Click aici! - Doneaza si vei avea mai multe! - Finanteaza si vei fi deasupra tuturor! - Click aici!
Oferta de carte Dorin M

I.A.S. 1 - Prezentarea situatiilor financiare
Catre pagina principala...Catre paginile de studiu - To Study...Catre paginile de distractie - To Entertain...Catre paginile de lucru - To Work...Catre paginile de afaceri - To Affair Catre meniu Contabilitate...Catre Meniu IAS si IFRS.

            IAS 1 - Prezentarea situatiilor financiare

            Obiectivele IAS 1.
            1. Sa ofere un cadru in care o entitate sa evalueze cum sa prezinte corect efectele tranzactiilor si ale altor evenimente, si sa evalueze daca rezultatul respectarii unui Standard sau a unei Interpretari induce atat de mult in eroare incat nu ofera o prezentare fidela.
            2. Sa isi bazeze criteriul de clasificare a datoriilor in curente si necurente doar pe conditiile existente la data bilantului.
            3. Sa interzica prezentarea articolelor de venituri si cheltuieli ca fiind "elemente extraordinare".
            4. Sa specifice prezentari privind rationamentele pe care le-a facut conducerea in aplicarea politicilor contabile ale societatii, in afara de cele care implica estimari care au cel mai semnificativ efect asupra sumelor recunoscute in situatiile financiare.
            5. Sa specifice prezentari despre sursele cheie de incertitudini privind estimarea la data bilantului, care prezinta un risc semnificativ de a cauza o ajustare semnificativa asupra sumelor reportate ale activelor si datoriilor in urmatorul an financiar.
            Principalul obiectiv este de a "descrie" baza pentru prezentarea situatiilor financiare generale, avand ca principala rezultanta asigurarea comparabilitatii atat cu situatiile financiare ale entitatii pentru perioadele precedente, cat si cu situatiile financiare ale unor entitati (din acest motiv nici nu exista recomandari cu privire la aria de aplicabilitate a standardului). Pentru a ajunge la acest "rezultat" el prezinta considerentele generale pentru prezentare, recomandari pentru structura situatiilor financiare, cerinte minime privind continutul prezentarilor de situatii financiare si recomandari pentru conformitatea sau abaterea de la IAS 1. Acest standard inlocuieste "Prezentarea politicilor contabile" (fost IAS 1), "Informatii prezentate in situatiile financiare" (fost IAS 5) si "Prezentarea activelor si pasivelor curente" (fost IAS 15).
            Recunoasterea, evaluarea si evidentiarea tranzactiilor si evenimentelor specifice sunt tratate in alte Standarde si Interpretari.
            Astfel, situatiile financiare generale trebuie sa ofere o imagine fidela a rezultatelor si pozitiei financiare a unei societati la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii utile. In functie de natura si dimensiunea evenimentelor ce au loc intre data bilantului si data la care sunt semnate situatiile financiare, aceste tranzactii pot fi, de asemenea, incluse in situatiile financiare sau prezentate in notele la situatiile financiare.
            Raspunderea asupra "corectitudinii" acestor prezentari nu apartine numai contabilului/ grupului de contabilitate ci si Consiliului Director si/ sau alt organism de conducere. Aceasta trebuie sa ia in considerare toate considerentele generale referitoare la prezentarea situatiilor financiare cum ar fi:
- Setul complet de situatii financiare include bilantul, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de monetar, politici si note contabile, entitatile fiind incurajate sa furnizeze si alte informatii financiare si nefinanciare, in plus fata de situatiile financiare;
- Prezentarea fidela este realizata ca aplicatie a IAS si/ sau cerintelor legislative din teritoriul administrativ unde isi desfasoara activitatea entitatea respectiva.
            Aria de aplicabilitate
            Acest Standard trebuie aplicat la prezentarea tuturor situatiilor financiare generale intocmite si prezentate in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS-uri).
            Situatiile financiare generale sunt acelea menite sa satisfaca nevoile utilizatorilor care nu sunt in situatia de a cere rapoarte adaptate nevoilor lor specifice de informatii. Situatiile financiare generale sunt acelea care sunt prezentate separat sau in cadrul altui document public, cum ar fi raportul
            Concordanta cu IAS-urile.
