Legislatie utila - Legea 59

Textul iniţial a fost publicat în M. Of. nr. 100 din 1 mai 1934. Aceasta este forma actualizată până la data de 9 mai 2009, cu modificările şi completările aduse de: O.G. nr. 11 din 4 august 1993; Legea nr. 83 din 6 octombrie 1994; O.U.G. nr. 38 din 26 martie 2008; Legea nr. 127 din 29 aprilie 2009.

1. Denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu.

7. Numele trăgătorului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului.

8. Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.

ART. 2 - Titlul căruia ii lipseşte una din condiţiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează:

In lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plata. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat.

In lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.

Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă numele tragatorului.

ART. 3 - Cecul nu poate fi tras decît asupra societăţii bancare. Cu toate acestea, cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară.

Cecul nu poate fi emis decît dacă tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei convenţii exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiţii valoreaza totuşi ca cec.

ART. 4 - Cecul nu poate fi acceptat. Menţiunea de acceptare trecută pe cec se socoteşte nescrisa.

Orice menţiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisă pe titlu şi semnată de tras, are numai efectul confirmării existenţei disponibilului şi împiedica pe trăgător de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu menţiunea "sau la purtător", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtător.

Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului însuşi, în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiaşi trăgător. In acest caz cecul nu poate fi la purtător.

ART. 7 - Orice stipulaţiune de dobânda înscrisă în cec se socoteşte nescrisa.

ART. 8 - Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui terţ fie în localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie într-o alta localitate, cu condiţia însă ca terţul sa fie o societate bancară.

ART. 9 - Dacă într-un cec suma de plata este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire suma de plata este cea scrisă în litere.

Dacă suma de plata este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire suma de plata este cea mai mica.

ART. 10 - Dacă cecul poarta semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile.

a) în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă;

b) semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente.

Prin excepţie de la prevederile alin. 1, prin semnătura trăgătorului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului trăgătorului, persoană fizică, persoană juridică ori entitate care utilizează astfel de instrumente.

ART. 12 - Cine pune semnătura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra, e ţinut personal, în temeiul cecului si, dacă a plătit are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeaşi regula se aplica reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa.

Orice persoana se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

ART. 13 - Tragatorul răspunde de plata. Orice clauza, prin care tragatorul se descarca de aceasta răspundere, se socoteşte nescrisa.

ART. 14 - Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a tine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea credinţa, sau dacă posesorul a săvârşit o greseala grava în dobândirea cecului.

ART. 15 - Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul tragatorului sau a oricărui alt obligat. Aceştia pot sa gireze din nou cecul.

ART. 16 - Girul trebuie sa fie necondiţionat. Orice condiţiune la care este supus se socoteşte nescrisa.

Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanţe, în afară de cazul când trasul are mai multe stabilimente şi dacă girul este făcut în folosul unui stabiliment, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.

Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.

3. Sa predea cecul unui tertiu fără sa-l gireze şi fără sa completeze girul în alb.

El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.

ART. 20 - Deţinătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neîntrerupta de giruri chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc în aceasta privinţa nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobândit cecul prin gir în alb.

ART. 21 - Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispoziţiunilor referitoare la regres; el nu transforma însă titlul într-un cec la ordin.

ART. 22 - Dacă o persoana a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie ca este un cec la purtător, fie ca este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifica dreptul sau, în modul arătat în art. 20, nu este ţinut sa predea cecul, afară numai dacă l-a dobândit cu rea credinţa sau dacă a săvârşit o greseala grava în dobândirea lui.

ART. 23 - Persoanele impotriva cărora s-a pornit acţiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu ştiinţa în paguba debitorului.

ART. 24 - Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare pentru acoperire","pentru încasare", "pentru procura", sau orice alta menţiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorâte din cec, dar nu-l poate gira decât cu titlu de procura.

Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura", nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.

ART. 25 - Girul făcut posterior protestului sau unei alte constatări echivalente, sau după expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fără data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind făcut înaintea protestului sau constatării echivalente, sau înaintea expirării termenului la care se referă alineatul precedent.

