A
 
C
 
E
 
G
 
I
 
K
 
M
 
O
 
Q
 
S
 
U
 
X
 
Y
 
 
   
B
 
D
 
F
 
H
 
J
 
L
 
N
 
P
 
R
 
T
 
V
 
Z
 
W
 

Retur la Meniu Entertainment

"Proverbe si zicatori" (119) - litera V
.
            1. Va patimi cel ce-si va ocara, cu cuvinte grele, pe un varstnic tata, ce-n al batranetii prag necajit se gaseste (grecesc).

            2. Vad binele, il aprob, dar urmez cei rau ca pare mai usor (latin).

            3. Vai de cei ce necinstesc pe ai lor parinti, cand imbatranesc si nu-i mai stapanesc, ca neomeniti se socotesc (israel).

            4. Vai de copiii care se fac judecatorii parintilor (roman).

            5. Vai de vitelul care impunge pe mama sau tatal sau (roman).

            6. Valetul diavolului face intotdeauna mai mult decat i se cere (francez).

            7. Vanitatea e un mic viciu, dar cu buna-ncredintare, ea adesea ne expune la ridicol foarte mare (grecesc).

           8. Vanitatea este hrana prostilor (englez).

            9. Varsta aduce experienta (latin).

            10. Vazuta-i mata legata la cap si om cu minte cand ii beat? (roman).

            11. Vecin bun ai nimerit, mare bine-i dobandit (roman).

            12. Vecinul nu se inseala decat o singura data (turcesc).

            13. Vede paiul in padure si nu vede barna din fata nasului (rusesc).

            14. Vederea e usoara, prevederea-i grea (italian).

            5. Vedem caracterul parintilor reproducandu-se in copiii lor si pildele de dragoste, de disciplina, de munca, de stapanire de sine pe care ei le-au dat in fiece zi traind si lucrand inca atunci cand ceea ce s-a invatat pe dinafara a fost uitat de mult (francez).

            15. Vei insela pe un om, o generatie, doua, dar timpul; pe el nu-l vei insela (roman).

            16. Vei pierde si ce e mult, daca nu vei pastra ce e putin (latin).

            17. Vesel sa graiesti cu oricine te intalnesti, ca sa dobandesti dragoste de la toti (roman).

            18. Vesel sa te arati si cand patimesti, ca nimeni sa-ti cunoasca rana ce patimesti (roman).

            19. Veselia este ogorul cel mai bun pentru propasirea bunatatii si virtutii. Ea iti lumineaza inima si-ti fortifica spiritul, este tovarasa dragostei, doica rabdarii si mama intelepciunii; este cel mai bun mijloc de fortificare morala si spirituala (englez).

            20. Veselia omului este ca mirosul florilor; ea nu se inalta din suflete vestede (roman).

            21. Veselia valoreaza tot atat cat si linistea, caci da posibilitatea sufletului sa-si recapete fortele (englez).

            22. Vezi la altul paduchele si la tine nu vezi capusa (latin).

            23. Vezi mai bine barna din ochiul tau decat paiul din ochiul altuia! (roman).

            24. Vezi sa nu fagaduiesti multe si apoi ce fagaduiesti sa nu plinesti (roman).

            25. Viata sa nu-ti contrazica vorbele (latin).

            26. Viciile purced intr-o ticalosie a inimii; cusururile dintr-un viciu de temperament; ridicolul dintr-un cusur al mintii. Omul ridicol este acela care, atata vreme cat ramane astfel, are infatisarea unui prost (grecesc).

            27. Viciile se invata si fara profesori (italian).

            28. Viciile sunt calai care te omoara incet, ca sabia neascutita (roman).

            29. Viciul este propria sa pedeapsa (englez).

            30. Viciul lasa ca un ulcer in carne, o cainta in suflet, care totdeauna zgarie si sangereaza el insusi (francez).

            31. Viciul lesina dar de murit nu moare (african).

            32. Viciul stie ca e urat, de aceea isi pune masca (englez).

            33. Viclenii si fatarnicii, nici sa le iubesti, nici sa le urmezi (roman).

            34. Vicleanul pana nu strica noua case nu poate cladi una (turcesc).

            35. Viclenia se intoarce impotriva autorului ei (latin) - Vulpea se cunoaste dupa coada (latin).

            36. Viermele roade chiar copacul in care a crescut (persan).

            37. Virtutea morala este o dobandire prin obisnuinta (grecesc).

            38. Vino cand esti dorit, ca sa fii bine primit. Nu veni nechemat si du-te numai cand esti trimis (roman).

            39. Vinul a intrat, secretul a iesit (israel).

            40. Vinul e toiagul batranetilor si nebunia tineretilor (roman).

            41. Vinul nu pastreaza secretele si nici nu tine promisiunile (englez).

            42. Vinul scoate din minti pe cei intelepti (latin).

            43. Vinul si betia ii corup si pe cei mai cuminti (francez).

            44. Virtutea cand se altoieste si creste curata, impreuna cu firea noastra, e singurul bun care ne insoteste pana la batranete (grecesc).