            In cadrul IAS 1 se specifica faptul ca nu este potrivita prezentarea situatiilor financiare ca fiind conforma cu cu IAS-urile atunci cand exista abateri semnificative de la metodele de contabilizare si de prezentare a informatiilor impuse de standarde sau interpretari. Acest lucru se datoreaza intentiei de a preveni aplicarea selectiva a standardelor si publicarea de asa-numite situatii financiare bazate pe IAS-uri care nu respecta prevederile acestora si care induceau in eroare voluntar sau nu. Ca o masura de prevedere, exista prevederi tranzitorii speciale pentru cazul in care o intreprindere adopta pentru prima data raportarile indicate de IAS-uri (mai ales in cazul cand practicile nationale trec impus la utilizarea IAS-urilor) cum ar fi IAS 22 - "Combinari de intreprinderi" si IAS 17 - "Leasing" care impun tratament tranzitoriu pentru o anumita perioada. Astfel se impune sa nu se utilizeze un tratament contabil alternativ, de ajustare directa, ci sa se ajusteze soldul/ soldurile de deschidere al rezultatului reportat in prima perioada contabila prezentata ajungandu-se astfel la ajustarea profitului sau pierderii nete.
            Abaterea este permisa numai daca aplicarea unui standard de contabilitate ar putea avea drept consecinta situatii financiare care induc in eroare (conform IAS 1, intreprinderile au obligatia de a intocmi situatii financiare care prezinta corect situatiile si realizarile lor financiare, precum si fluxurile de numerar). Pentru a determina necesitatea unei abateri trebuie sa se tina cont de obiectivul cerintei si sa se compare circumstantele aferente cu situatia generala. In marea majoritate a cazurilor, raportarea corecta presupune respectarea in totalitate a tuturor prevederilor cuprinse in IAS-uri).
- Conformitatea cu IAS trebuie prezentata distinct, in raport cu toate cerintele fiecarui standard (obligatoriu - este bine sa se retina ca cerintele IAS pot pare ca o recomandare, si nu ca o obligatie insa, daca se doreste conformitatea cu acestea, vor trebui respectate toate cerintele) fiind necesar sa se mentioneze inclusiv conformitatea cu un IAS inainte de data intrarii in vigoare a acestuia. De retinut este faptul ca, prezentarea de informatii nu constituie o justificare pentru tratamente contabile neadecvate si orice abatere de la un IAS care este necesara in scopul obtinerii unei prezentari fidele trebuie prezentata in detaliu (pentru ca raportarea sa fie in totalitate corecta, poate deveni necesara prezentarea unor informatii care depasesc cadrul celor cerute in mod expres de IAS-uri, cand se vor specifica toate abaterile de la standard mentionandu-se standardul de la care s-a facut abaterea, natura fiecarei abateri in parte, precum si cerinta definita in standarde, motivul pentru fiecare abatere si efectul financiar al fiecarei abateri asupra profitului sau pierderii nete, asupra activelor, pasivelor, capitalului propriu si situatiei fluxurilor de numerar).
- Atunci cand conducerea a ajuns la concluzia ca este necesara abatarea trebuie sa se insereze informatii suplimentare cum sunt: Declaratia conducerii din care sa reiasa ca situatiile financiare sunt prezentate fidel, O declaratie din care sa reiasa ca situatiile financiare sunt conforme cu IAS sub toate aspectele semnificative, O declaratie din care sa reiasa ca situatiile financiare se abat de la standard, standardul de la care s-a facut abaterea, natura abaterii, tratamentul impus in conditii normale, motivul abaterii, tratamentul adoptat si impactul financiar al abaterii asupra activelor, datoriilor, capitalului propriu, profitului sau pierderii nete si fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada prezentata.
            Oricum ar fi este bine de retinut ca tratamentele contabile eronate sau nepotrivite nu sunt rectificate nici de prezentarea informatiilor privind politicile contabile utilizate, nici prin note sau alte informatii suplimentare deoarece o prezentare reala a informatiilor nu poate indrepta o contabilizare gresita.
            Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice ale IAS privind politica contabila ce trebuie aplicata unui anumit element, conducerea trebuie sa selecteze politicile contabile care sa asigure faptul ca situatiile financiare ofera informatii care sunt:
a. relevante pentru nevoile decizionale ale utilizatorilor; si
b. credibile, in sensul ca:
- reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii;
- reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica;
- neutre (adica nepartinitoare);
- sunt prudente (adica estimarea valorilor incerte se face cu precautie, astfel incat activele sau veniturile nu sunt supraevaluate, iar datoriile sau cheltuielile nu sunt subevaluate); si
- sunt complete sub toate aspectele semnificative.