ART. 26 - Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garanţie poate fi data de un tertiu, altul decît trasul sau chiar de un semnatar al cecului.

ART. 27 - Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: «pentru aval» sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist.

Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei arătări el se socoteşte dat pentru trăgător.

ART. 28 - Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca şi persoana pentru care a dat avalul.

Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de forma.

Când avalistul plăteşte cecul, el dobândeşte drepturile rezultând din cec impotriva persoanei pentru care a garantat şi impotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urma, în temeiul cecului.

ART. 29 - Cecul este plătibil la vedere. Orice stipulaţiune contrară se socoteşte nescrisa.

ART. 30 - Cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.

Cecul emis într-o ţara străină şi plătibil în România trebuie sa fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 zile.

Termenele aci arătate se socotesc din ziua arătată în cec ca data a emiterii.

Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare va fi cel arătat de legea locului plăţii.

Dacă aceasta lege nu dispune se vor aplica regulile înscrise în alineatele precedente.

ART. 31 - Când un cec este tras între doua locuri, având calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plata.

ART. 32 - Prezentarea unui cec la o casa de compensaţii echivalează cu o prezentare la plata.

ART. 32¹ - Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.

În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive:

a) transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cecul original;

c) transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit. a) şi b) către instituţia de credit plătitoare.

Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cecului original, cu condiţia ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie constând în aderarea lor la un sistem de plăţi.

Informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original, sunt stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 4.

Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 4.

Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.

Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.

ART. 32² - Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:

a) să verifice dacă cecul original respectă în formă şi conţinut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor trăgătorului şi giranţilor;

b) să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum şi conformitatea imaginii cecului cu cecul original.

Instituţia de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1.

ART. 32³ - Refuzul total sau parţial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare.

În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cecul original va înscrie pe acesta:

a) data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30;

b) declaraţia de refuz, datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau împuterniciţi ai acestora.

Menţiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2, cu respectarea dispoziţiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată.

ART. 33 - Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare.

ART. 34 - Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia, intervenite după emiterea cecului.

ART. 35 - Trasul poate cere, plătind cecul, ca el sa-i fie predat cu menţiunea "achitat" de către posesor.

In caz de plata parţială, trasul poate cere sa se facă pe cec menţiune de aceasta plata şi sa i se dea o chitanţa.

ART. 36 - Trasul care plăteşte un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor girantilor.

ART. 37 - Cînd un cec este plătibil într-o moneda, care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului în moneda tarii, după valoarea ei din ziua plăţii. Dacă plata nu a fost făcuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa-i fie plătită în moneda tarii, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plăţii.

Valoarea monedei este determinata după uzurile locului de plata. Tragatorul poate totuşi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculată după un curs indicat în cec.

Regulele aci arătate nu se aplica în cazul când tragatorul a stipulat ca plata va trebui făcuta într-o moneda anume arătată (clauza de plata efectivă în moneda străină).

Dacă suma este arătată într-o moneda având aceeaşi denumire, dar o valoare diferita în ţara de emisiune şi în aceea a plăţii, se presupune ca indicarea se referă la moneda locului de plata.

CAP. V - Despre cecul barat, cecul plătibil în cont, cecul netransmisibil şi cecul de călătorie

ART. 38 - Tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze, cu efectele arătate în articolul următor.

Bararea este generală, dacă între cele doua linii nu se indica nimic ori se face menţiunea societate bancară sau alt termen echivalent; ea este specială, dacă denumirea unei societăţi bancare se înscrie între cele doua linii.

Bararea generală poate fi transformata în barare specială, însă bararea specială nu poate fi transformata în barare generală.

Tăierea (ştergerea) liniilor sau denumirii societăţii bancare înscrise se socoteşte ca şi cum ar fi fost făcuta.

ART. 39 - Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decît unei societăţi bancare sau unui client al trasului.

Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decît societăţii bancare înscrise în cec sau, dacă aceasta este trasul, unui client al acestei societăţi bancare. Totuşi, societatea bancară indicată poate recurge pentru încasare la o alta societate bancară.

