Afecțiuni ale mucoasei bucale (1)

Aceste afecţiuni sunt reprezentate de infecţii, leziuni pigmentare, boli dermatologice, afecţiuni ale limbii, halitoza, boala HIV şi SIDA.

Deoarece documentaţiile la care am acces nu sunt prea "cursive" şi deoarece trec printr-o perioadă cu prea puţin timp disponibil (o lungă perioadă, până în jur de 1 iulie, de "hei-rup" la serviciu) voi proceda la o trecere destul de telegramatică peste multe din cele ce le voi prezenta.

Voi începe cu infecţiile de la nivelul mucoasei bucale, produse în marea lor majoritate de microorganisme. Prima "categorie" medicală ce o voi aborda este reprezentată de leziunile veziculoase, buloase sau ulcerative ale mucoasei cavităţii bucale. Acestea sunt determinate de afecţiuni virale, afecţiuni bacteriene sau fungice, afecţiuni dermatologice şi de alte afecţiuni.

Afecţiunile virale se manifestă în principal datorită virusurilor herpetice şi are mai multe forme. Gingivostomatita herpetică primară acută (cauzată de acţiunea virusului herpes simplex tip 1, rareori tip 2) are o localizare frecventă a manifestărilor la nivelul buzelor şi mucoasei bucale şi survine în principal la sugari, copii şi adulţii tineri.

Manifestările sunt reprezentate de vezicule labiale care se rup şi formează cruste şi vezicule intrabucale care se ulcerează rapid, fiind extrem de dureroase. Determină şi gingivită acută, febră, indispoziţie, halenă fetidă şi adenopatie cervicală. Se vindecă spontan în 10-14 zile, dacă nu se suprainfectează. Herpesul labial recurent se localizează la nivelul joncţiunii mucocutanate a buzei şi la nivelul tegumentului perioral.

Se manifestă prin erupţii de vezicule grupate care pot fuziona, apoi se pot rupe şi forma cruste, dureroase la presiune sau la alimente condimentate. Durează aproximativ o săptămână, dar se poate prelungi dacă apare suprainfecţie. Herpesul simplex intrabucal recurent se localizează în palat şi gingie şi se manifestă prin mici vezicule care se rup şi fuzionează, deseori fiind dureroase. Se vindecă spontan în aproximativ o săptămână.

Vărsatul de vânt (provocat de virusul varicelo-zosterian) se manifestă la nivelul gingiei şi mucoasei bucale prin leziuni cutanate care pot fi însoţite de mici vezicule pe mucoasa bucală care se rup şi formează ulceraţii superficiale, pot fuziona formând leziuni buloase mari care se ulcerează iar mucoasa poate prezenta eritem generalizat. Leziunile se vindecă spontan în decurs de două săptămâni.

Herpesul zoster (reactivarea virusului varicelo-zosterian) se manifestă la nivelul obrazului, limbii, gingiei sau palatului printr-o erupţie veziculară unilaterală şi ulceraţie cu traiect liniar urmând distribuţia senzitivă a nervului trigemen sau a uneia din ramurile sale. Vindecarea este treptată fără cicatrizare iar nevralgia postherpetică este frecventă.

Mononucleoza infecţioasă este provocată de virusul Epstein-Barr şi se localizează la nivelul mucoasei bucale. Manifestările sunt reprezentate de astenie, dureri de gât, indispoziţie, subfebrilitate şi adenopatii cervicale. Numeroase ulceraţii mici apar de obicei cu câteva zile înaintea adenopatiei, precum şi sângerare gingivală şi peteşii multiple la joncţiunea dintre palatul dur şi cel moale. Leziunile bucale dispar în timpul convalescenţei. Veruci, datorată virusului papilloma, apare oriunde pe tegument şi mucoasa bucală. Se manifestă prin leziuni papilare unice sau multiple cu suprafeţe keratinizate groase, albe, ce prezintă numeroase protuberanţe punctiforme, precum şi leziuni conopidoforme acoperite de mucoasă normal colorată sau multiple protuberanţe roz sau palide (hiperplazie epitelială focală). Din punct de vedere al evoluţiei nu există elemente clare dar leziunile cresc rapid şi se diseminează.

Herpangina provocată de virusul coxsackie A, de asemenea posibil şi forma B şi echovirusul, are manifestări la nivelul mucoasei bucale, faringelui şi limbii. Debutul este brusc cu febră, dureri de gât şi vezicule orofaringiene, de obicei la copii sub 4 ani, în timpul lunilor de vară. Apare şi congestie faringiană difuză şi vezicule (1-2 mm) de culoare alb-cenuşie înconjurate de areole roşii iar veziculele se măresc şi se ulcerează. Perioada de incubaţie este de 2-9 zile, febra se manifestă timp de 1-4 zile şi vindecare survine fără incidente.

O altă manifestare a virusurilor coxsackie tip A este reprezentată de boala mână, picior şi gură şi este prezentă la nivelul mucoasei bucale, faringelui, palmelor şi plantelor. Se manifestă prin febră, indispoziţie, cefalee cu vezicule orofaringiene care se transformă în ulceraţii superficiale dureroase. Perioada de incubaţie este de 8-12 zile iar leziunile se vindecă spontan în 2-4 săptămâni. Aici ar mai fi ceva de spus de infecţia primară cu HIV şi are manifestări la nivelul gingiei, palatului şi faringelui prin gingivită acută şi ulceraţii orofaringiene, asociate cu o boală febrilă asemănătoare mononucleozei care include şi adenopatie. Este urmată de seroconversia HIV, infecţie asimptomatică cu HIV şi, de obicei, în final, de boala HIV.