            Este important sa se inteleaga:
a. principiile si considerentele ce stau la baza politicilor contabile;
b. distinctia curent / imobilizat (pe termen lung) si cum se aplica aceasta distinctie la intocmirea bilantului;
c. principalele prevederi ale IAS 1 in ceea ce priveste intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere;
d. ce informatii trebuie prezentate in bilant si in contul de profit si pierdere si / sau in notele la situatiile financiare.
e. valorile ce trebuie incluse sau prezentate in situatiile financiare generale se stabilesc utilizandu-se rationamente profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori ca de exemplu, cat de semnificative sunt informatiile si daca acestea trebuie prezentate separat fie in bilant, fie in contul de profit si pierderi, fie in notele la situatiile financiare, precum si cat de interesati sunt utilizatorii situatiilor financiare sa aiba acces la aceste informatii, chiar daca acestea pot sa nu se refere la tranzactii de valoare.
f. un activ este o resursa detinuta de o intreprindere ca urmare a unor evenimente anterioare si care urmeaza sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprinderea respectiva - un pasiv este o obligatie curenta a intreprinderii rezultata din evenimente anterioare, a carei stingere va avea ca efect o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice ale intreprinderii.
            Principiile/ politicile contabile aplicate trebuie sa fie cele cerute de IAS, in cazul in care acesta nu exista fiind necesar sa se adopte politici proprii, relevante si credibile (IAS 1 cere prezentarea tuturor politicilor contabile semnificative care sunt utilizate la intocmirea situatiilor financiare) si, de asemenea, indica unele principii care stau la baza tuturor aspectelor privind politica contabila:
            - Principiul continuitatii activitatii/ continuitatea activitatii - situatiile financiare trebuie intocmite pornind de la presupunerea ca entitatea isi va continua activitatea in viitor (mai putin daca acest lucru este in mod clar neadecvat, si in aceasta situatie trebuie prezentate motivele pentru care entitatea nu poate sa-si continue activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii - cand exista probabilitatea ca intreprinderea sa fie lichidata sau isi va inceta activitatea). Daca situatiile financiare nu sunt prezentate pe baza principiului continuitatii activitatii trebuie sa se evidentieze elementele "descriptive" ale situatiei, motivul si incertitudinile cu privire la continuitate. In cazuri extreme, poate fi necesara intocmirea situatiilor financiare pe o baza diferita (de exemplu, evaluarea activelor pe termen lung la valoarea realizabila neta sau la valoarea de lichidare, si nu la costul istoric sau cel de inlocuire), devenind imposibila aplicarea acestui principiu dar... aceste cazuri sunt bine studiate, prezentate si stabilite in cadrul altor IAS-uri.
            - Principiul consecventei/ consecventa prezentarii - modul de prezentare si clasificare a diferitelor elemente din situatiile financiare trebuie mentinut de la o perioada la alta fiind necesar sa se prezinte modelele si clasificarea elementelor de la o perioada la alta, cu exceptia cazului cand o schimbare va avea ca rezultat o prezentare mai adecvata sau cand schimbarea a fost ceruta de IAS (sau modificarea acestuia).
            - Contabilitatea de angajamente - se foloseste conceptul contabilitatii de angajament, tranzactiile si evenimentele fiind recunoscute atunci cand acestea se produc (si nu atunci cand se primeste sau se plateste numerarul - atentie: contabilitatea de angajament nu afecteaza situatia fluxurilor de numerar) si raportate in perioadele aferente. Prevederi speciale cu privire la momentul adecvat al recunoasterii si evaluarii pe baza de angajamente sunt furnizate si de alte IAS-uri, cum este cazul recunoasterii veniturilor (IAS 11 - "Contracte de constructie" si IAS 18 - "Venituri"), a cheltuielilor (IAS 11, IAS 10 - "Evenimente ulterioare datei bilantului") si a provizioanelor (IAS 37 - "Provizioane, datorii si active contingente"). In sensul clarificarilor se indica un concept al conectarii costurilor la venituri care prevede recunoasterea cheltuielilor pe baza asocierii directe dintre costurile suferite si generarea unor venituri specifice. Astfel, in general, cheltuielile sunt inregistrate in care este recunoscut venitul aferent, un exemplu tipic constituindu-l recunosterea veniturilor si a costului bunurilor vandute in aceeasi perioada. In masura in care beneficiile viitoare probabile asteapta a fi realizate pe parcursul mai multor perioade cheltuiala respectiva este recunoscuta ca activ si amortizata pe parcursul perioadei previzionate a beneficiului. Cheltuielile care nu pot fi asociate cu vreun venit sau beneficiu viitor sunt inregistrate pe masura angajarii lor. Nu trebuie uitat faptul ca necesitatea respectarii conceptului conectarii costurilor la venituri nu justifica recunoasterea in bilant a amanarilor sau a angajamentelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor. In plus, acest principiu se aplica si in cazul recunoasterii si evaluarii.