O societate bancară nu poate dobîndi un cec barat decît de la unul din clienţii săi sau de la o alta societate bancară. Ea nu poate sa-l încaseze pentru alte persoane decît acestea.

Cecul purtind mai multe barari speciale nu poate fi plătit de tras decît în cazul a doua barari, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensaţii.

Trasul sau societatea bancară care nu respecta dispoziţiile de mai sus răspunde de paguba cauzată pînă la concurenta valorii cecului.

ART. 40 - Tragatorul ca şi posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserand transversal pe fata cecului cuvintele "plătibil în cont", "numai pentru virament", sau alta expresiune echivalenta.

In acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operaţiune de scripte (credit în cont, virament sau compensatiune). Operaţiunea de scripte echivalează cu plata.

Ştergerea cuvintelor "plătibil în cont", "numai pentru virament", se socoteşte ca şi când nu ar fi fost făcuta.

Trasul care nu respecta dispoziţiunile de mai sus răspunde de paguba cauzată pana la concurenta valorii cecului.

ART. 41 - Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi plătit decît primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat în contul sau curent.

Primitorul nu poate gira cecul decît unei societăţi bancare pentru încasare; societatea bancară nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziţii se considera ca nescrise.

Cel care plăteşte un cec netransmisibil altei persoane decît primitorului sau societăţii bancare giratare pentru încasare răspunde de plata făcuta.

Clauza netransmisibil trebuie pusă chiar de societatea bancară, la cererea clientului.

ART. 42 - Tragatorul poate subordona plata cecului existenţei pe titlu în momentul prezentării unei a doua semnături la fel cu a primitorului (cecul de călătorie).

ART. 43 - Posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului şi celorlalţi obligaţi, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit şi dacă refuzul de plata este constatat:

2. fie printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, cuprinzînd ziua cînd a fost prezentat;

3. fie printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare în termen util dar nu a fost plătit.

Posesorul păstrează drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat în timp util, sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei disparuta.

ART. 44 - Protestul sau constatarea echivalenta trebuie făcut înaintea expirării termenului de prezentare.

Dacă prezentarea s-a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi făcuta în prima zi lucrătoare ce urmează.

ART. 45 - Posesorul trebue sa încunoştiinţeze de neplata pe girantul sau şi pe trăgător, în cele patru zile lucrătoare care urmează zilei protestului, sau constatării echivalente ori zilei prezentării, în caz de stipulaţiune "fără cheltuieli". Fiecare girant trebue, în cele doua zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoştiinţarea, sa anunţe pe girantul sau de încunoştiinţarea primită, arătând numele şi adresele acelora care au făcut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pana la trăgător. Termenele aici arătate curg de la primirea înştiinţării precedente.

Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoştiinţare este făcuta unui semnatar al cecului, aceeaşi încunoştiinţare trebue sa fie făcuta în acelaşi termen avalistului.

In caz când un girant n-a arătat adresa sa sau a arătat-o într-un mod ilizibil încunoştiinţarea făcuta girantului, care îl precede, este îndestulătoare.

El trebuie sa dovedească, ca a făcut încunoştiinţarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoştiinţarea a fost predată poştei în termenul prescris.

Acel care nu face încunoştiinţarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul sau de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijenţa sa, fără însă ca daunele-interese sa poată întrece suma din cec.

ART. 46 - Tragatorul, girantul, avalistul, poate prin stipulatiunea "fără cheltuieli", "fără protest" sau orice alta expresiune echivalenta, scrisă pe cec şi semnată, sa scutească pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatări echivalenta.

Aceasta stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmează a fi făcute. Dovada neobservarii termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului.

Dacă stipulatiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale fata de toţi semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Dacă cu toată clauza înscrisă de trăgător, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipulatiunea a fost înscrisă de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un atare act a fost făcut, pot fi cerute dela toţi semnatarii.

ART. 47 - Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar către posesor.

Posesorul are dreptul de urmărire impotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ţinut sa observe ordinea în care s-au obligat.

