pielea omului mai multe animale-si gasesc umbra (francez).
240. Suferintele invata pe om arta tacerii (latin).
241. Suflati colbul de pe cronici si faceti sa renasca virtutile batranilor de atunci, in sufletele tinerimii de astazi (roman).
242. Sufletele frumoase se intalnesc (francez).
243. Sufletele mari rabda in tacere (german).
244. Sufletul si nu corpul face casatoria durabila (grecesc).
245. Supremul bine pentru om este o viata cat mai vesela si cat mai lipsita de tristete. Lucrul acesta este cu putinta numai atunci cand nu-si fixeaza placerile in lucruri trecatoare (grecesc).
246. Sunt adevaruri care au nevoie sa fie colorate ca sa se poata vedea (roman).
247. Sunt multi critici a caror personalitate te arata ca oglinzile care lungesc sau latesc (francez).
248. Sunt eu negru dar nu sunt diavolul - Am defectele mele dar nu sunt cele mai rele (englez).
249. Sunt ipocriti si netrebnici cei ce fac toate din gura, dar nimic in realitate (grecesc).
250. Sunt o multime de oameni ale caror suflete timide si descurajate nu incearca de loc sa astepte o soarta mai buna. Adevaratii prieteni trebuie sa faca tot ceea ce le sta in putinta ca sa le destepte curajul pierdut si sa le arate sperantele celor mai dulci gandiri (latin).
251. Sunt obiceiuri care mai bine este sa fie calcate, decat urmate (englez).
252. Sunt oameni, care din cauza modestiei lupta viata intreaga cu greutati imaginare, in timp ce altii care sunt poate mai putin dotati reusesc sa ajunga departe in viata numai prin rabdare, buna dispozitie si stapanire de sine (englez).
253. Sunt oameni care, printr-un exercitiu contrariu, si-au modelat purtarea si si-au insusit cu atata indemanare toate acele marunte dovezi de politete si respect pe care natura sau moda le-au stabilit in societate, incat nu par artificiale, nici studiate, ci doar consecinte firesti ale unei firi incantatoare si ale unei minti bine dezvoltate (francez).
254. Sunt oameni fara caracter in fapte marunte, dar de-un caracter eroic, cand e vorba de fapte mari (roman).
255. Sunt putini oameni care au atata tarie pentru a suporta adevarul si pentru a-l spune (francez).
256. Sunt vrednici de lauda copiii care asculta de parinti (latin).
257. Suntem mai gelosi de cinstirea altora decat de stima lor (francez).
258. Suntem obligati sa fim cinstiti, nu sa fim bogati (englez).
259. Suportand o insulta veche chemi una noua (latin).
260. Supravegheaza-ti cuvintele fata de adversari prin prudenta, fata de altii prin buna crestere. Ca sa-i dai drumul unui cuvant, e totdeauna vreme, sa-l iei indarat, niciodata (roman).
261. Surasul este perfectiunea rasului. Surasul cere suras (francez).
262. Surdul cauta buzele si prostul lauda (roman).
263. Surdul nu te aude dar le potriveste (roman).
2. Sa ai mandria cuvenita meritelor (latin).
3. Sa aratam dupa moda si obiceiurile locului tot respectul si stima ce se cuvine rangului si conditiei persoanei respective (englez).
4. Sa ascultam si sa cinstim pe parintii nostri de credem ca e bine sau nu asa (roman) - Sunt vrednici de lauda copiii care asculta de parinti (latin) - Si batranii sunt buni la ceva si sfatul lor e sfat cuminte (roman).
5. Sa asculti si pe ale nevestei macar din zece una (roman) - Sa asculti, bine este si sfatul unei neveste (roman).
6. Sa ascunzi taina ta daca o iubesti, ca numai indata o pierzi (roman).
7. Sa avem de partea noastra adevarul; iata secretul elocintei si al virtutii, iata autoritatea morala. E cea mai inalta maxima a artei si a virtutii (francez).
8. Sa aveti carti bine alese, pe care le veti citi singuri, pe care le veti citi si cu sotia, pe care le veti citi mai tarziu in familie (francez).