            - Pragul de semnificatie si agregarea - un element este semnificativ si trebuie prezentat daca poate influenta deciziile economice (sau ale persoanelor implicate), luate pe baza situatilor financiare. Este permisa doar agregarea elementelor nesemnificative, cu natura si functie similara.
            - Cumularea / compensarea - fiecare element semnificativ trebuie prezentat in mod separat in situatiile financiare: elementele semnificative nu trebuie cumulate sau compensate, exceptii apasand in cazul in care acest lucru este permis expres de catre IAS-uri. Prin element semnificativ se va intelege activele si datoriile si, cu toate acestea, castigurile, pierderile, si cheltuielile aferente provenite din tranzactii si evenimente similare, si care nu sunt semnificative, pot fi compensate. La evaluarea semnificatiei elementelor, fiecare caz trebuie analizat in functie de dimensiunea si natura sa in raport cu situatiile financiare ale intreprinderii, ca un tot unitar sau cu anumite componente ale situatiilor financiare (cum ar fi profitul net actual sau normal, capitalul propriu, venitul sau alte elemente individuale sau subtotaluri relevante in situatia respectiva). Standardul nu furnizeaza un prag cantitativ sau o limita fixa pentru determinarea, in general, a ceea ce se considera semnificativ. Cu toate acestea, in practica, se folosesc reguli simple cum ar fi aplicarea unor procente din venituri, active sau profit net, sau dintr-un element relevant din situatiile financiare. Astfel de limite cantitative trebuie, totusi, aplicate cu foarte mare atentie fiecarui caz in parte avand in vedere si factori calitativi (cum sunt frecventa si natura aparitiei unui element, posibilele efecte pe termen lung si efectul cumulat in cazul unor elemente similare). Elementele nesemnificative trebuie cumulate cu sume de natura sau functie similara si nu trebuie prezentate separat. IAS 1 clarifica faptul ca scaderea valorii reprezentand deprecierea activelor nu este considerata compensare. De asemenea, raportarea valorii contabile a activelor dupa deducerea amortizarii cumulate nu reprezinta caz de compensare. Standardul nu impune o prezentare anume privind valoarea estimata a debitorilor incerti dar se considera ca orice provizion in acest sens trebuie inclus in valoarea contabila a creantelor. Astfel, provizionul pentru debitori incerti nu prezinta o obligatie a intreprinderii fiind mai degraba o problema de evaluare. Mai mult decat atat, nu este adecvata tratarea amortizarii cumulate si a pierderilor din depreciere ca fiind credite amanate si prezentarea acestora impreuna cu alte datorii in bilant. Daca o intreprindere doreste sa prezinte costul istoric al activelor si amortizarea sau deprecierea aferenta, acest lucru se poate face fie in cadrul activelor din bilant fie in cadrul notelor.
            In ceea ce privesc informatiile comparative, urmatoarele aspecte sutn relevante: prezentarea ceruta, in ceea ce priveste perioada anterioara, pentru informatiile numerice, informatiile narative si descriptive relevante care trebuie incluse, reclasificarea informatiilor comparative atunci cand este modificata clasificarea elementelor (prezentarea naturii, valorii si motivului/ motivelor).
            Nu trebuie uitat de faptul ca IAS 1 impune adoptarea de politici contabile care sa duca la intocmirea de situatii financiare care sa furnizeze informatii relevante si credibile (in acest caz se ajunge pana la prezentarea intelesului termenilor "relevanta" si "prag de semnificatie"). Astfel, informatiile sunt relevante daca influenteaza deciziile economice, in sensul ca ii ajuta pe utilizatori sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare. Relevanta este afectata de pragul de semnificatie al unui element, tinandu-se cont si de natura acestuia.