Acţiunea pornită impotriva unuia din obligaţi nu împiedica urmărirea celorlalţi, chiar dacă sunt posteriori aceluia impotriva căruia s-a procedat mai întâiu.

3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatării echivalente, acelea ale încunoştiinţării făcute cum şi celelalte cheltuieli.

ART. 49 - Acel care a plătit prin regres cecul poate cere dela girantii săi:

ART. 50 - Oricare obligat impotriva căruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plăţii, predarea cecului, împreună cu protestul sau constatarea echivalenta şi un cont de întoarcere achitat.

Orice girant care a plătit cecul poate şterge girul sau şi acelea ale girantilor următori.

ART. 51 - Când prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatării echivalente în termenele prescrise, este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forta majoră), aceste termene sunt prelungite.

Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoştinţa girantului său cazul fortuit ori de forţă majoră şi să facă pe cec menţiunea datată şi semnată de el de această încunoştinţare; pentru rest se aplică dispoziţiunile art. 45.

După încetarea cazului fortuit ori de forta majoră, posesorul trebue, fără întârziere, sa prezinte cecul la plata si, dacă este nevoie, sa facă protestul sau constatarea echivalenta.

Dacă cazul fortuit ori de forta majoră tine peste 15 zile, socotite dela data când posesorul a încunoştiinţat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majoră, chiar dacă încunoştiinţarea este făcuta înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalenta.

Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatării echivalente.

ART. 52 - Între mai mulţi obligaţi care au o situaţiune egala în cec nu se poate exercita acţiunea cambiala; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligaţiunile solidare.

ART. 53 - Cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 48 şi 49.

Cecul emis în străinătate are aceleaşi efecte executorii, dacă acestea sunt admise şi de legea locului unde cecul a fost emis.

Somatiunea de executare trebue sa cuprindă transcrierea exactă a cecului sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezulta suma datorită.

ART. 54 - In termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.

Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cecul cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedura civilă, de urgenta şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.

Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile dela pronunţare.

Instanta va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.

In caz de suspendarea executării creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.

ART. 55 - In procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 23.

Excepţiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune şi întotdeauna întemeiate pe o proba scrisă.

Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen dela prima instanta, când procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă paritul sau oponentul nu se prezintă.

ART. 56 - Dacă din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cecului, deriva o acţiune cauzala, aceasta rămâne în fiinţa, cu toată emiterea sau transmiterea cecului, afară de cazul când se dovedeşte novatiunea.

Posesorul cecului nu poate exercita acţiunea cauzala decât oferind debitorului restituirea cecului, depunându-l la grefa instanţei competenta şi justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalităţilor necesare pentru conservarea fata de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine.

ART. 57 - Când posesorul cecului a pierdut acţiunea cambiala contra tuturor obligatilor şi nu are contra acestora acţiune cauzala, poate acţiona pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a imbogatit pe nedrept în dăuna sa.

Aceeaşi acţiune o poate exercita în aceleaşi condiţiuni, şi în contra girantilor.

ART. 59 - Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însuşi originalul cecului, ori pe duplicatul acestuia.

Dacă protestul este făcut prin act separat, menţiunea de dresare a protestului va fi făcuta pe titlul depus la protest, afară de cazul cînd a trebuit sa se procedeze la dresarea protestului fără posesiunea titlului.

ART. 60 - Protestul trebuie făcut la locul de plata în contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar dacă nu sunt prezenţi.

Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dreseaza la judecătoria în a carei raza teritorială se afla locul de plata indicat în cec.

Incapacitatea trasului sau a tertiului indicat în art. 8 nu dispenseaza de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestuia, afară de cazul când trasul este falit, în care caz sentinta declarativă de faliment este suficienta pentru a exercita regresul.

Dacă trasul sau tertiul a încetat din viaţa, protestul se va face de asemenea pe numele sau, după regulele precedente.

4. Arătarea locului în care a fost dresat, cu menţiunea cercetărilor făcute.

5. Somatiunea de plata cu răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut niciun răspuns.

Protestul prin act separat va trebui sa cuprindă şi transcrierea exactă a cecului.

