STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică

Hipotensiunea
ortostatică (Medicina clasică/ alopată)
În cazul
hipotensiunii arteriale ortostatice, cunoscută și sub
denumirea de hipotensiune posturală, tensiunea arterială a
pacientului scade cu 15 până la 20 mm Hg sau mai mult - cu sau
fără o creștere a ritmului cardiac de cel puțin 20 de
bătăi/minut - atunci când se ridică din decubit dorsal în
șezut. sau poziție în picioare. (Tensiunea arterială trebuie
măsurată la 5 minute după ce pacientul și-a schimbat poziția.)
Acest semn comun indică eșecul răspunsurilor vasomotorii
compensatorii de a se adapta la schimbările de poziție. Este
asociată de obicei cu amețeală, sincopă sau vedere încețoșată
și poate apărea la pacienții hipotensivi, normotensivi sau
hipertensivi. Deși este frecvent un semn nepatologic la
persoanele în vârstă, hipotensiunea ortostatică poate rezulta
din repaus prelungit la pat, dezechilibru hidroelectrolitic, o
tulburare endocrină sau sistemică sau efectele anumitor
medicamente.
Pentru a detecta
hipotensiunea ortostatică, luați și comparați valorile
tensiunii arteriale cu pacientul în decubit dorsal, șezând și
în picioare.
ALERTĂ:
Dacă detectați hipotensiune arterială ortostatică:
- verificați rapid pentru tahicardie, alterarea nivelului de conștiență și pielea palidă și umedă (dacă aceste semne sunt prezente, suspectați șoc hipovolemic.)
- instituie măsuri de urgență, dacă este necesar.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
Dacă detectați hipotensiune arterială ortostatică:
- verificați rapid pentru tahicardie, alterarea nivelului de conștiență și pielea palidă și umedă (dacă aceste semne sunt prezente, suspectați șoc hipovolemic.)
- instituie măsuri de urgență, dacă este necesar.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
ISTORIC:
Întrebați pacientul dacă are frecvent amețeli, slăbiciune sau leșin atunci când își schimbă poziția.
Întrebați pacientul despre semnele și simptomele asociate, în special oboseală, ortopnee, impotență, greață, dureri de cap, disconfort abdominal sau toracic și sângerare gastrointestinală.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul dacă are frecvent amețeli, slăbiciune sau leșin atunci când își schimbă poziția.
Întrebați pacientul despre semnele și simptomele asociate, în special oboseală, ortopnee, impotență, greață, dureri de cap, disconfort abdominal sau toracic și sângerare gastrointestinală.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
EVALUARE FIZICĂ:
Verificați turgența pielii pacientului.
Palpați pulsurile periferice și auscultați inima și plămânii.
Testați puterea musculară și observați mersul pacientului pentru nesiguranță.
Verificați turgența pielii pacientului.
Palpați pulsurile periferice și auscultați inima și plămânii.
Testați puterea musculară și observați mersul pacientului pentru nesiguranță.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
Țineți întotdeauna cont de siguranța pacientului. Nu-l lăsa niciodată nesupravegheat în timp ce stă sau merge; evaluează nevoia lui de dispozitive de asistență, cum ar fi un baston sau un premergător.
Țineți întotdeauna cont de siguranța pacientului. Nu-l lăsa niciodată nesupravegheat în timp ce stă sau merge; evaluează nevoia lui de dispozitive de asistență, cum ar fi un baston sau un premergător.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
Deoarece tensiunea arterială normală este mai mică la copii decât la adulți, familiarizați-vă cu valorile normale specifice vârstei pentru a detecta hipotensiunea ortostatică. De la naștere până la vârsta de 3 luni, presiunea sistolică normală este de 40 până la 80 mm Hg; de la vârsta de 3 luni până la 1 an, 80 până la 100 mm Hg; și de la 1 la 12 ani, 100 mm Hg plus 2 mm Hg pentru fiecare an peste vârsta de 1. Tensiunea arterială diastolică se aude pentru prima dată la vârsta de 4 ani; este în mod normal 60 mm Hg la această vârstă și crește treptat până la 70 mm Hg până la vârsta de 12 ani.
Cauzele hipotensiunii ortostatice la copii sunt aceleași cu cele la adulți.
Deoarece tensiunea arterială normală este mai mică la copii decât la adulți, familiarizați-vă cu valorile normale specifice vârstei pentru a detecta hipotensiunea ortostatică. De la naștere până la vârsta de 3 luni, presiunea sistolică normală este de 40 până la 80 mm Hg; de la vârsta de 3 luni până la 1 an, 80 până la 100 mm Hg; și de la 1 la 12 ani, 100 mm Hg plus 2 mm Hg pentru fiecare an peste vârsta de 1. Tensiunea arterială diastolică se aude pentru prima dată la vârsta de 4 ani; este în mod normal 60 mm Hg la această vârstă și crește treptat până la 70 mm Hg până la vârsta de 12 ani.
Cauzele hipotensiunii ortostatice la copii sunt aceleași cu cele la adulți.
PROBLEME DE
VÂRSTĂ:
Pacienții vârstnici prezintă de obicei disfuncție autonomă, care se poate prezenta ca hipotensiune ortostatică. Hipotensiunea postprandială apare la 45 până la 60 de minute după masă și a fost documentată la până la o treime dintre rezidenții azilului de bătrâni.
Pacienții vârstnici prezintă de obicei disfuncție autonomă, care se poate prezenta ca hipotensiune ortostatică. Hipotensiunea postprandială apare la 45 până la 60 de minute după masă și a fost documentată la până la o treime dintre rezidenții azilului de bătrâni.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Pacienții cu afecțiuni care pot duce la disfuncție autonomă (cum ar fi diabetul zaharat) ar trebui să fie conștienți de scăderea acută a tensiunii arteriale care poate apărea odată cu modificări de poziție. Astfel de pacienți trebuie să evite epuizarea volumului și să efectueze schimbări de poziție treptat, nu brusc.
Pacienții cu afecțiuni care pot duce la disfuncție autonomă (cum ar fi diabetul zaharat) ar trebui să fie conștienți de scăderea acută a tensiunii arteriale care poate apărea odată cu modificări de poziție. Astfel de pacienți trebuie să evite epuizarea volumului și să efectueze schimbări de poziție treptat, nu brusc.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)