9. Sa aveti multi prieteni si putine destainuiri (latin).
10. Sa bei vinul dar el sa nu te bea (roman) - Sa bei dar sa nu-ti bei mintile (roman).
11. Sa cautam mai intai a pastra acea deplina sanatate, a carei floare este veselia (roman).
12. Sa cinstesti pe cei batrani si de sfat sa le multumesti (roman).
13. Sa comande cine poate, sa asculte cine trebuie (italian).
14. Sa dai sfat dupa stiinta buna, spre binele de obste al tuturor, iar nu dupa pofta unor s-altora (roman).
15. Sa dam deoparte toate sfaturile trecutului, care nu ne indreapta spre viitor (german).
16. Sa facem ceea ce trebuie facut, nu ceea ce se face (francez).
17. Sa faci binele si sa-l arunci in mare, daca nu ti-l inapoiaza lumea, ti-l va aduce un peste (turcesc).
18. Sa fii bun si bland la toate, dar pana unde se poate (roman).
19. Sa fii la imbracaminte frumos, dar nu sclivisit, a te imbraca frumos inseamna demnitate; a te impopotona inseamna afectare (grecesc).
20. Sa fii stimat sau injosit, aceasta tine de tine insuti (turcesc).
21. Sa fim buni sau sa luam pilde de la cei buni (roman).
22. Sa glumesti cu adevarul inseamna sa te joci cu focul (rusesc).
23. Sa inveti pentru tine dar sa stii pentru toti (roman).
24. Sa iubesti intelepciunea, sa iubesti stiinta, dar cu mai mult sa iubesti adevarul (roman).
25. Sa iubim si prietenia si adevarul, totusi e o datorie sfanta sa pretuim mai mult adevarul (grecesc).
26. Sa ne dam silinta sa nu suparam pe nimeni (latin).
27. Sa ne deprindem a ne mari stapanirea de sine (latin).
28. Sa ne ferim de a ne grabi sa raspundem noi cand altul e intrebat (grecesc).
29. Sa ne ferim de greseli, nu din teama, ci din simt de raspundere (grecesc).
30. Sa n-ai niciodata incredere in acela care si-a calcat odata cuvantul (englez).
31. Sa nu astepti niciodata cea mai deplina recunostinta; caci atunci cand cineva vede ca ea ii intrece puterile, nu poate decat sa rupa legaturile cu tine (roman).
32. Sa nu auzi vreodata secretele celor mari (roman).
33. Sa nu faci niciodata un lucru pe jumatate (englez).
34. Sa nu faci rau vreodta in viata nimanui, ca nu e bine, nici celor mai firavi ca tine (latin).
35. Sa nu fii intr-atat de rau incat sa te spanzuri si nici intr-atat de bun incat sa te lasi calcat in picioare (arab).
36. Sa nu iti pierzi vremea sa sfatuiesti pe cel ce nu intelege, ca in zadar te straduiesti (roman) - Nu filozofa cu prostul ca mare dusman poti capata (latin).
37. Sa nu mergi contra curentului (englez).
38. Sa nu mergi inaintea judecatii pana nu te-ai judecat singur inaintea dreptatii (latin).
39. Sa nu ne randuim viata si portul dupa moda, ci dupa cum ne invata obiceiurile parintilor nostri (latin).
40. Sa nu pierdem din vedere ca oamenii scurti la vorba si cu talc sunt mai admirati, mai iubiti si par mai intelepti, decat acesti usuratici limbuti, care n-au nici un frau in vorbire (grecesc).
41. Sa nu punem asprime in insusirile noastre, nici ocara in mustrari (latin).
42. Sa nu radem fata de oricine, nici in orice loc, nici catre oricine, nici pentru orice lucru (roman).
43. Sa nu razi de nimeni niciodata, caci rasul iti cade in vine (roman).
44. Sa nu razi mult, nici de multe, nici fara seama. Sa nu razi de nimeni (grecesc).
45. Sa nu spui la nimenea ce ai la inima (roman).
46. Sa nu stie mana stanga ce face dreapta (englez).
47. Sa nu stingi lumina cand e suparare in casa, ci trebuie sa stingi mai inainte supararea si numai apoi lumina (roman).
