STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
Sughițul
(anormal) (Medicina clasică/ alopată)
Sughițul
(singultus) apare ca un proces în două etape: o contracție
involuntară, spasmodică a diafragmei, urmată de închiderea
bruscă a glotei. Sunetul lor caracteristic reflectă vibrația
corzilor vocale închise, pe măsură ce aerul se repezi brusc în
plămâni.
De obicei benigne
și tranzitorii, sughițurile sunt frecvente și de obicei dispar
spontan sau cu tratament simplu. Cu toate acestea, la un
pacient cu o tulburare neurologică, acestea pot indica
creșterea presiunii intracraniene sau extinderea unei leziuni
de trunchi cerebral. Ele pot apărea, de asemenea, după
ingestia unui lichid fierbinte sau rece sau a altor iritanți,
după expunerea la frig sau cu iritații de la un tub de drenaj.
Sughițul persistent provoacă suferință considerabilă și poate
duce la vărsături. Nivelurile serice crescute de dioxid de
carbon pot inhiba sughițul; nivelurile scăzute le pot
accentua. (Consultați Tratarea și prevenirea sughițului.)
ISTORIC:
Întrebați pacientul când a început sughițul și dacă îl obosesc.
Întrebați pacientul dacă a mai avut sughiț. Dacă da, întreabă-l ce i-a cauzat și ce i-a făcut să se oprească.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru afecțiuni abdominale sau toracice și intervenții chirurgicale abdominale recente. (Ocazional, atacuri ușoare și tranzitorii de sughiț pot urma intervenții chirurgicale abdominale.)
Întrebați pacientul când a început sughițul și dacă îl obosesc.
Întrebați pacientul dacă a mai avut sughiț. Dacă da, întreabă-l ce i-a cauzat și ce i-a făcut să se oprească.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru afecțiuni abdominale sau toracice și intervenții chirurgicale abdominale recente. (Ocazional, atacuri ușoare și tranzitorii de sughiț pot urma intervenții chirurgicale abdominale.)
EVALUARE FIZICĂ:
Bazați evaluarea fizică pe istoricul pacientului și simptomele asociate.
Bazați evaluarea fizică pe istoricul pacientului și simptomele asociate.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
Dacă și un pacient cu sughiț vărsă și este inconștient, întoarceți-l pe o parte pentru a preveni aspirația.
Dacă și un pacient cu sughiț vărsă și este inconștient, întoarceți-l pe o parte pentru a preveni aspirația.
Tratarea și
prevenirea sughițului
Sughițul apare de obicei fără o cauză medicală subiacentă. Unele remedii casnice pentru tratarea sughițului includ:
- ținându-și respirația cât mai mult posibil
- respirând într-o pungă de hârtie
- ingerând o lingură de zahăr bea apă rece din partea superioară a buzei paharului în timp ce te apleci înainte.
Următoarele acțiuni pot ajuta la prevenirea sughițului:
- evitarea alimentelor extrem de calde sau reci
- evitarea alimentelor picante
- evitarea folosirii paielor
- eructarea frecventă (pentru sugari).
Sughițul apare de obicei fără o cauză medicală subiacentă. Unele remedii casnice pentru tratarea sughițului includ:
- ținându-și respirația cât mai mult posibil
- respirând într-o pungă de hârtie
- ingerând o lingură de zahăr bea apă rece din partea superioară a buzei paharului în timp ce te apleci înainte.
Următoarele acțiuni pot ajuta la prevenirea sughițului:
- evitarea alimentelor extrem de calde sau reci
- evitarea alimentelor picante
- evitarea folosirii paielor
- eructarea frecventă (pentru sugari).
INDICATOARE
PEDIATRICE:
La un sughiț, sughițul rezultă de obicei din ingestia rapidă de lichide fără eructație adecvată.
La un sughiț, sughițul rezultă de obicei din ingestia rapidă de lichide fără eructație adecvată.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Învățați pacientul metode simple de ameliorare a sughițului, cum ar fi să-și țină respirația în mod repetat sau să inspire într-o pungă de hârtie. Alte tratamente pentru sughiț includ spălarea gastrică și aplicarea presiunii degetelor asupra globilor oculari (prin pleoape închise).
Învățați pacientul metode simple de ameliorare a sughițului, cum ar fi să-și țină respirația în mod repetat sau să inspire într-o pungă de hârtie. Alte tratamente pentru sughiț includ spălarea gastrică și aplicarea presiunii degetelor asupra globilor oculari (prin pleoape închise).
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)