            Un alt element important este credibilitatea. Pentru a fi credibile, situatiile financiare trebuie sa indeplineasca o serie de caracteristici calitative cum sunt: reprezentarea fidela (utilizatorii sa obtina informatii care corespund cu realitatea economica si care sa dea informatii cu privire la incertitudinile majore aferente recunoasterii si evaluarii elementelor prezentate in situatiile financiare, chiar daca acestea sunt prezentate in note), prevalenta economicului asupra juridicului (contabilitatea trebuie sa reflecte substanta economica a tranzactiei si nu doar forma ei juridica), neutralitatea, prudenta (Necesara atunci cand intervin incertitudini in intocmirea situatiilor financiare, inclusiv a informatiilor cantitative din note, in special la efectuarea estimarilor. Prudenta este necesara pentru a evita supra/ subevaluarea activelor sau a profitului, sau a datoriilor sau a pierderii cat si pentru asigurarea prezentarii adecvate a incertitudinilor.) si integralitatea.
            Prezentarea informatiilor trebuie sa tina seama, in principal, de:
            Prezentarea fidela a pozitiei financiare, a performantei financiare si a fluxurilor de numerar impune utilizarea unor informatii relevante, credibile, comparabile si inteligibile. Pentru a fi inteligibila prezentarea informatiilor trebuie facuta astfel incat sa nu creeze confuzii sau sa induca in eroare, informatiile putand fi intelese fara eforturi de orice cititor, economist sau nu.
            Identificarea si perioada:
- situatiile financiare trebuie separate de alte informatii;
- fiecare componenta trebuie identificata in mod clar;
- se evidentiaza in special denumirea intreprinderii care realizeaza raportul, situatiile individuale sau de grup, data sau perioada de raportare, nivelul de precizie al elementelor inserate in raportare;
- raportarea trebuie sa fie cel putin anuala;
- situatiile trebuie emise (puse la dispozitia utilizatorilor) la momentul oportun (in termen de 6 luni de la data de raportare.
            Bilantul - furnizeaza informatii referitoare la pozitia financiara si necesita unele elemente "de baza" (in conformitate cu IAS 1, intreprinderile trebuie sa determine, pe baza naturii operatiunilor pe care le desfasoara, daca sa prezinte sau nu in bilant activele curente, activele imobilizate, datoriile curente si cele pe termen lung, clasificate separat - cu toate acestea, volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere ca acestea sa fie clasificate si raportate separat in bilant):
            - Distinctia curent /imobilizat (termen lung) - intreprinderea poate sa aleaga aceasta clasificare dupa active si datorii iar daca aceasta alegere nu este facuta, activele si datoriile trebuie prezentate pe larg, in ordinea lichiditatii lor. In plus trebuie prezentate valorile ce se asteapta a fi recuperate sau decontate in termen de/ sau dupa 12 luni.
            - Active curente - includ activele care se asteapta a fi realizate (sau sunt detinute pentru vanzare sau consum) in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii; active detinute, in principal, in scopul comercializarii sau detinute pe termen scurt si care se asteapta sa fie realizate in termen de pana la 12 luni de la data bilantului; reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este retrictionata.
            - Datorii curente - includ datorii ce se asteapta sa fie decontate in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii, datorii ce sunt exigibile in termen de 12 luni, datoriile pe termen lung ce sunt purtatoare de dobanda care sunt exigibile in termen de 12 luni si pot fi clasificate ca datorii pe termen lung (aceasta clasificare se poate face daca termenul initial a fost mai mare de 12 luni, exista intentia de a se refinanta respectiva datorie sau intentia este sustinuta de un contract).
            Principiul de baza este ca activele curente trebuie evaluate, in mod normal, la minimul dintre cost si valoarea realizabila neta. Activele imobilizate sunt, in mod normal, inregistrate la cost sau la valoarea reevaluata minus orice amortizare cumulata sau provizioane pentru depreciere. Amortizarea implica extinderea costului capitalului (sau a valorii reevaluate) a unui activ minus valoarea lui reziduala pe durata estimata de viata utila.
            Momentul recunoasterii/ Recunoasterea initiala are loc atunci cand: este probabil ca vor fi generate de sau catre intreprindere beneficii economice viitoare asociate activului (sau datoriei); si costul activului (sau datoriei) poate fi evaluat cu o certitudine rezonabila.