            45. Virtutea este calea de mijloc intre doua vicii (roman).

            46. Virtutea este drumul cel mai scurt catre glorie (grecesc).

            47. Virtutea este intelepciunea inteleptilor (grecesc).

            48. Virtutea este o faclie, care nu lumineaza numai pe cel ce o poseda, ci si pe cel care o priveste (francez).

            49. Virtutea este unica si adevarata noblete (latin).

            50. Virtutea este un narav intelept (roman).

            51. Virtutea este usoara ca pana, dar si pana are greutatea ei (chinez).

            52. Virtutile fara prudenta sunt frumuseti fara ochi (portughez).

            53. Virtutea incoroneaza pe cel ce o cinsteste (german).

            54. Virtutea isi are rasplata in sine (latin).

            55. Virtutea morala este o dobandire prin obisnuinta (grecesc).

            56. Virtutea nu este decat transmiterea binelui (german).

            57. Virtutea se cinsteste si in viata si dupa moarte (japonez).

            58. Virtutea se dobandeste mai greu decat cunoasterea lumii. Cand tanarul a pierdut-o, rar o mai poate dobandi. Tanarul, inainte de a iesi de sub ocrotirea casei parintesti si de sub supravegherea educatorului sau, trebuie inarmat cu oarecare tarie de caracter si informat despre oameni, fara de care virtutile sale vor fi primejduite. Virtutea, adevarata virtute, lucrul cel mai greu de realizat si cel mai de pret, este ceea ce trebuie sa urmarim in educatie, iar nu impertinenta sau vreuna din gravele arte care te invata cum a te descurci in viata (englez).

            59. Virtutea se imparte in doua: a se feri de rele si a face binele (roman).

            60. Virtutea se poate obtine numai cu sudoare (latin) - Virtutea se dobandeste cu munca, cu stradania, cu chinurile cele mai grele, s-apoi te veselesti de ea (roman).

            61. Virtutea si ambitia nu stau impreuna (francez).

            62. Virtutea si cel virtuos pare a fi, cum s-a spus, masura pentru fiecare om (grecesc).

            63. Virtutea pretioasa adesea se ascunde sub zdrente - Virtuosii nu pot trai printre oamenii de rand (latin).

            64. Virtutea ramane scopul comun al tuturor desavarsirilor si cauza primara a tuturor beatitudinilor. Ea face pe om rational, circumspect, intelept, chibzuit, ganditor, brav, cugetat, onest, fericit, placut, veridic si erou in toate privintele (roman).

            65. Virtutea sufleteasca numai atunci o vom avea, cand vom invata pe copiii nostri a fi buni, nestapaniti de iutime, cand vor fi iubitori de oameni, fara de rautate si binefacatori ai altora. Noi cei dintai, parintii, vom culege roadele daca vom creste copii obraznici, nerusinati, neascultatori si grosolani (bizantin).

            66. Virtutea unui om nu se masoara cu eforturile sale, ci cu ce realizeaza in mod obisnuit (francez).

            67. Virtutea, adevarata virtute, lucrul cel mai greu de realizat si cel mai de pret, este ceea ce trebuie sa urmarim in educatie, iar nu impertinenta sau vreuna din grozavele arte care te invata sa te descurci in viata (englez).

            68. Virtutile cele mai insemnate sunt acelea care se raporteaza la nevoile zilnice, caci dainuiesc cel mai mult (roman).

            69. Virtutile se invata cand binele se face neincetat (rusesc).

            70. Virtutile se pierd in interes asa cum fluviile se pierd in mare (italian).

            71. Viteazul nu are numai curaj, care este, totusi, virtutea primordiala. El are si curajul moral, curajul civic care-l face sa infrunte opinia contrara, critica nedreapta, ponegrirea si defaimarea, cand se conduce dupa regulile care calauzesc pe omul onest si pe bunul cetatean, cand este sustinut de maestria constiintei sale (grecesc).

            72. Viteazul nu gusta moartea decat o data (englez).

            73. Vitejia nu sufera glume (roman).

            74. Vitelul bland suge doua tate (rusesc).

            75. Vizite cand faci, fa-le pentru dragoste, iar nu pentru iscoada (roman).

            76. Voi pazi gura mare de vorbele spurcate (roman).

            77. Voiosia se dobandeste prin masura in placeri si prin cumintenie (grecesc).

            78. Vor invata dreptatea, copiii, daca nu vor insulta pe nimeni, daca vor da fiecaruia ce e al sau, daca se vor feri de minciuna si de inselatorie si daca se vor arata indatoritori, credinciosi si binevoitori (rusesc).