ART. 62 - Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declaraţie de refuz de plată, scrisă şi datată pe titlu, semnată de tras.

Aceasta declaraţiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investită cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.

In cazurile prevăzute de primul alineat al acestui articol, girul fără data se socoteşte făcut înainte de declaraţie.

ART. 63 - Judecătoriile vor tine un registru de proteste, în care se vor înregistra zilnic şi în ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.

In prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie va trimite Camerei de Comerţ şi Industrie judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor făcute în cursul săptămînii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele şi prenumele persoanei impotriva căreia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele şi prenumele tragatorului, suma de plata şi ultima zi de prezentare a cecului protestat.

Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

ART. 64 - In afară de cecurile la purtător, orice cec emis în România şi plătibil într-alt Stat, poate fi tras în mai multe exemplare identice. Când un cec este emis în mai multe exemplare, aceste exemplare trebuesc a fi numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteşte un cec distinct.

ART. 65 - Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat ca o atare plata anulează efectul celorlalte exemplare.

Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi girantii următori, sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnătura lor şi care nu le-au fost înapoiate.

ART. 66 - In cazul alterării textului unui cec, semnatarii posteriori alterării sunt ţinuţi în termenii textului alterat; semnatarii anteriori sunt ţinuţi în termenii textului original.

Când din titlu nu rezulta sau nu se dovedeşte ca semnătura a fost pusă înainte sau după alterare, se presupune ca a fost pusă înainte.

ART. 67 - In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înştiinţa despre aceasta pe tras şi sa solicite anularea titlului printr-o cerere adresată preşedintelui judecătoriei de la locul de plata a cecului.

Preşedintele judecătoriei, după examinarea cererii şi a elementelor produse, ca şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţa prin care, specificind datele cecului, îl va declara nul în miinile oricui s-ar găsi şi va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deţinătorul cecului nu a făcut opoziţie.

Ordonanţa trebuie sa fie notificată atît tragatorului, cît şi trasului şi publicată în Monitorul Oficial al României, la cererea şi pe cheltuiala petiţionarului.

Cu toată înştiinţarea, plata cecului făcuta deţinătorului mai înainte de notificarea ordonanţei liberează pe tras de obligaţia de plata.

ART. 68 - In termen de 15 zile dela publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial deţinătorul cecului va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica petiţionarului, trasului şi tragatorului, odată cu citarea lor înaintea tribunalului locului de plata.

ART. 69 - Pana la împlinirea termenului prevăzut de art. 67, petiţionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale şi poate sa ceara plata cecului, dând cauţiune sau în lipsa de cauţiune, consemnarea sumei.

ART. 70 - După trecerea termenului prevăzut de art. 69, fără a se fi făcut opoziţie, sau după respingerea opoziţiei, printr-o hotărâre rămasă definitiva, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.

Oricine a obţinut înlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentând ordonanţa de anulare şi certificatul grefei respective de neintroducerea opoziţiei la termen, sau prezentând hotărârea definitiva de respingerea opoziţiei.

ART. 71 - In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, având clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere însă trasului şi tragatorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.

ART. 72 - Ordonanţa sau hotărârea rămasă definitiva stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului fata de cel care a obţinut anularea.

ART. 73 - Acţiunile de regres ale posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalţi obligaţi, se prescriu prin 6 luni, socotite dela expirarea termenului de prezentare.

Acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi la plata cecului, unii impotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua din care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acţiunea în regres a fost pornită impotriva sa.

ART. 74 - Întreruperea prescripţiei nu are efect decât impotriva aceluia fata de care actul de întrerupere a fost făcut.

ART. 75 - Prin expresiile societate bancară, societate de credit şi instituţie de credit întrebuinţate în prezenta lege se înţelege persoanele juridice prevăzute de legislaţia privind activitatea bancară şi de credit.

ART. 76 - Prezentarea şi protestul unui cec nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.

Când cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec şi în special pentru prezentarea sau pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat pana la prima zi lucrătoare ce urmează. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.