            Trebuie notat faptul ca, daca exista active sau datorii ce combina sume asteptate a fi recuperate sau achitate atat inainte cat si dupa 12 luni de la data bilantului, trebuie prezentate valorile ce se asteapta a fi recuperate sau achitate dupa mai mult de 12 luni. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta perioada de timp dintre momentul achizitiei materiilor prime utilizate intr-un proces de productie si momentul finalizarii acestui proces in numerar.
            In practica, toate stocurile, platile in avans pentru stocuri si creantele comerciale sunt, in mod normal, incluse in categoria activelor curente, chiar daca nu se preconizeaza a fi realizate in termen de 12 luni de la data bilantului. Daca exista creante si stocuri ce nu se asteapta a fi realizate in termen de 12 luni de la data bilantului, valoarea acestora trebuie prezentata separat. Aceasta este relevant, de exemplu, in cazul stocurilor de vinuri si bauturi spirtoase, pentru care procesul de maturare este de lunga durata.
            Asa cum s-a mentionat mai sus, numerarul sau echivalentele de numerar a caror utilizare nu este restrictionata trebuie tratate ca active curente. Numerarul si echivalentele de numerar a caror utilizare este restrictionata trebuie tratate ca active imobilizate.
            Anumite intreprinderi, cum este cazul bancilor, trebuie sa respecte si prevederile impuse de alte standarde (in cazul bancilor IAS 30 - "Prezentari in situatiile financiare ale bancilor si ale altor institutii financiare") in ceea ce priveste prezentarea de elemente suplimentare necesare deoarece IAS-urile au fost redactate luandu-se in calcul societatile comerciale si nu au luat in calcul modificarile semnificative care apar in cazul intreprinderilor non-profit, a agentiilor guvernamentale si a altor intreprinderi din sectorul public.
            De asemenea. nu trebuie uitat de faptul ca prezentarre rapoartelor financiare este abordata si de IAS 34 - "Raportarea financiara interimara" care aduce cerinta de inserare de informatii suplimentare de care IAS 1 nu tine seama. Astfel, in IAS 34 se tine cont de faptul ca se prezinta informatii financiare in afara situatiilor financiare, cum ar fi intr-un raport anual sau in situatii prezentate in vederea inregistrarii in cadrul diverselor autoritati, respectivele informatii fiind necesar a fi prezentate astfel incat sa existe o conformitate cu cele incluse in situatiile financiare.

            Situatii financiare.
            IAS 1 cere prezentarea urmatoarelor situatii financiare: Bilant; Cont de profit si pierdere; Situatia modificarilor capitalurilor proprii; Situatia fluxurilor de numerar; Rezumatul politicilor contabile si Note explicative. Structura bilantului, a contului de profit si pierdere si a situatiei modificarilor capitalurilor proprii este reglementata de IAS 1 si de volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS. Situatia fluxurilor de numerar este reglementata de IAS 7. In situatiile financiare trebuie prezentate cifre comparative pentru toate informatiile numerice, mai putin in cazul in care un IAS permite neprezentarea lor.
            IAS 1 indica (fara a obliga) si posibilitatea inserarii unui raport al conducerii asupra performantelor financiare si a pozitiei financiare a intreprinderii si asupra riscurilor majore si a incertitudinilor de activitate. Acesta reprezinta o oportunitate de a explica, intr-o forma narativa, situatia financiara curenta a unei intreprinderi si previziunile legate de aceasta, in general in ideea de a oferi investitorilor posibilitatea de a evalua intreprinderea din punctul de vedere al conducerii, furnizand informatii privind atat situatia istorica si curenta a societatii cat si despre perspectivele acesteia si nascand posibilitatea analizei paralele cu situatiile financiare generale in scopul unei analize cat mai corecte asupra performantei si perspectivelor societatii. Daca un astfel de raport este publicat, acesta trebuie sa prezinte si sa analizeze informatii privind tendinte semnificative cunoscute conducerii, angajamentele, evenimente sau incertitudini care, in mod credibil, se estimeaza ca vor influenta semnificativ evolutia afacerilor societatii, starea financiara si activitatea acesteia, fiind necesar ca acest raport sa contina informatii privind starea financiara care evidentiaza in special lichiditatea si resursele de capital ale societatii precum si informatii referitoare la riscuri si incertitudini concrete.