48. Sa nu te bucuri de raul altuia (roman).
49. Sa nu te incumeti niciodata sa glumesti cu femeile (german).
50. Sa nu te invoiesti cu cel nedrept la barfeli, blesteme sau indemnuri rele (bizantin).
51. Sa nu te legi daca nu te doare capul (roman) - Unde nu te doare nu trebuie plasture (francez).
52. Sa nu te rusinezi a invata ceva si de la cel mai mic (roman).
53. Sa nu va bizuiti pe sfaturile primite de la mai multi oameni, ele mai degraba zapacesc si induc in eroare decat limpezesc si indrumeaza (francez).
54. Sa nu zavistuiesti numele cel bun, ci sa te iei dupa el, ca sa ajungi ca el (roman).
55. Sa pedepsesti dupa judecata, dupa pravila tie data, iar nu cu manie si fara nici o vina (roman).
56. Sa primim veselia cu bratele deschise oricand se iveste, caci nu vine niciodata la vreme nepotrivita (german).
57. Sa rosesti pentru defectele tale nu inseamna ca ai inceput sa le indrepti (indian).
58. Sa stam stramb si sa judecam drept (roman).
59. Sa se dea fiecaruia ceea ce se cuvine (latin).
60. Sa serveasca fiecare interesului sau in masura in care nu produce altuia nedreptate (latin).
61. Sa te fereasca sfantul de locul unde oamenii pranzesc si nu te cheama la masa, unde vorbesti si nu te asculta (albanez).
62. Sa te feresti de omul rau din casa (francez).
63. Sa te feresti la manie de a dezvalui vreo taina, caci aceasta te face inapt pentru viata in societate (englez).
64. Sa te intrebi ce ai gresit in ziua in care vei vedea ca nu mai ai dusmani (roman).
65. Sa te obisnuiesti, dar sa nu te naravesti (roman).
66. Sa te porti in orice faci asa ca si cum te-ar vedea oricine altul (latin).
67. Sa te rusinezi de caruntetele (parul alb) celui batran, ca si de tine altii sa se rusineze (roman) - Sa necinstesti caruntetele, cea mai mare ocara. Fereste-te de aceasta (roman).
68. Sa umblati cu buna-cuviinta fata de cei din jur (grecesc).
69. Sa-i tot gasesti defecte prietenului tau inseamna sa slabesti prietenia (olandez).
70. Sa-ti fie rusine de tine, daca ai ajuns un suflet obosit, intr-un corp inca plin de vigoare (latin).
71. Sacalul este rege in satul pustiu (indian).
72. Sacul nu este vreodata atat de plin incat sa nu mai incapa un bob (francez).
73. Sacul rabdarii trebuie cusut (japonez).
74. Sacul zgarcitului gura n-are si al risipitorului fund n-are (roman).
75. Sageata aruncata asupra unui drept se intoarce asupra aruncatorului (armean).
76. Sagetile care au fost vazute vatama mai putin (latin).
77. Sagetile strabat corpul, cuvintele rele sufletul (roman).
78. Saluta copacul care te adaposteste, o merita (francez).
79. Saluta un om mare, nu descoperindu-ti capul, ci descoperindu-ti cugetul (roman).
80. Salutul intre doi dusmani este primul semn al impacarii (roman).
81. Sangele nevinovat va cere razbunare (roman).
82. Sarac fara rabdare, candela fara undelemn (arab).
83. Saracia are nevoie de putin, luxul de mult, zgarcenia are nevoie de toate (englez).
84. Saracia da nastere la hoti, iubirea la poeti (japonez).
85. Saracia nu este un viciu (francez).
86. Saraciei ii lipsesc multe, avaritiei totul (latin).
87. Saracul care da putin isi da inima, bogatul care da mult nu da decat din bogatia sa (turcesc) - Saracul care daruieste se sacrifica, pe cand bogatul doar imparte din ce are (turcesc).