ART. 77 - In termenele prevăzute prin prezenta lege nu se socoteşte ziua dela care ele încep sa curgă.

ART. 78 - Nu sînt admise termene de graţie nici legale, nici judecătoreşti.

ART. 79 - Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancară sau o alta societate de credit, anume autorizate pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de emitent.

Societatea bancară sau alta societate de credit, autorizata sa emita cecuri circulare, trebuie sa depună la Banca Naţionala a României, cel mai tîrziu a doua zi de la emitere, o cauţiune în titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la Banca Naţionala a României, socotite la cursul zilei de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cauţiune asupra căreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.

Cauţiunea nu se va putea restitui de Banca Naţionala a României decît contra prezentării cecului respectiv, cu menţiunea ACHITAT.

Titlul căruia ii lipseşte vreuna din condiţiunile mai sus arătate nu are valoare de cec circular.

ART. 81 - Posesorul decade din dreptul de regres, dacă nu prezintă titlul la plata în termen de 30 de zile dela emisiune.

Acţiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.

ART. 82 - Societatea bancară sau alta societate de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unei societăţi bancare corespondente, cu condiţia însă ca cecul emis sa poarte viza societăţii bancare sau a societăţii de credit autorizate, iar corespondentul sa semneze ca reprezentant al acelei societăţi bancare sau societăţi de credit autorizate.

ART. 83 - Sunt aplicabile cecului circular, în măsura în care nu se deroga prin prezenta lege şi nu sînt necompatibile cu aceasta, toate dispoziţiile din legea cambiala referitoare la gir, plata, protest, regres, prescripţie cum şi cele relative la titlurile cu semnături false sau ale unor persoane incapabile.

De asemenea se vor aplica cecului circular dispoziţiunile necontrarii referitoare la cecul barat, numai în cont, netransmisibil şi de călătorie.

In procedura de anulare şi înlocuirea cecului circular se vor aplica dispoziţiunile art. 67, cu următoarele modificări:

Cererea va fi adresată preşedintelui judecătoriei în a carei raza teritorială emitentul are un stabiliment.

Notificarea ordonanţei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate emitentului care, pe cheltuiala petiţionarului va înştiinţa de îndată despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plata unde cecul este plătibil.

Opoziţia se va face la instanta care a dat ordonanţa, comunicându-se petiţionarului şi reprezentantului emitentului copie de pe opoziţie odată cu citaţia.

Emitentul care a plătit cecul circular, cu toată înştiinţarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu răspunde de plata făcuta înainte de notificarea ordonanţei de anulare. De asemenea, emitentul care a plătit un cec circular chiar după primirea notificării, nu este responsabil dacă plata a fost făcuta de un stabiliment căruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunoştinţa notificarea ordonanţei de anulare.

In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, însă primitorul are dreptul de a obţine, după 20 de zile dela înştiinţare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a făcut înştiinţarea.

ART. 84 - Se va pedepsi cu amenda dela 5.000-100.000 lei şi închisoare dela 6 luni pana la 1 an, afară de cazul când faptul constitue un delict sancţionat cu o pedeapsa mai mare, în care caz se aplica aceasta pedeapsa:

2. Oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul şi mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut.

3. Oricine emite un cec cu data falsa sau căruia ii lipseşte unul din elementele esenţiale arătate de alineatele 1, 2, 3 şi 5 al art. 1 şi art. 11.

Dacă în cazurile prevăzute de aliniatele 2 şi 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumătate. Când emiterea cecului se datorează unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa.

ART. 85 - Băncile sau Instituţiile de credit neautorizate, sau cărora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amenda de la 100.000-1.000.000 lei, afară de cazul când legea prevede sancţiuni mai mari, în care caz se vor aplica acele sancţiuni.

Extras din lucrarea "Cartea albă a contabilităţii - juridică" de Merticaru Dorin Nicolae, Brăila, 2012.
Toate drepturile rezervate.
.
Termeni şi condiţii de utilizare.........Notă realizatori


............	...