STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
Dismenoreea
(Medicina clasică/ alopată)
Dismenoreea -
menstruație dureroasă - afectează mai mult de 50% dintre
femeile care au menstruație; de fapt, este principala cauză a
pierderii timpului de la școală și muncă în rândul femeilor
aflate la vârsta fertilă. Dismenoreea poate implica durere
ascuțită, intermitentă sau durere surdă și dureroasă. Se
caracterizează de obicei prin crampe ușoare până la severe sau
dureri colici în pelvis sau abdomenul inferior, care pot radia
către coapse și sacru inferior. Această durere poate preceda
menstruația timp de câteva zile sau o poate însoți. Durerea
dispare treptat pe măsură ce sângerarea scade.
Dismenoreea poate
fi idiopatică, ca în sindromul premenstrual și dismenoree
primară. De obicei rezultă din endometrioză și alte tulburări
pelvine. De asemenea, poate rezulta din anomalii structurale,
cum ar fi un himen imperforat. Stresul și sănătatea precară
pot agrava dismenoreea; odihna și exercițiile ușoare îl pot
ușura. Alte afecțiuni care imită dismenoreea includ ovulația
și contracțiile uterine normale care apar în timpul sarcinii.
ISTORIC:
Întrebați pacienta de cât timp se confruntă cu durerea.
Cereți pacientului să-și descrie dismenoreea. Este intermitent sau continuu? Ascuțită, crampe sau durere? Întrebați-o ce îi ameliorează crampele.
Întrebați pacientul unde este localizată durerea și dacă este bilaterală. Iradiază spre spatele ei?
Întrebați pacientul când începe și se termină durerea și când este severă.
Întrebați pacientul despre semnele și simptomele asociate, cum ar fi greață și vărsături, alterarea obiceiurilor intestinale sau urinare, balonare, presiune pelvină sau rectală și oboseală neobișnuită, iritabilitate și depresie.
Obțineți un istoric menstrual și sexual. Întrebați pacienta dacă fluxul ei menstrual este greu sau limitat. Rugați-o să descrie orice scurgere vaginală între menstruații. Aflați dacă ea are dureri în timpul actului sexual și dacă apare o dată cu menstruația. Observați metoda ei de contracepție și întrebați despre antecedentele de infecție pelvină.
Aflați dacă pacientul are semne și simptome de obstrucție a sistemului urinar, cum ar fi piurie, retenție de urină și incontinență.
Determinați modul în care pacientul face față stresului.
Întrebați pacienta de cât timp se confruntă cu durerea.
Cereți pacientului să-și descrie dismenoreea. Este intermitent sau continuu? Ascuțită, crampe sau durere? Întrebați-o ce îi ameliorează crampele.
Întrebați pacientul unde este localizată durerea și dacă este bilaterală. Iradiază spre spatele ei?
Întrebați pacientul când începe și se termină durerea și când este severă.
Întrebați pacientul despre semnele și simptomele asociate, cum ar fi greață și vărsături, alterarea obiceiurilor intestinale sau urinare, balonare, presiune pelvină sau rectală și oboseală neobișnuită, iritabilitate și depresie.
Obțineți un istoric menstrual și sexual. Întrebați pacienta dacă fluxul ei menstrual este greu sau limitat. Rugați-o să descrie orice scurgere vaginală între menstruații. Aflați dacă ea are dureri în timpul actului sexual și dacă apare o dată cu menstruația. Observați metoda ei de contracepție și întrebați despre antecedentele de infecție pelvină.
Aflați dacă pacientul are semne și simptome de obstrucție a sistemului urinar, cum ar fi piurie, retenție de urină și incontinență.
Determinați modul în care pacientul face față stresului.
Alinare pentru
dismenoree
Pentru a ameliora crampele și alte simptome cauzate de dismenoreea primară sau de un dispozitiv intrauterin, pacienta poate primi un inhibitor de prostaglandine, cum ar fi aspirină, ibuprofen, indometacin sau naproxen. Aceste antiinflamatoare nesteroidiene blochează sinteza prostaglandinelor la începutul reacției inflamatorii, inhibând astfel acțiunea prostaglandinei la nivelul receptorilor. Aceste medicamente au, de asemenea, efecte analgezice și antipiretice.
Asigurați-vă că dumneavoastră și pacientul dumneavoastră sunteți informați despre efectele adverse și precauțiile asociate cu aceste medicamente.
Pentru a ameliora crampele și alte simptome cauzate de dismenoreea primară sau de un dispozitiv intrauterin, pacienta poate primi un inhibitor de prostaglandine, cum ar fi aspirină, ibuprofen, indometacin sau naproxen. Aceste antiinflamatoare nesteroidiene blochează sinteza prostaglandinelor la începutul reacției inflamatorii, inhibând astfel acțiunea prostaglandinei la nivelul receptorilor. Aceste medicamente au, de asemenea, efecte analgezice și antipiretice.
