2. E absurd sa te silesti singur sa faci glume, adica sa superi pe altii facandu-i de ras (bizantin).

            3. E adevarat ca se da femeii inel de aur insa nu sa se gateasca, ci sa se insemneze paza demnitatii caminului prin ingrijirea de bunul mers al casei. Caci daca toti ar fi bine crescuti, n-ar mai fi nevoie de semne deosebitoare (bizantin).

            4. E bine cand omul are rusine, acea rusine care insoteste si pazeste bunele obiceiuri (roman).

            5. E bine cand primesti sfat de la batran si ajutor de la tanar (italian).

            6. E bine sa cunosti defectul prietenului tau dar nu e bine sa-l divulgi altora (portughez).

            7. E bine sa fim totdeauna stapani peste impresia momentului si a simturilor noastre (german).

            8. E bine sa inveti si de la dusman (latin).

            9. E bine sa nu uitam ca cel ce se imbata e gata sa raspunda cu insulte (bizantin).

            10. E bine sa nu uitam ca e o imbracaminte care imbraca, si alta care si dezbraca (roman).

            11. E bine si frumos sa impiedicam pe cel ce face nedreptate; cand nu putem face acest lucru sa cautam cel putin sa nu ne facem partasi la nedreptatile lui (grecesc).

            12. E bun cel care face bine altora. Daca are de suferit pentru binele care-l face, este foarte bun. Daca sufera de la aceia carora le-a facut binele, acesta are o bunatate atat de mare, incat nu poate fi sporita decat in cazul cand ar urma sa-i creasca suferintele; iar daca va muri din pricina lor, virtutea lui n-ar putea sa mearga mai departe, este eroica, este desavarsita (latin).

            13. E cat un picior de mare si o mie de naravuri are (roman).

            14. E cuminte ca raul sa-l inlaturam; binele in veci cautand (latin).

            15. E destul de bogat cel care nu trebuie sa linguseasca, nici sa se imprumute (englez).

            16. E dovada de cuviinta portul hainelor curate si ingrijite (latin).

            17. E greu sa descoperi rudele unui sarac (bizantin).

            18. E greu sa furi acolo unde stapanul este tot un hot (belgian) - Este greu sa prinzi vulpi cu vulpi (olandez).

            19. E greu sa osandesti pe cel pe care il iubesti (arab).

            20. E greu sa sprijini cu o barna castelul care e gata sa se prabuseasca (chinez).

            21. E grosolana fapta sa vii si sa nu te mai intorci la cineva, dar mai grosolana este sa vii si sa nu mai pleci (chinez).

            22. E harnic nu oricine lucreaza, ci acel care lucreaza cu placere, care nu poate fara lucru (roman).

            23. E imposibil sa inveti pe cineva sa manance frumos, daca pe masa nu e intinsa o fata de masa (rusesc).

            24. E legea firii omenesti, in care sta porunca: faptele tale sa fie multumirea vietii tale (roman).

            25. E mai bine sa asuzi decat sa tremuri (italian).

            25. E mai bine sa fii laudat decat sa lauzi (roman).

            27. E mai bine sa nu fii pomenit niciodata decat sa fii vorbit de rau (englez).

            28. E mai bine sa spui brutal adevarul decat sa minti politicos (italian).

            29. E mai bine sa tacem decat sa intoarcem cuiva vorba, marind greseala noastra prin nepricepere (francez).

            30. E mai bine sa te feresti de cel ce de boala patimeste, si pe altii de leac sfatuieste (roman).

            31. E mai bine sa traiesti singur decat inconjurat de tradatori (german).

            32. E mai bine sa trezesti pe cine doarme decat sa trezesti pe cine se preface ca doarme (african).

            33. E mai cinstit sa urasti pe fata decat sa-ti ascunzi gandul sub chip inselator (german).

            34. E mai greu sa lupti cu poftele decat sa dregi bolile (arab).

            35. E mai greu sa lupti cu tine insuti decat cu un dusman (italian).

            36. E mai greu sa scapi de tine decat sa scapi de un leu (arab).

            37. E mai rusinos sa nu te increzi in prieteni decat sa fii inselat de catre ei (francez).

            38. E mai suportabil sa fii dusmanit decat dispretuit (african).

            39. E mai usor de a sfatui decat a face (italian).

            40. E mai usor sa faci un om rau dintr-un om cinstit, decat un om cinstit dintr-un om rau (latin).

            41. E nebun cel care e atent si ia seama la faptele altuia si pe ale sale nu le vede (francez).

            42. E nepoliticos sa intrerupi pe cineva care vorbeste, inainte de a termina (latin).

            43. E nevoie sa obisnuim pe copii sa fie milosi cu animalele, caci astfel nu vor fi blanzi nici cu oamenii (francez).

            44. E o chestiune de demnitate omeneasca sa spui adevarul si se injoseste cel ce-si ascunde gandurile ori spune ceea ce in adevar nu gandeste (roman).