            Nu trebuie uitat si de faptul ca poate apare cerinta de a fi prezentate si alte informatii cum sunt cele din afara situatiilor financiare ale intreprinderii cum ar fi rapoartele asupra protectiei mediului, situatiile financiare care reflecta efectele inflatiei (descrise in IAS 15 - "Contabilizarea inflatiei"), in conditiile in care conducerea considera astfel de informatii folositoare in sprijinul luarii de decizii economice.

            Bilantul
            Informatii ce trebuie prezentate in bilant
            IAS 1 prescrie minimul de elemente care trebuie sa apara in bilant. Acestea sunt:
a. imobilizari corporale;
b. active necorporale;
c. active financiare, mai putin valorile de la punctele (d), (f) si (g);
d. investitii contabilizate utilizandu-se metoda punerii in echivalenta/ evidenta;
e. stocuri;
f. creante comerciale si similare;
g. numerar si echivalente de numerar;
h. datorii comerciale si similare;
i. datorii si active fiscale in conformitate cu IAS 12;
j. provizioane;
k. datorii pe termen lung purtatoare de dobanda;
l. interes minoritar (numai pentru situatii financiare ale grupului);
m. capital emis/ subscris si rezerve.
            Conformitatea cu formatul de bilant stabilit in volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS va asigura in mod normal satisfacerea acestor cerinte.
            Alte informatii ce trebuie prezentate in bilant sau in note.
- subclasificari suplimentare adecvate;
- sume platibile de si catre intreprinderea mama, filiale, intreprinderi asociate, parti afiliate;
- natura si scopul fiecarei rezerve: actionarii propusi pentru dividende, a caror plata nu a fost inca oficial aprobata, valoarea dividendelor preferentiale cumulative nerecunoscute inca;
- subclasificari specifice pentru capitalul social/ fiecare clasa de capital social - o intreprindere trebuie sa prezinte in bilant sau in note, pentru fiecare clasa de capital social:
a. numarul de actiuni subscrise/ autorizate;
b. numarul de actiuni emise si varsate integral si emise dar nevarsate integral;
c. valoarea nominala pe actiune sau sa precizeze faptul ca actiunile nu au valoare nominala;
d. o reconciliere a numarului de actiuni existente la inceputul si la sfarsitul anului
e. drepturile, preferintele si restrictiile atasate clasei respective inclusiv restrictiile asupra repartizarii dividendelor si rambursarii capitalului;
f. actiunile in intreprindere detinute de intreprinderea insasi sau de filiale sau societati asociate ale intreprinderii;
g. actiunile rezervate pentru emitere in baza contractelor de optiuni/ optiunilor de conversie si contractelor de vanzare, inclusiv termenele si sumele.
            Rationamentele privind prezentarea separata in bilant a altor elemente au la baza 3 criterii:
1. natura si lichiditatea activelor precum si pragul lor de semnificatie conducand la prezentarea separata a fondului comercial si a activelor provenind din cheltuielile de dezvoltare, a activelor monetare si nemonetare, precum si a activelor curente si a celor imobilizate.
2. functia activelor in cadrul intreprinderii conducand la prezentarea separata a activelor financiare si de exploatare, a stocurilor, a creantelor, numerarului si a echivalentelor de numerar.
3. suma, natura si delimitarea in timp a datoriilor conducand la prezentarea separata a datoriilor purtatoare si nepurtatoare de dobanda si a provizioanelor, clasificate in curente si pe termen lung.
            IAS 1 cere unei intreprinderi sa prezinte alte subclasificari ale elementelor-randuri prezentate intr-o maniera corespunzatoare activitatii intreprinderii. Astfel de subclasificari posibile sunt discutate in paragraful 73 din IAS 1. De fapt, volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere prezentarea unor astfel de subclasificari.

            Contul de profit si pierdere - Informatii ce trebuie prezentate in contul de profit si pierdere
            IAS 1 cere ca cel putin urmatoarele elemente randuri sa fie incluse in contul de profit si pierdere:
a. venitul din activitati curente;
b. rezultatele din activitatea de exploatare;
c. costurile de finantare;
d. partea din profituri si pierderi aferenta intreprinderilor asociate si asocierilor in participatie contabilizata prin metoda punerii in echivalenta;
e. cheltuielile fiscale;
f. profitul sau pierderea din activitatile curente;
g. elemente extraordinare;
h. interesul minoritar;
i. profitul net sau pierderea neta a perioadei.