A venit rândul afecţiunilor bacteriene sau fungice. Voi începe cu gingivita ulcero-necrotică acută ("gura cu şanţuri" sau infecţia Vincent) care se manifestă la nivelul gingiei prin gingie ulceroasă, sângerândă, caracterizată de necroze şi ulceraţia papilelor şi marginilor gingivale, plus adenopatie şi halenă fetidă. Boala evoluează către distrucţie tisulară urmată de remisiune şi posibile recurenţe.

Sifilisul are mai multe "manifestări" bucale. Sifilisul prenatal (congenital) se manifestă la nivelul palatului, maxilarelor, limbii şi dinţilor prin leziuni gomoase ale palatului, maxilarului şi oaselor feţei, incisivi Hutchinson, molari cu aspect de dudă, glosită, peteşii mucoase şi ragade la comisurile gurii. Nu se pune problema unei evoluţii doar că deformările dentare din dentiţia permanentă sunt ireversibile.

Sifilisul primar (şancru) are leziuni ce apar la poarta de intrare şi este deseori prezent pe buze, limbă sau în aria amigdaliană. Se manifestă prin papule mici ce se transformă rapid într-o ulceraţie mare, nedureroasă, cu margini indurate, limfadenopatie unilaterală. Şancrul şi ganglionii limfatici conţin spirochete, testele serologice fiind pozitive după 3-4 săptămâni. Evolutiv, şancrul se vindecă în 1-2 luni, urmat de apariţia sifilisului secundar după 6-8 săptămâni.

În cazul sifilisului secundar, mucoasa bucală este frecvent afectată, cu peteşii mucoase, în special pe palat, dar şi la comisurile bucale. Se evidenţiază leziuni maculopapulare ale mucoasei bucale, cu diametrul de 5-10 mm, cu ulceraţie centrală acoperită de o membrană cenuşie. Erupţiile apar pe diferite suprafeţe mucoase şi tegumentare, fiind însoţite de febră, indispoziţie şi dureri de gât. Evolutiv, leziunile pot persista între câteva săptămâni până la un an.

Sifilisul terţiar are deseori manifestări la nivelul palatului şi limbii prin infiltraţii gomoase a palatului sau limbii, urmat de ulceraţie şi fibroză. Atrofia papilară linguală produce limba depapilată caracteristică şi glosită. Evolutiv gomele pot distruge palatul determinând perforarea completă.

Gonoreea se manifestă şi prin leziuni care pot apărea în cavitatea bucală la locul de inoculare sau secundar, prin diseminare hematogenă de la nivelul unui focar primar situat la distanţă. Cele mai precoce simptome sun senzaţiile de arsură sau prurit, uscăciune sau căldură la nivelul cavităţii bucale, urmate de durere acută la alimentaţie sau vorbire. Amigdalele şi orofaringele sunt cel mai frecvent implicate.

Ţesuturile bucale pot fi inflamate difuz sau ulcerate, se remarcă o vâscozitate crescută a salivei şi halenă fetidă precum şi adenopatie submandibulară cu febră în cazurile grave. Leziunile se pot remite sub tratament antibiotic adecvat. O altă sursă de probleme bucale este reprezentată de tuberculoză cu manifestări la nivelul limbii, regiunii amigdaliene şi palatului moale, concretizate în ulcer solitar, neregulat, cu margini ferme, acoperit de un exsudat persistent. Evolutiv leziunile pot persista.

O altă "sursă" este reprezentată de actinomicoza cervicofacială cu tumefacţii în regiunea feţei, gâtului şi planşeului bucal. Infecţia poate fi asociată cu o extracţie, fractură de maxilar sau erupţia unui molar, în forma acută semănând cu un abces piogenic acut, care conţine însă "granule de sulf" galbene (micelii gram pozitive şi hifele lor). Din punct de vedere evolutiv, forma acută poate dura câteva săptămâni, forma cronică durând luni sau ani, dar prognosticul este excelent. Actinomicetele răspund la antibiotice (tetraciclină sau penicilină) dar nu şi la antimicotice.

O afecţiune mai serioasă este reprezentată de histoplasmoză. Ea poate avea manifestări în orice zonă in cavitatea bucală, în special limbă, gingie şi/ sau palat. Se manifestă prin numeroşi noduli mici care se pot ulcera, disfonia şi disfagia se pot produce datorită leziunilor din laringe şi sunt asociate de obicei cu febră şi indispoziţie. Evolutiv, această afecţiune poate fi fatală.

O ultimă afecţiune cu manifestare bucală (din acest post) ar fi candidoza care afectează orice zonă a mucoasei bucale. Are mai multe forme de manifestare: 1. forma psedomembranoasă prezintă pete albe care pot fi uşor îndepărtate, lăsând o suprafaţă roşie, sângerândă, dureroasă, 2. forma eritematoasă prezintă pete plate roşii, 3. rareori, leucoplazia candidozică se prezintă ca o pată linguală albă care nu se şterge, 4. în cheilita angulară produsă de Candida apar fisuri dureroase şi eritem la nivelul comisurii bucale. candida se observă pe preparatele KOH în toate formele. Evolutiv totul este OK deoarece răspunde la antimicotice.

Mai avem destule de prezentat aici, dar nu azi. Deci, pe mâine!

O zi bună!

Dorin, Merticaru