            79. Vorba buna si zambetul si fapta binefacatoare sunt raze ale soarelui rasfrante in sufletul omului (german).

            80. Vorba cand scapa din gura, ca piatra cand scapa din mana, nici cum o mai poti opri (roman).

            81. Vorba ce n-ai spus-o se mai poate spune, dar cea spusa nu se mai poate lua inapoi, caci s-a raspandit si s-a revarsat (japonez).

            82. Vorba curtenitoare si salutul prompt nu costa nimic dar aduc foarte multe (francez).

            83. Vorba de om sarac nimeni n-o asculta, fie cat de scumpa (roman).

            84. Vorba de rau fuge ca glontul, iar cea de bine se inamoleste (roman) - Vorba rea merge ca fulgerul (latin).

            85. Vorba de rau mai repede se crede (latin).

            86. Vorba dulce mult aduce (roman) - Vorba cu dulceatadin gura sa-ti iasa (roman).

            87. Vorba e intotdeauna mai indrazneata decat fapta (german).

            88. Vorba este de argint dar tacerea este de aur (francez).

            89. Vorba in zadar mai multa paguba iti aduce (roman).

            90. Vorba lunga la masa cam flamand te lasa (roman) - Vorba multa, saracia omului (roman).

            91. Vorba putina, iata podoaba femeii, alta parte frumoasa la ea este simplitatea gatelii (grecesc).

            92. Vorba putina si mancare putina nu strica niciodata (roman).

            93. Vorba rea zboara peste noua mari si noua tari (roman).

            94. Vorba si fapta care tulbura linistea casniciei e o sageata inveninata, ale carei urme raman in trupul si sufletul copilului tau (roman).

            95. Vorba-si are vremea ei, iar nu s-a trantesti cand vrei (roman).

            96. Vorba trebuie intrebuintata acolo unde rostirea ei aduce folos si se intipareste pentru todeauna ca o culoare pe stofa alba (indian).

            97. Vorba vindeca mania (grecesc).

            98. Vorba zgarcita e adevarata comoara; farmecul ei si mai mare-i, cand stia masura sa tina (roman).

            99. Vorbe de necinste nicicum se cuvine nici sa auzi acum a grai; si cand auzi pe altul fa-te ca nu auzi (roman).

            100. Vorbele care ating pe altii trebuie sa fie intrebuintate cu zgarcenie (englez).

            101. Vorbele fiind usoare nu te pot lovi; faptele insa te ranesc si chiar te ucid (roman).

            102. Vorbele zboara, cele scrise raman (latin).

            103. Vorbeste ca intr-un testament: cu cat mai putine vorbe, cu atat mai putine procese (francez).

            104. Vorbeste ca sa spui adevarul (italian).

            105. Vorbeste putin, asculta mult si niciodata nu vei gresi (italian) -  Vorbeste putin, asculta mult (albanez).

            106. Vorbesti putin cand vanitatea nu te face sa vorbesti (englez).

            107. Vorbirea adevarului e simpla (latin).

            108. Vorbirea si tacerea sunt necesare in viata noastra de toate zilele (rusesc).

            109. Vrand sa aiba armasar, ajunge din cal magar (roman).

            110. Vrei sa pleci departe, incepe cu drumuri scurte, vrei sa faci lucruri mari, incepe cu cele mici (mongol).

            111. Vrajmasul din prieten, cel mai cumplit dusman (roman).

            112. Vrajmasul intelept e mai bun decat prietenul fara minte (turcesc).

            113. Vremea descopera adevarul (roman) - Adevarul este fiul timpului (latin).

            114. Vulpea batrana cauta urmele cu botul si le sterge cu coada (rusesc).

            115. Vulpea cand n-ajunge la struguri zice ca sunt acri (grecesc) - Vulpea cand n-ajunge la gaini zice c-as spunzurate (roman) - Cand pisica n-ajunge la slanina spune ca e ranceda (italian) - Cand pisica n-ajunge la friptura zice ca e in post (turcesc).

            116. Vulpea care a ramas fara coada, vrea ca si celelalte sa fie la fel (albanez).

            117. Vulpea care doarme dimineata nu are pene pe limba (francez) - Vulpii adormite nu-i cade nimic in bot (francez).

            118. Vulpea nu se prinde de doua ori in aceeasi capcana (grecesc) - Un magar nu se impiedica de doua ori in aceeasi piatra (francez).

            119. Vulpea nu se teme de vanatorul care se lauda (roman).


Powered by Medow
Ultima modificare: 30 August 2005.