STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică

Presiune
puls (anormală) (Medicina clasică/ alopată)
Presiunea pulsului
- diferența dintre tensiunea arterială sistolică și diastolică
- este măsurată prin sfigmomanometrie sau monitorizare
intra-arterială. În mod normal, presiunea sistolică depășește
presiunea diastolică cu aproximativ 40 mm Hg. Presiunea
îngustată - o diferență mai mică de 30 mm Hg - apare atunci
când rezistența vasculară periferică crește, debitul cardiac
scade sau volumul intravascular scade semnificativ.
În condițiile care
provoacă obstrucție mecanică (cum ar fi stenoza aortică),
presiunea pulsului este direct legată de severitatea stării de
bază. De obicei, un semn tardiv sau o presiune redusă a
pulsului în sine nu semnalează o urgență, chiar dacă apare de
obicei cu șoc și alte tulburări care pun viața în pericol.
Presiunea lărgită
a pulsului - o diferență de peste 50 mm Hg - apare de obicei
ca răspuns fiziologic la febră, vreme caldă, exerciții fizice,
anxietate, anemie sau sarcină. De asemenea, poate rezulta
dintr-o tulburare neurologică - în special creșterea presiunii
intracraniene (ICP) care pune viața în pericol - sau dintr-o
tulburare cardiovasculară, cum ar fi insuficiența aortică,
care provoacă refluarea sângelui în inimă cu fiecare
contracție. Presiunea lărgită a pulsului poate fi identificată
cu ușurință prin monitorizarea tensiunii arteriale și este de
obicei detectată în timpul înregistrărilor sfigmomanometrice
de rutină.
ISTORIC:
Examinați istoricul medical al pacientului pentru durere în piept, amețeli, sincopă, dificultăți de respirație și slăbiciune. De asemenea, revizuiți citirile anterioare ale tensiunii arteriale ale pacientului, dacă este posibil.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru durere în piept, amețeli, sincopă, dificultăți de respirație și slăbiciune. De asemenea, revizuiți citirile anterioare ale tensiunii arteriale ale pacientului, dacă este posibil.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative.
EVALUARE FIZICĂ:
Dacă detectați o presiune în puls redusă, efectuați următoarele:
Verificați semnele de insuficiență cardiacă, cum ar fi hipotensiune arterială, tahicardie, dispnee, distensie a venei jugulare, crestături pulmonare și scăderea debitului de urină.
Verificați dacă există modificări ale temperaturii sau culorii pielii, ale puterii pulsurilor periferice și ale nivelului de conștiență.
Auscultați inima pentru murmur.
Dacă detectați o presiune crescută a pulsului, efectuați următoarele:
Verificați semnele de creștere a ICP. Efectuați un examen neurologic amănunțit, care va servi drept bază pentru modificările ulterioare.
Verificați funcția nervilor cranieni - în special în nervii cranieni III, IV și VI.
Evaluează reacțiile pupilare, reflexele și tonusul muscular.
Verificați pentru edem și auscultați pentru suflu.
Dacă detectați o presiune în puls redusă, efectuați următoarele:
Verificați semnele de insuficiență cardiacă, cum ar fi hipotensiune arterială, tahicardie, dispnee, distensie a venei jugulare, crestături pulmonare și scăderea debitului de urină.
Verificați dacă există modificări ale temperaturii sau culorii pielii, ale puterii pulsurilor periferice și ale nivelului de conștiență.
Auscultați inima pentru murmur.
Dacă detectați o presiune crescută a pulsului, efectuați următoarele:
Verificați semnele de creștere a ICP. Efectuați un examen neurologic amănunțit, care va servi drept bază pentru modificările ulterioare.
Verificați funcția nervilor cranieni - în special în nervii cranieni III, IV și VI.
Evaluează reacțiile pupilare, reflexele și tonusul muscular.
Verificați pentru edem și auscultați pentru suflu.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
Rețineți că creșterea ICP este de obicei semnalată de modificări subtile ale stării pacientului, mai degrabă decât de dezvoltarea bruscă a oricărui semn sau simptom.
Rețineți că creșterea ICP este de obicei semnalată de modificări subtile ale stării pacientului, mai degrabă decât de dezvoltarea bruscă a oricărui semn sau simptom.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
La copii, presiunea îngustată a pulsului poate rezulta din stenoza aortică congenitală sau dintr-o tulburare care afectează adulții.
Creșterea ICP determină creșterea presiunii pulsului la copii. Ductus arteriosus patentat (PDA) poate provoca, de asemenea, o presiune crescută a pulsului, dar acest semn poate să nu fie evident la naștere. Copilul mai mare cu PDA experimentează dispnee de efort, cu presiunea pulsului care se lărgește și mai mult la efort.
La copii, presiunea îngustată a pulsului poate rezulta din stenoza aortică congenitală sau dintr-o tulburare care afectează adulții.
Creșterea ICP determină creșterea presiunii pulsului la copii. Ductus arteriosus patentat (PDA) poate provoca, de asemenea, o presiune crescută a pulsului, dar acest semn poate să nu fie evident la naștere. Copilul mai mare cu PDA experimentează dispnee de efort, cu presiunea pulsului care se lărgește și mai mult la efort.
PROBLEME DE
VÂRSTĂ:
Recent, s-a descoperit că creșterea presiunii pulsului este un predictor mai puternic al evenimentelor cardiovasculare la pacienții vârstnici decât creșterea tensiunii arteriale sistolice sau diastolice.
Recent, s-a descoperit că creșterea presiunii pulsului este un predictor mai puternic al evenimentelor cardiovasculare la pacienții vârstnici decât creșterea tensiunii arteriale sistolice sau diastolice.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Instruiți pacientul la ce să se aștepte de la testele de diagnostic, care pot include ecocardiografie și electrocardiografie.
Instruiți pacientul la ce să se aștepte de la testele de diagnostic, care pot include ecocardiografie și electrocardiografie.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)