            45. E o mare nebunie sa vrei sa fii singur intelept (francez).

            46. E o turma mica aceea care nu are o oaie neagra (latin).

            47. E placut sa vezi un barbat frumos, dar mai usor se traieste cu un barbat de duh (rusesc).

            48. E rusine mare ca judecatorul sa fie judecat de altii (grecesc).

            49. E rusinos sa lingusesti pe cei pe care ii urasti sau ii dispretuiesti (chinez).

            50. E rusinos sa te amesteci nechemat in treburile altora si sa lasi in parasire pe ale tale (grecesc).

            51. E si o tacere a respectului, cea care inconjura la inceput operele mari (grecesc).

            52. E sigur ca pentru a imbunatati viata noastra, a tuturora, trebuie neaparat ca fiecare din noi sa devie mai bun (rusesc).

            53. E suparator cand te iei dupa cei rai si nu vrei sa auzi de cei buni (grecesc).

            54. E tarziu sa economisesti cand ai dat de fundul sacului (latin).

            55. E usor sa furi dar greu este sa dai socoteala (rusesc).

            56. E un adevar ca omul frumos va fi stricat de narav (rusesc).

            57. E vadit ca bataia si injuratura, care e tot un fel de bataie, e o sursa a pacatului vechi, si deci un fel de salbaticiune (bizantin).

            58. Economiseste cat e butoiul plin, cand e gol economia nu mai foloseste (belgian).

            59. Economiseste trei monede de aur si a patra iti va cadea in mana (iugoslav).

            60. Economisiti banutii, banii cei mari vor avea grija de ei insisi (francez).

            61. Educatia, de cele mai multe ori, e numai pojghita sub care se desfasoara in liniste, pe incetul, firea cea adevarata (roman).

            62. Educatia care li se da tinerilor este un al doilea amor propriu care li se inspira (francez).

            63. Educatia copiilor e un lucru gingas. Cand duce la rezultate bune, ea n-a fost decat lupta si grija; cand nu reuseste, durerea nu mai cunoaste margini (grecesc).

            64. Educatia e un al doilea soare, pentru cei care o au (grecesc).

            65. Educatia nu-i da omului nimic, nici un bun pe care el n-ar putea sa-l aiba de la sine insusi; ea ii da ceea ce el ar putea sa aiba de la sine insusi, insa cu ajutorul educatiei, aceasta se face mai repede si mai usor (german).

            66. Educatia prin sine insusi este aceea pe care si-o face omul singur, cand a ajuns in stare sa-si dea seama de ce este si ce trebuie sa fie, de faptele si datoriile sale (roman).

            67. Educatia trebuie sa se faca cu iubire si severitate, nu cu raceala si moliciune (francez).

            68. Educatia trebuie facuta pe doua baze: morala si prudenta. Morala pentru a sprijini virtutea si prudenta pentru a va apara de viciile altuia (francez).

            69. Educatia unui popor se judeca dupa tinuta de pe strada. Vazand grosolania pe strada esti sigur ca o vei gasi si-n casa (italian).

            70. Educatorul nu face altceva, decat indreapta ceea ce natura a creat (grecesc).

            71. Egalitatea este sufletul prieteniei (latin).

            72. Egoismul si ura au patrie, fraternitatea nu (francez).

            73. Egoistul spune ca binefacerea este atunci cand lui ii este bine chiar daca asta face rau intregii lumi (arab).

            74. Egoistului nu-i pasa ce va fi dupa el (roman) - Dupa mine potopul (francez) - Lumea se sfarseste in ziua in care voi muri (arab).

            75. Este adevarat ca manierele alese deschid calea meritului si-l face placut si ca trebuie sa ai calitati intr-adevar superioare ca sa te impui fara politete (francez).

            76. Este bine ceea ce se sfarseste cu bine (roman).

            77. Este bine chiar dusmanilor sa te adresezi cu cuvinte frumoase (latin).

            78. Este bine sa vorbesti si mai bine sa taci. Dar amandoua sunt rele cand sunt exagerate (francez).

            79. Este cumplit pentru copii sa piarda ajutorul unui parinte, dar frumos sa mosteneasca renumele parintilor (grecesc).

            80. Este de ajuns un singur vierme ca sa se usuce un falnic stejar (albanez).

            81. Este de mare insemnatate ca tinerii sa caute o buna tovarasie si sa nazuiasca totdeauna spre un ideal inalt (englez).