88. Sarea si sfatul nu se dau decat celui care le cere (italian).
89. Sarmana casa unde gainile canta si cocosul tace (italian).
90. Sarpele musca uneori dar omul rau la tot pasul (indian).
91. Sarpele orb nu se teme de nimic (japonez).
92. Sarpele pana nu-l calci pe coada, nu se-ntoarce ca sa muste (roman).
93. Sarutarea cu gura nu atinge totdeauna inima (englez).
94. Sarutul cu gura nu e totdeauna sarutul cu inima (francez).
95. Sase semne are prietenia: da si primeste, se destainuieste si intreaba, se ospateaza si da sa manance (indian).
96. Savarsesti o greseala impotriva politetii cand lauzi peste masura (francez).
97. Scoateti respectul din prietenie si-i veti lua cea mai frumoasa podoaba (francez).
98. Scopul imbracamintei noastre este decenta si apararea de intemperii (englez).
99. Scorpionul il musca pe cel care l-a scos din foc (indian).
100. Se atrage ura atat facand bine cat si facand rau (italian).
101. Se castiga mai mult prin prietenie si cumpatare decat prin teama (englez).
102. Se cuvine, ca oameni, sa nu radem de nenorocirea altora, ci sa-i compatimim (grecesc).
103. Se daruieste un ou ca sa te primeasca un bou (francez) - Darul cere alt dar (arab).
104. Se fagaduieste mult pentru a se da putin (francez).
105. Se gaseste totdeauna cineva care sa arunce cu pietre in pomul incarcat (roman).
106. Se iarta cu usurinta o crapatura in caracterul unui om, nu insa in vesmintele sale (englez).
107. Se intampla deseori ca adevarul sa nu fie crezut (francez).
108. Se minte nu numai in cuvinte, ci si cu fapte si asemenea fel de a insela e si mai periculos (roman).
109. Se pare ca invidiem mai mult decat pe altii pe aceia care se ridica prin singura putere a aripilor lor, si se despart de cusca in care ceilalti raman inchisi (roman).
110. Se pare ca recreatia si gluma vesela sunt necesare pentru viata (grecesc).
111. Se poate castiga orice in singuratate afara de caracter (francez).
112. Se poate da un bun sfat, nu insa si o buna purtare (englez).
113. Se poate face mult cu ura, dar mai mult cu iubirea (englez).
114. Se poate rezista la orice, afara de bunavointa (francez).
115. Se poate spune ca ceea ce distinge pe omul binecrescut de cel cu purtari rele, este spiritul de sacrificiu pe cere-l manifesta in toate imprejurarile vietii (englez).
116. Se prefera un compliment mincinos unei critici sincere (latin).
117. Se stie ca pacatele si viciile cuiva le iertam cand incepem sa le intelegem. Din nenorocire ceva asemanator se intampla si, cu meritele si virtutile cuiva; ele incep sa se evaporeze, cand prindem sa le intelegem (roman).
118. Se vede omul de buna-cuviinta din faptul ca spune si asculta numai ceea ce se potriveste unui barbat civilizat si nobil (grecesc).
119. Se vindeca rana facuta de glont sau de foc, dar nu si cea pricinuita de lasitate (arab).
120. Secretul este sangele tau, lasa-l prea des sa iasa si vei muri (arab).
121. Secretul, vinul si dragostea nu valoreaza nimic daca sunt vanturate (francez).
122. Semnul celui ce inainteaza pe cale intelepciunii: nu ocaraste pe nimeni si nu lauda pe nimeni; nu vorbeste nimic de sine, nici ca este mare, nici ca stie multe. Nu i-a mers bine o treaba? El este cauza. Il lauzi? Rade de tine. Il ocarasti? Tace si nu se supara (grecesc).
123. Seninatatea sufletului este semn al sigurantei (latin).
124. Sensul pur al adevarului se formeaza in cercuri restranse (italian).
125. Sentimentul de emulatie si invidia nu se intalnesc decat la persoanele cu aceeasi ocupatie, cu aceleasi talente sid e aceeasi categorie sociala. Mestesugarii cei mai prosti sunt cei mai rosi de invidie (elvetian).
