STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică

To Study/ Pentru studiu - Tehnic - Dorin M

Paginile Noua Medicină DacicăÎnceput de an 2015 (4) - Intermission

Aceasta va fi o postare care nu va conţine mare lucru legat de subiectul general al acestui blog. Va fi doar un fel de prezentare generală cu privire la felul cum voi aborda lucrurile de acum încolo. Aşa că, cei ce se află în criză de timp este bine să treacă pentru această postare (Mulţumiri pentru înţelegerea lor!!!). Sau, poate că va fi mai importantă pentru ei… Fiecare cu interesele lui…

Pe scurt, din toate discuţiile, prelegerile, feedback-urile de până acum am ajuns "rapid" la necesitatea acestei postări...

În multe din discuţiile purtate cu cei care participă la acest efort al meu, direct sau indirect, am fost întrebat de ce fac asta, care este raţiunea, etc…

Sincer, nu ştiu de ce… Până acum (după mai bine de 15 ani de eforturi directe sau indirecte în această direcţie) nu am câştigat nimic (material, mă refer)… Afară de propria experienţă… Eventual de o oarecare faimă, fie ea şi de „uşchit”…

Şi, dacă tot am câştigat experienţă, este cazul ca ea să se reflecte şi în modul de prezentare al materialelor şi nu numai în conţinutul lor…

Prima plângere, după frecvenţă, de-a lungul anilor menţionaţi, a fost că materialele sunt prea mari, prea stufoase, etc… Am încercat de nenumărate ori să realizez materiale succinte, „spartane”, dar nu prea se înţelege mare lucru dintr-o astfel de abordare… Eventual pentru cunoscători ar fi o soluţie… Dar, mă voi conforma şi voi insera concluzii clare care să „concentreze ideile fiecărei postări”…

Apoi, este vorba despre nivelul de cunoaştere al cititorilor („cunoscătorilor” de care am amintit anterior)… Nu este vorba aici despre o cunoaştere cantitativă, cum ar părea la prima vedere (cu toate că este şi aceasta mai importantă decât v-aţi imagina)… Este vorba despre ceea ce ar putea fi descris de expresia „orientarea cunoaşterii”… Şi, iată ceea ce urmează…

Tot ceea ce am postat până acum a reprezentat un fel de acumulare de "notiţe de clasă" (într-un fel de "caiet de clasă"). Dar, acum, a venit momentul ca să procedez la trecerea acestor notiţe "pe curat" (sau pe "caietul de teme", dacă pot spune astfel). Lucrurile devin astfel deosebit de serioase (cel puţin din punctul meu de vedere) şi, astfel, trebuie clarificat pentru Dumneavoastră ceea ce va urma.

Anii de discuţii (directe sau virtuale) cu cei asemenea Dumneavoastră (poate şi cu unii dintre voi) mi-au relevat că orice argumentaţie, instruire, consultaţie sau altele asemenea trebuie "eşalonate" pe un fel structură pe trei nivele de percepţie (din punct de vedere al "auditoriului", critic sau nu dar şi din punct de vedere al „orientării cunoaşterii”):
1. materialist-dialecticii (sau "materialiştii"),
2. cei care cred într-o "terţă" existenţă divină (sau "adoratorii") şi
3. cei ce cred în existenţa divină proprie din şi prin ansamblul general al divinităţii (sau "divinatorii" - atenţie, în sensul perceput de mine, divinator are mai mult sensul de "pătrunzător", "cunoscător", de "care vede sau prevede ştiind" şi are capacitatea de a divina, de a fi partea ce deţine şi manifestă holograma divinului - despre aceste lucruri mai târziu).

Pe scurt materialişti, adoratori şi divinatori (menţionez că aceasta este o "clasificare" proprie ce s-a născut din interacţiunile directe cu Dumneavoastră, interacţiuni care, în timp, m-au obligat la o structurare a oricăror prezentări, oricăror dialoguri după aceste structuri de percepţie/ credinţă identificate de mine).

Este ceva similar "manifestărilor" de tip filozofic unde "percepţiile" umane se împart pe un fel de scală între materialişti şi idealişti, sau asemenea politicii unde totul se împarte într-un fel de scală între stânga şi dreapta. În cazul "clasificării" identificate de mine este evident că "dreapta" este conexă valoric cu "materialiştii", "centrul" este similar adoratorilor şi "stânga" este similar divinatorilor. Dar, să intru puţin în detalii!

Materialiştii - sunt o categorie ce se bazează, în mod corect, pe simţurile şi "prelucrările" directe ale acestora (ca indivizi sau grup de indivizi) la nivelul mental propriu.

Din punctul lor de vedere lumea este alcătuită în întregime din materie, natură, existenţa în genere, toate evenimentele, actele şi stările de lucruri fiind fie subordonate, fie reduse complet la lucrurile materiale şi la conexiunile dintre ele, "lumea" fiind, în esenţă, materială şi cognoscibilă.

Termenul utilizat de mine, de materialist-dialectici vine să descrie pe cei ce se încadrează ca apartenenţă la "comunista formulare" (a lui Marx şi Engels) ce "localizează" persoanele care văd totul ca materie guvernată de legi obiective cum ar fi legea acumulărilor cantitative şi a salturilor calitative, legea unităţii şi a luptei contrariilor, legea negării negaţiei, etc.