            Alte elemente-randuri, titluri si subtotaluri sa fie incluse in contul de profit si pierdere daca este necesar sa se explice elementele de performanta ale intreprinderii. Conformitatea cu formatul contului de profit si pierdere stabilit in volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS va asigura in mod normal satisfacerea acestor cerinte.
            Informatii ce trebuie prezentate fie in contul de profit si pierdere, fie in note - IAS 1 cere ca o intreprindere sa prezinte fie in contul de profit si pierdere, fie in note o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinatia lor in cadrul intreprinderii. Volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere ca aceasta analiza sa se faca in functie de natura cheltuielilor si sa fie inclusa in contul de profit si pierdere.
            In general se vor prezenta:
- analiza cheltuielilor pe natura si destinatia lor;
- daca prezentarea se face dupa destinatie se prezinta: cheltuiala cu amortizarea pentru activele corporale si necorporale; cheltuielile cu personalul; dividendele pe actiune declarate sau propuse.
            Conformitatea cu prevederile volumului de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS va satisface in mod normal cerintele IAS.
In note pot fi prezentate detalii suplimentare. De exemplu, art. 5.62 din Reglementarile contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere prezentarea urmatoarelor valori din contul de profit si pierdere:
- chirii si cheltuieli generate de contractele de leasing operational;
- onorarii de audit;
- profiturile si pierderile generate de vanzarea sau cedarea imobilizarilor corporale.

            Situatia modificarilor capitalurilor proprii - Informatii ce trebuie prezentate in situatia modificarilor capitalurilor proprii.
            Atat IAS 1, cat si Reglementarile contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cer, ca minim, includerea in situatia modificarilor capitalurilor proprii a urmatoarelor elemente-randuri:
a. profitul net sau pierderea neta a perioadei;
b. Veniturile, cheltuielile, castigurile sau pierderile - fiecare element de castig sau pierdere recunoscut in mod direct in capitalurile proprii (permis in mod specific de alte IAS) - inregistrate direct in capitalurile proprii.
c. efectul cumulativ al modificarilor politicii contabile si corectia erorilor fundamentale (abordate de IAS 8).
            Informatii ce trebuie prezentate fie in situatia modificarilor capitalurilor proprii, fie in note in plus, in situatia modificarilor capitalurilor proprii sau in note:
a. tranzactiile de capital cu proprietarii sau distributiile catre acestia;
b. reconcilierea soldului profitului cumulat sau pierderii cumulate la inceputul si la sfarsitul perioadei/ exercitiului financiar si modificarile pe parcursul perioadei;
c. reconcilierea intre valoarea contabila a fiecarei clase de capitaluri proprii, prime de capital si fiecare rezerva la inceputul si sfarsitul perioadei, cu prezentarea separata a fiecarei modificari aparute.
            Aceste cerinte pot fi satisfacute prin utilizarea unui format pe coloane pentru situatia modificarilor capitalurilor proprii, astfel incat sa fie posibila o reconciliere intre soldurile initiale si cele finale pentru fiecare element de capitaluri proprii.
            Pentru reconcilierea capitalului actionarilor cifrele agregate corespunzatoare punctelor (d), (e) si (f) trebuie sa satisfaca de asemenea cerintele din Reglementarile contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.

            Politicile si notele contabile.
            Se furnizeaza informatii referitoare la:
- baza de intocmire si politicile contabile selectionate;
- informatii cerute de IAS care nu sunt prezentate in alte anexe ale situatiilor financiare;
- informatii suplimentare necesare pentru o prezentare fidela.
           Structura acestora va tine cont de:
- prezentarea intr-o maniera sistematica;
- elementele din situatiile financiare trebuie sa faca trimitere la note.
            Prezentarea politicilor contabile necesita informatii despre:
- bazele de evaluare utilizate in intocmirea situatiilor financiare;
- fiecare politica de contabilitate utilizata, chiar daca nu este acoperita de un IAS existent.
            Alte prezentari de informatii:
- rezidenta intreprinderii;
- forma juridica a intreprinderii;
- tara de inmatriculare;
- sediul principal/ locul de activitate;
- natura activitatii/ a principalelor obiecte de activitate;
- numele societatii mama si al intreprinderii mama a intregului grup.
- numarul mediu de angajati.

            Studiu de caz
            Vom considera

Powered by Medow