126. Separarea si divortul sunt pumnale cu doua taisuri; infingandu-se intr-o parte se raneste si cealalta (chinez).
127. Seriozitatea este in stare sa inlature pornirile de obraznicie, numai din privire (japonez).
128. Seriozitatea este o taina a corpului, nascocita spre a ascunde defectele spiritului (francez).
129. Seriozitatea se vede in lucrurile cinstite si frumoase, iar gluma in defecte si deformatii (latin).
130. Serpii se intind acolo unde cresc florile (englez) - Unde este miere sunt si muste (turcesc).
131. Sfada grabnica aprinde foc si vrajba grabnica varsa sange (roman).
132. Sfada sa te pazesti a nu baga in casa ta (roman).
133. Sfada sfada ne aduce, iar vorba dulce mult folos aduce (roman).
134. Sfarsitul discutiei nu trebuie sa fie victoria, ci imbunatatirea (francez).
135. Sfatuitor sa te arati daca o faci numai pentru cele bune (roman).
136. Sfatul batranului nu-ti sparge capul niciodata (italian).
137. Sfatul cand este mai necesar atunci este mai putin ascultat (englez).
138. Sfatul cel rau este mai rau pentru acela ce-l pune la cale (grecesc).
139. Sfatul celor mai batrani se vede fara greseala, ca mai multe au patit (roman).
140. Sfatul celor tineri, ca soarele de iarna, ce mult te lumineaza, dar putin incalzeste (grecesc).
141. Sfatul dat unor nebuni in furie nu-i linisteste. Nu trebuie sa se dea sfaturi ori si cui (indian).
142. Sfatul dupa fapta e manta dupa ploaie (roman).
143. Sfatul la betie nu are sfarsit bun (francez).
144. Sfaturile batranilor sunt spadele tinerilor (latin).
145. Sfaturile bune ne sunt de trebuinta, la relele ce-adese ne vin pe nestiinta (roman).
146. Si apa linistita poate rasturna barca (malaezian).
147. Si binele si raul din vorba izvorasc (persan).
148. Si binele si raul sta in puterea noastra (latin).
149. Si cainele cunoaste pe cel care-l hraneste (rusesc).
150. Si cainele de rasa are purici (rusesc).
151. Si care lacas ar fi mai sfant decat inima parintilor, cel mai bland judecator, cel mai intim partas, soarele dragostei a carui vapaie incalzeste strafundurile cele mai intime ale nazuintelor noastre (german).
152. Si cei tineri, de multe ori, intrec pe cei batrani cu a lor buna judecata (roman).
153. Si daca oamenii tineri arata sfiala si rusine, noi ii laudam, la un om batran insa, nu va lauda nimeni nerusinarea, deoarece credem ca el n-are voie sa faca ceva de care sa trebuiasca a se rusina (grecesc).
154. Si de umbra raului te fereste (roman).
155. Si fiara cea mai crunta cinsteste neamul sau (roman).
156. Si oaia se lupta daca e provocata (latin) - Omul e leu in propria sa cauza (englez) - Un cerb incoltit este un dusman periculos (englez) - Un sobolan incoltit indrazneste sa muste pisica (japonez).
157. Si pentru vin, ca si pentru libertate, cumpatarea este priincioasa (latin).
158. Si pentru zavistie multi fac rau; case saracesc, cetati sa risipesc, locuri se pustiesc (roman).
159. Si trecut fiind in varsta nu vei gresi ascultand (roman).
160. Si vorba si tacerea si una si alta, la vremea lor, mult folosesc (roman).
161. Sileste-te a infrana toate patimile de care-i rusinos sa fii stapanit; ele sunt: lacomia, mania, placerea, intristarea (grecesc).
162. Sileste-te din rasputeri sa fii tu insuti ceea ce ai vrea sa fie copilul tau (francez).
163. Sileste-te sa dobandesti cinste cu munca ta, ca acea cinste iti ramane in veci nemuritoare (francez).
164. Simpatia este cheia de aur care deschide inimile oamenilor. Ea nu te invata numai sa fii politicos si gentil, ci iti da posibilitatea sa intelegi, iti educa inteligenta si poate fi privita aproape ca o comoara a omenirii (englez).