            82. Este de prost-gust sa reduci la tacere un prost, dar este barbar sa-l lasi sa continue (englez).

            83. Este dulce odihna dupa ce s-a terminat cu bine munca (grecesc).

            84. Este greu sa iubim pe cei ce nu-i stimam (francez).

            85. Este in drept nebunul sa se laude singur cand nu gaseste laudatori (latin).

            86. Este indreptatita numai acea dragoste care ravneste frumusetea fara sa o profaneze (grecesc).

            87. Este mai bine sa fii prieten omului decat viciului sau (englez).

            88. Este mai bine sa te gandesti inainte de a face o fapta, decat dupa aceea (roman).

            89. Este mai bine sa te laude altii decat sa te lauzi tu insuti. Daca anumite laude ti se par prea mari, socoteste-le lingusiri (grecesc).

            90. Este mai bine sa-ti critici defectele tale decat pe ale altora (grecesc).

            91. Este mai folositor sa cunosti calitatile dusmanului decat defectele lui (chinez).

            92. Este mai greu de dat decat de luat (francez).

            93. Este mai greu sa fii arbitru intre prieteni decat intre dusmani (latin).

            94. Este mai recomandabila tacerea decat o activitate in vorbire, caci in viata ca si la lucru fapta este mult mai indicata decat vorba si cel mai scurt raspuns la toate este actiunea (englez).

            95. Este mai usor sa critici decat sa imiti (grecesc).

            96. Este mai usor sa injuri decat sa suporti injuratura (latin).

            97. Este mai usor si mai bine sa iubesti, decat sa urasti (francez).

            98. Este mult mai costisitoare razbunarea injuriilor decat uitarea lor (englez) - E mult mai indemanatic lucru sa ocolesti jignirile decat sa le razbuni (roman).

            99. Este o datorie sa spunem adevarul, dar fara a flecari (grecesc).

            100. Este o dubla placere sa-l inseli pe inselator (francez).

            101. Este o frumoasa armonie, cand fapta si cuvantul emrg impreuna (francez).

            102. Este o insusire regeasca sa faci bine si sa ramai surd la insulte (latin) - Este mare cel ce dispretuieste insultele (latin).

            103. Este o mare greseala sa se creada ca marile personaje uita vechile ofense pentru serviciile noi (italian).

            104. Este o masura in toate lucrurile (latin).

            105. Este mult mai usor fiului de a cere tatalui, decat tatalui sa ceara fiului (francez).

            106. Este o nebunie sa injuri pe cel care toata lumea il iubeste (latin).

            107. Este o nobila mandrie sa permiti meritului sa straluceasca mai mult ca modestia (german).

            108. Este o virtute a sti sa te abtii de la ceea ce iti place, daca ceea ce iti place iti face rau (italian).

            109. Este rusinos sa fii laudat de cel ce nu merita laude (latin).

            110. Este un bun prieten cel care da intotdeauna, cu conditia sa nu dea prea putin (englez).

            111. Este un semn de prea mare ambitie sa vorbesti despre toate, dar sa nu vrei sa asculti, sa ti se vorbeasca de nimic (grecesc).

            112. Este un singur mijloc de a asigura pacea: a fi curajos si hotarat. Pace, dar nu in umilinta si slabiciune (francez).

            113. Este un timp cand nu se spune nimic, este un timp cand se vorbeste, dar nu este nici un timp pentru a spune tot (latin).

            114. Este urat a vorbi despre tine insuti, mai ales atribuindu-ti merite care nu corespund realitatii si imitand pe militarul fanfaron, in rasul celor ce te asculta (latin).

            115. Esti mare, esti puternic, dar nu e de ajuns. Fa-ma sa te stimez (francez).

            116. Eu ii dau colac, el imi da cu caramida-n cap (rusesc).

            117. Eu vreau intr-o satira sa simt mereu candoarea, si fug de cel obraznic, ce predica pudoarea (francez).

            118. Evita bucuriile si veseliile prea mari (englez).

            119. Evita opririle, a intarzia a daunat intotdeauna celor hotarati (latin) - Nu este bine sa folosesti scutul dupa ce-ai fost ranit (latin).