Asigurați-vă că dumneavoastră și pacientul dumneavoastră sunteți informați despre efectele adverse și precauțiile asociate cu aceste medicamente.
Efecte adverse
Avertizați pacientul cu privire la posibilele efecte adverse ale inhibitorilor de prostaglandine. Efectele sistemului nervos central includ amețeli, dureri de cap și tulburări de vedere. Efectele GI includ greață, vărsături, arsuri la stomac și diaree. Sfătuiți pacientul să ia medicamentul cu lapte sau după mese pentru a reduce iritația gastrică.
Avertizați pacientul cu privire la posibilele efecte adverse ale inhibitorilor de prostaglandine. Efectele sistemului nervos central includ amețeli, dureri de cap și tulburări de vedere. Efectele GI includ greață, vărsături, arsuri la stomac și diaree. Sfătuiți pacientul să ia medicamentul cu lapte sau după mese pentru a reduce iritația gastrică.
Contraindicații
Deoarece inhibitorii de prostaglandine sunt potențial teratogene, asigurați-vă că excludeți posibilitatea unei sarcini înainte de a începe terapia. Sfătuiește o pacienta care suspectează că este însărcinată să amâne terapia până la începerea menstruației.
Deoarece inhibitorii de prostaglandine sunt potențial teratogene, asigurați-vă că excludeți posibilitatea unei sarcini înainte de a începe terapia. Sfătuiește o pacienta care suspectează că este însărcinată să amâne terapia până la începerea menstruației.
Alte precauții
Aveți grijă atunci când administrați un inhibitor de prostaglandine la un pacient cu decompensare cardiacă, hipertensiune arterială, disfuncție renală sau un defect de coagulare sau la un pacient care primește tratament anticoagulant în curs. Deoarece pacienții care sunt hipersensibili la aspirină pot fi, de asemenea, hipersensibili la alți inhibitori de prostaglandine, urmăriți semnele de ulcerație gastrică și sângerare.
Aveți grijă atunci când administrați un inhibitor de prostaglandine la un pacient cu decompensare cardiacă, hipertensiune arterială, disfuncție renală sau un defect de coagulare sau la un pacient care primește tratament anticoagulant în curs. Deoarece pacienții care sunt hipersensibili la aspirină pot fi, de asemenea, hipersensibili la alți inhibitori de prostaglandine, urmăriți semnele de ulcerație gastrică și sângerare.
EVALUARE FIZICĂ:
Luați semnele vitale ale pacientului, notând febră și frisoane însoțitoare.
Inspectați abdomenul pentru distensie și palpați pentru sensibilitate și mase. Observați sensibilitatea unghiului costovertebral.
Luați semnele vitale ale pacientului, notând febră și frisoane însoțitoare.
Inspectați abdomenul pentru distensie și palpați pentru sensibilitate și mase. Observați sensibilitatea unghiului costovertebral.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
În trecut, femeile cu dismenoree erau considerate nevrotice. Deși cercetările actuale sugerează că prostaglandinele contribuie la acest simptom, atitudinile vechi persistă. Încurajați pacientul să vadă dismenoreea ca pe o problemă medicală, nu ca pe un semn de inadaptare.
În trecut, femeile cu dismenoree erau considerate nevrotice. Deși cercetările actuale sugerează că prostaglandinele contribuie la acest simptom, atitudinile vechi persistă. Încurajați pacientul să vadă dismenoreea ca pe o problemă medicală, nu ca pe un semn de inadaptare.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
Dismenoreea este rară în primul an de menstruație înainte ca ciclul menstrual să devină ovulativ. Cu toate acestea, incidența dismenoreei este în general mai mare în rândul adolescenților decât la femeile în vârstă.
Dismenoreea este rară în primul an de menstruație înainte ca ciclul menstrual să devină ovulativ. Cu toate acestea, incidența dismenoreei este în general mai mare în rândul adolescenților decât la femeile în vârstă.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Dacă dismenoreea este idiopatică, sfătuiți pacienta să-și plaseze un tampon de încălzire pe abdomen pentru a calma durerea. Această terapie reduce tensiunea musculară abdominală și crește fluxul sanguin. Administrarea unui antiinflamator nesteroidian cu 1 până la 2 zile înainte de debutul menstruației este de obicei utilă. (Consultați Alinare pentru dismenoree.)
Dacă dismenoreea este idiopatică, sfătuiți pacienta să-și plaseze un tampon de încălzire pe abdomen pentru a calma durerea. Această terapie reduce tensiunea musculară abdominală și crește fluxul sanguin. Administrarea unui antiinflamator nesteroidian cu 1 până la 2 zile înainte de debutul menstruației este de obicei utilă. (Consultați Alinare pentru dismenoree.)
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)