165. Simpatia tinde sa asemene din ce in ce mai mult persoanele intre care exista (roman).
166. Simpatie sa dobandesti, ca mila si indurare ti-aduce catre toti (roman).
167. Simplitatea, care ar trebui sa fie o calitate naturala, are nevoie adesea de studiu pentru a fi dobandita (francez).
168. Simplitatea adevarata uneste bunatatea cu frumusetea (grecesc).
169. Simplitatea este o infatisare straina de lucruri de prisos (bizantin).
170. Simplitatea n-a stricat niciodata gustul (francez).
171. Simtul de datorie e cea mai luminoasa dovada de sanatate a unui suflet (roman).
172. Sinceritatea, o sinceritate adanca, mare, pura, este prima caracteristica a tuturor oamenilor eroici in vreun chip (englez).
173. Sinceritatea desavarsita este cea mai inalta scoala de vitejie (german).
174. Sinceritatea este baza calitatilor superioare, ea se manifesta in purtarea individului, in spirit drept si cinstea oricarei actiuni si se intrevede din orice cuvant si din orice fapt. Datorita ei toti ceilalti capata incredere in individ (englez).
175. Sinceritatea este cuvantul care se formeaza in gaoacea inimii (arab).
176. Sinceritatea este o deschidere a inimii. Ea se gaseste la foarte putini oameni si aceea pe care o vedem de obicei nu este decat o dibace ascundere, spre a ne atrage increderea celorlalti (german).
177. Sinceritatea este o floare care creste numai in sera de inimi a copiilor, acolo se gaseste cu prisosinta tot ce-i trebuieste. Sadita in alta parte, traieste putin, degenereaza si cu timpul chiar moare (roman).
178. Sinceritatea nu inseamna a spune tot ce gandesti, ci a gandi tot ceea ce spui (francez).
179. Sinceritatea nu trebuie sa devina naivitate, nici intelepciunea siretenie (roman).
180. Singura e calea ingusta a datoriei (german).
181. Singuratatea este pentru spirit ceea ce este dieta pentru corp (francez).
182. Singuratatea este soarta tuturor oamenilor de capacitate deosebita: ei o vor deplange uneori, insa o vor alege totdeauna ca pe cel mai mic dintre doua rele (german).
183. Singurul nostru dusman pe lume este prostia, intunecimea de minte (englez).
184. Singurul remediu al nenorocirii este actiunea (englez).
185. Singurul sfat care place este timpul (englez).
186. Siretenia si perfidia sunt resursele oamenilor care nu au destula minte pentru a fi cinstiti (englez).
187. Slabiciunea strica lucrurile iar pe om indaratnicia (turcesc).
188. Soacra nu-si aminteste ca a fost intr-o zi nora (francez).
189. Soacra nu trebuie sa fie cu gura mare si sa tot carteasca la toate (roman).
190. Soarecii vor fugi de pe vasul care se scufunda (englez) - Sobolanii care fug iti anunta de corabia care se scufunda (englez).
191. Soarele de e soare si tot nu poate incalzi lumea toata (roman).
192. Soarele sa nu apuna peste mania voastra (israel).
193. Soarele straluceste chiar in ciuda celor rai (italian).
194. Societatea femeilor este elementul in care se dezvolta distinctia sociala (german).
195. Societatile cele mai placute sunt acelea unde domneste intre membri o stima reciproca (german).
196. Socrate dadea sfatul sa ne pazim de mancarurile care ne starnesc pofta, chiar cand nu suntem flamanzi si de bauturile care ne atrag, cand nu ne e sete (grecesc).
197. Solidaritatea vrea ca fiecare, individual sau colectiv, sa dea ajutor acelui ce piere sub povara vietii (francez).
198. Sotia buna face sotul bun (francez) - Sotia este cheia casei (englez).
199. Sotia buna si sanatatea sunt cele mai mari avutii ale barbatului (englez).
200. Sotia care-si iubeste cu adevarat sotul ii corecteaza defectele (armean).
201. Sotia castiga dragostea barbatului mai putin prin farmece trupesti, decat prin purtare cinstita, prin blandete si respect unul pentru altul (englez).