            120. Evita placerile care musca a doua zi (englez).

            121. Exactitatea este politetea regilor (francez).

            122. Exactitatea este semnul neindoielnic al bunei cresteri (englez).

            123. Exagerarea cu privire la placere e necumpatarea (grecesc).

            124. Exagerarea este minciuna oamenilor cinstiti (francez).

            125. Exagerarea este periculoasa in toate cazurile; distruge sinceritatea (latin).

            126. Exagerarea este ruda cu minciuna si prin minciuna se ucide bunul gust (englez) - Exagerarea este o mladita a minciunii (spaniol).

            127. Exagerarea omoara bunul simt (francez).

            128. Excesul este un defect (chinez).

            129. Excesul severitatii produce ura (arab).

            130. Exemplele se leaga unul de celalalt (latin).

            131. Exemplul este singurul sfatuitor care nu umileste, si pe acel care a folosit de la dansul nu-si poate razbuna (roman).

            132. Exemplul invata (englez).

            133. Exista eroi in rau ca si in bine (francez).

            134. Exista in imbracamintea curata si noua un fel de tinerete de care batranetea trebuie sa se foloseasca (francez).

            135. Exista in natura omului o inclinare si un imbold tainic de a iubi pe altii, si aceasta iubire, daca nu invaluie pe unul sau pe cativa, ii imbratiseaza in chip firesc pe multi si ii face pe oameni omenosi si caritabili (englez).

            136. Exista mici reguli, indatoriri si purtari cuviincioase, legate de locuri, de vremi si de oameni pe care nu le poti patrunde doar printr-o incordare a mintii, dar pe care folosinta te ajuta sa le inveti fara nici o greutate (francez).

            137. Exista multe feluri de hoti dar cel mai rau dintre ele este acela care iseala buna-credinta a oamenilor (israel).

            138. Exista multe lucruri frumoase pline de falsitate (englez).

            139. Exista o disciplina a convingerilor, una a fricii si una a lacomiei (roman).

            140. Exista o falsa intelepciune, care este prefacatoria (francez).

            141. Exista o masura in toate (latin).

            142. Exista o oarecare placere de a ne autocritica deoarece defaimandu-ne singuri va fi normal ca altul nu mai are dreptul s-o faca (englez).

            143. Exista o oarecare potrivire a sufletelor, care se observa in prima clipa si care produce in curand familiaritatea (francez).

            144. Exista oameni care, spre a arata ca pe nedrept nu le acordam nici o stima, invoca stima pe care le-o arata persoanele de calitate. As vrea sa le raspund: arata-mi meritul prin care v-ati atras stima acelor persoane si va voi stima si eu la fel (francez).

            145. Exista oameni foarte nenorociti pe care nimeni nu-i consoleaza: barbatii gelosi; altii pe care toata lumea ii uraste: barbatii gelosi; altii pe care toti oamenii ii dispretuiesc: tot barbatii gelosi (francez).

            146. Exista oameni pe care este suficient sa-i cunosti spre a-i iubi, respecta, onora si admira, precum si altii de care fugim si-i dispretuim de indata ce-i cunoastem. Prima impresie nu se uita niciodata si poate aduce si mari deziluzii legate de noi (englez).

            147. Exista reprosuri care lauda si haine care barfesc (francez).

            148. Exista trei feluri de iubiri firesti pentru parinti: cea mai inalta este de a-i ajuta, a doua de a nu-i supara si ultima de a-i suporta (chinez).

            149. Exista un tact moral care se aplica la orice si pe care cel rau nu-l are (francez).

           150. Exista vicii care sunt legate numai prin altele de noi; smulgeti trunchiul si ele se indreapta ca ramurile (francez).

            151. Experienta arata ca cel mai fericit este cel care a adus fericirea celor mai multi oameni (german).

            152. Experienta este cel mai bun mester (german).

            153. Experienta este inceputul intelepciunii (arab).

            154. Experienta este magistrul tuturor lucrurilor (latin).

            155. Experienta este o buna doctorie, dar nu se ia niiodata decat dupa vindecarea raului (german).

            156. Experienta invata (latin) - Experienta face mai mult decat stiinta (francez).

            157. Experienta nenorocirii ne invata sa ajutam pe cei nenorociti (latin).

            158. Experienta nu inseala niciodata (roman).

            159. Experienta si eruditia de abia la batranete devin destul de bogate (german).

            160. Experienta vine adesea prin suferinta (grecesc) - Experienta tine o scoala unde lectiile costa scump (italian) - Experienta personala este o scoala costisitoare. Inteleptii se folosesc mai mult de experienta altora (englez) - Experienta se capata prin straduinta si osteneala (englez).