202. Sotia este necesara pentru un sfat bun, soacra pentru o buna primire, dar nimeni nu este ca o buna mama (rusesc).
203. Sotia este o tiitoare pentru barbatul tanar, o tovarasa pentru cel in varsta, o infirmiera pentru cel batran. Omul are deci, la orice varsta, un motiv pentru a se casatori (englez).
204. Spada a venit pe lume din cauza intarzierii adevarului, din cauza pervertirii lui (israel).
205. Spatele altuia il vezi dar pe-al tau niciodata (japonez).
206. Spre a fi intelept trebuie sa indeplinesti cinci conditii: sa taci, sa asculti, sa-ti amintesti, sa faci si sa studiezi (arab).
207. Spre agonisirea si castigarea cinstei sudorile trupului destule sunt, iara spre paza nebetejirii ei lacrami de sange trebuiesc (roman).
208. Sprijinul batranetii sunt copiii (roman).
209. Spiritele simple si sincere nu se inseala niciodata decat pe jumatate (francez).
210. Spiritul care ai vrea sa-l ai il strica pe cel care-l ai (francez).
211. Spiritul de rand se ocupa cu batjocura, cu criticile si meschinariile, gata sa-si rada oricand si de orice (englez).
212. Spiritul larg, profunzimea gandirii, cunoasterea oamenilor, tactul si energia in actiune nu pot lipsi unui om care este foarte invatat (englez).
213. Spune drept totdeauna; e mai bine sa spui tu adevarul, decat sa-l adauge cineva necontenit la cele ce spui (roman).
214. Spune prietenului tau o minciuna si daca pastreaza secretul spune-i si adevarul (portughez).
215. Spune-mi cine esti ca sa-ti spun cu cine te-nsotesti (roman) - Spune-mi pe cine admiri sa-ti spun cine esti (francez) - Spune-mi ce mananci si-ti voi spune cine esti (francez) - Daca stai cu magarul, magareste vei vorbi (grec) - Cu cel cuvios de vei locui, cuvios vei iesi, cu cel drept, drept vei iesi, cu cel intelept, intelept vei iesi iar cu cel indaratnic, cu mult mai indaratnic (roman) - Spune-mi cu cine esti in vizita si-ti voi spune cine esti (spaniol).
216. Stalpul pre carele se reazama omanirea si cinstea este virtutea, adeca fapta buna (roman).
217. Stapaneste vorba pana ce nu ai vorbit (japonez).
218. Stapanirea de sine constituie deosebirea esentiala intre om si animal si o adevarata barbatie nu exista fara aceasta calitate. Stapanirea de sine sta la baza tuturor virtutilor (englez).
219. Stapanirea de sine este adevarata libertate a individului (englez).
220. Stapanirea de sine se invata infranandu-si pornirea catre hoinareala si joc si tinand din scurt nerabdarea, bonbaneala si mania (rusesc).
221. Stim ca, pentru a fi fericiti si a face pe altii fericiti, trebuie sa iubim aproapele nostru ca pe noi insine si, daca nu e cu putinta sa-i facem cele ce am dori ca sa ni se faca noua, cel putin sa nu-i facem ceea ce nu ne-ar place sa ne faca noua altul (rusesc).
222. Stim de ajuns, ca nu trebuie sa vorbim de loc despre sotia noastra, dar nu stim de ajuns ca trebuie si mai putin sa vorbim despre noi insine (francez).
223. Stima publica ne inalta in proprii nostri ochi si constituie nu numai o recompensa morala, dar si un puternic indemn la lucru (roman).
224. Stima publica nu este un lucru de mica insemnatate pentru bunul mers al afacerilor. Este insa o rusine a o obtine prin umiliri si lingusiri (latin).
225. Stima si respectul numai celor care, si in masura in care, contribuie la combaterea durerilor, la combaterea egoismului, sau la sporirea puterii de cunoastere (grecesc).
226. Stima valoreaza mai mult decat celebritatea; demnitatea mai mult decat renumele; cinstea mai mult decat gloria (francez).
227. Stimez pe omul demn si venerez durerea care se ascunde (roman).
228. Stomacul este fruntea bolii, iar cumpatarea fruntea leacurilor (roman).
229. Stomacul plin nici nu lupsa bine, nici nu fuge bine (spaniol).
230. Stomacul plin nu invata bucuros (latin).
231. Straduieste-te sa imiti intelepciunea adversarului (latin).
232. Strainului si saracului da-i cat poti, totdeauna; caci si tu poti ajunge ca el (grecesc).
233. Strange bani albi pentru zile negre (italian).
234. Strangeti-va laolalta, cati simtiti in voi dorul de munca si setea sfanta de adevar, ca multi dusmani vom avea (roman).
235. Striveste capul sarpelui pana nu se face mare (turcesc).
236. Sub darnicie se ascunde avaritia (rusesc).
237. Sub piatra cea mai frumoasa, zace ascunsa scorpia (grecesc) - Momeala este cea care prinde pestele, nu undita (francez) - Labele de catifea ascund ghearele (englez).
238. Sub pielea de sarpe se ascunde adesea o minte de lup (latin).
239. Sub pielea omului mai multe animale-si gasesc umbra (francez).
240. Suferintele invata pe om arta tacerii (latin).
241. Suflati colbul de pe cronici si faceti sa renasca virtutile batranilor de atunci, in sufletele tinerimii de astazi (roman).
242. Sufletele frumoase se intalnesc (francez).
243. Sufletele mari rabda in tacere (german).
244. Sufletul si nu corpul face casatoria durabila (grecesc).
245. Supremul bine pentru om este o viata cat mai vesela si cat mai lipsita de tristete. Lucrul acesta este cu putinta numai atunci cand nu-si fixeaza placerile in lucruri trecatoare (grecesc).
246. Sunt adevaruri care au nevoie sa fie colorate ca sa se poata vedea (roman).
247. Sunt multi critici a caror personalitate te arata ca oglinzile care lungesc sau latesc (francez).
248. Sunt eu negru dar nu sunt diavolul - Am defectele mele dar nu sunt cele mai rele (englez).
249. Sunt ipocriti si netrebnici cei ce fac toate din gura, dar nimic in realitate (grecesc).
250. Sunt o multime de oameni ale caror suflete timide si descurajate nu incearca de loc sa astepte o soarta mai buna. Adevaratii prieteni trebuie sa faca tot ceea ce le sta in putinta ca sa le destepte curajul pierdut si sa le arate sperantele celor mai dulci gandiri (latin).
251. Sunt obiceiuri care mai bine este sa fie calcate, decat urmate (englez).
252. Sunt oameni, care din cauza modestiei lupta viata intreaga cu greutati imaginare, in timp ce altii care sunt poate mai putin dotati reusesc sa ajunga departe in viata numai prin rabdare, buna dispozitie si stapanire de sine (englez).
253. Sunt oameni care, printr-un exercitiu contrariu, si-au modelat purtarea si si-au insusit cu atata indemanare toate acele marunte dovezi de politete si respect pe care natura sau moda le-au stabilit in societate, incat nu par artificiale, nici studiate, ci doar consecinte firesti ale unei firi incantatoare si ale unei minti bine dezvoltate (francez).
254. Sunt oameni fara caracter in fapte marunte, dar de-un caracter eroic, cand e vorba de fapte mari (roman).
255. Sunt putini oameni care au atata tarie pentru a suporta adevarul si pentru a-l spune (francez).
256. Sunt vrednici de lauda copiii care asculta de parinti (latin).
257. Suntem mai gelosi de cinstirea altora decat de stima lor (francez).
258. Suntem obligati sa fim cinstiti, nu sa fim bogati (englez).
259. Suportand o insulta veche chemi una noua (latin).
260. Supravegheaza-ti cuvintele fata de adversari prin prudenta, fata de altii prin buna crestere. Ca sa-i dai drumul unui cuvant, e totdeauna vreme, sa-l iei indarat, niciodata (roman).
261. Surasul este perfectiunea rasului. Surasul cere suras (francez).
262. Surdul cauta buzele si prostul lauda (roman).
263. Surdul nu te aude dar le potriveste (roman).
Dorin, Merticaru