Ei sunt indivizii ceva mai avansaţi (din punctul meu de vedere) decât materialiştii "totali" prin faptul că "îşi fac unele probleme" în ceea ce priveşte "raportul" dintre materie şi conştiinţă, despre legile cele mai generale ale "mişcării" şi dezvoltării naturii, societăţii şi cunoaşterii.

Să nu se înţeleagă că indivizii care se "regăsesc" aici nu au credinţe! Unii cred în bani/ achiziţii materiale, alţii în reuşita personală/ palmares, alţii în familie, iubită, copii, alţii în pregătire personală (fie şi spirituală, dar fără "atingere" la adevăratele credinţe) şi multe, multe alte repere.

La această "secţiune" de credinţe se încadrează şi ateii care, chiar dacă ei cred numai în ei, evident că se limitează numai şi numai la materie. Din punctul meu de vedere "durerea" problemei stă în faptul că materia este factorul prim şi conştiinţa este factorul derivat, redus, bineînţeles, la materie.

Pentru această categorie voi "presta" maxim de eforturi în tot ceea ce voi face eu la "Noua Medicină" (sau "Noua Cunoaştere"). Pentru ei este nevoie să structurez prezentarea datelor inserate de la un fel de nivel "zero" fiind nevoie să prezint totul plecând de la materie atât din punctul de vedere al fizicii newtoniene cât şi din cel al fizicii cuantice, intrând în detaliu în toate problemele legate de materie.

Aici vor fi în atenţia mea în special medicii care au nevoie de completarea lipsurilor din "universul cognoscibil" atât de necesar progresului "curiozităţii" lor şi, implicit al "aplecării lor asupra cunoaşterii" şi înlăturării din statutul de "autosuficienţă" şi "elitism" în care s-au cocoţat fără nici un drept (cel puţin majoritatea dintre ei)...

Adoratorii - sunt o categorie ce se bazează, în mod corect, pe un "echilibru" între o divinitate/ putere/ forţă supranaturală terţă (Sfântă Putere, Unicitate, Dumnezeu, Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt, Allah, Buddha, etc.) creatoare şi guvernatoare a universului şi manifestarea "materială" a individului respectiv (a conştiinţei sociale care include individul respectiv) în mediul înconjurător, atât direct cât şi "încadrat" în ansamblul/ sistemul de credinţe (dogme) şi acte rituale solicitat de cultul din jurul respectivei divinităţi (forţe supranaturale, etc.), precum şi privind sentimentul divinităţii care uneşte membrii ce aderă în aceeaşi comunitate spirituală şi morală "guvernată" de acea divinitate.

Aici, "speciile" ce pot fi deduse sunt multiple, punctul de plecare fiind reprezentat de faptul că ansamblul de idei, sentimente şi acţiuni împărtăşite de individ sau grupul la care aderă acesta (de fapt, aderarea, acceptarea "obiectului" venerării, codului de comportament şi cadrului de referinţă solicitat pentru a intra în relaţia cu acest "obiect" precum şi cu membrii acestuia, fie şi cu universul) este deseori controversat de chiar membrii de bază, fiind aproape imposibil de asociat comportamentul "material" al individului "transpus" cu ajutorul ritualurilor către divinitatea terţă, deosebit de controversabilă, la rândul ei.

Mai "pe direct", atât timp cât analiza unui om pleacă de la "păcatul original", obligatoriu şi de netăgăduit, de la împărţirea în "bărbatul merituos" şi "femeia păcătoasă", de la fideli şi infideli, etc. este evident că vor exista tot felul de situaţii care să contrazică divinitatea respectivă sau, mai rău, să determine stigmatizarea celor care aderă la ea pentru greşeli minore care, ulterior vor justifica "marile greşeli" (păcate).

Şi astfel, avem de a face cu indivizii care "cred în ceva" dar fără alte "obligaţii", indivizii care caută scăparea în respectiva divinitate şi devin mai mult sau mai puţin habotnici şi, nu în ultimul rând, cei care una ştiu, una fac şi nu mai contează altceva (gen "smerenie, smerenie, smerenie", cum este cazul "jihad"-ului, "iadul este al tău că n-ai călcat pe la biserică", "cu toate că acea persoană se roagă de 2-3 ori când ajunge duminica în biserică pe când alţii se roagă din tot sufletul şi cu toată credinţa de 2-300 de ori pe zi, dar chiar nu suportă fariseismul întâlnit "pe undeva" şi exemplele pot continua).

Din punctul meu de vedere problema lor este reprezentată de faptul că, ei se dezic de acţiunea proprie (eventual devin "unealta Domnului" sau se abandonează în braţele sau folosul Lui), chiar şi de propriile trăiri şi convingeri, în "comparaţie" directă cu ce este divin (cu ceea ce se cere a fi divin în noi, atunci când se spune foarte clar că, suntem făcuţi "după chipul şi asemănarea Lui") şi se "compară" (ei subscriu, fie şi prin aderare, la un punct de referinţă extern, iluzoriu şi arbitrar) doar cu normele directe şi indirecte ale sistemului de dogme şi acte rituale acceptate de ei şi solicitate pentru a fi "iertat", "trimis în rai, de-a dreapta Lui" sau "...printre fecioare" sau altele asemenea.

Această categorie este cea mai sensibilă dintre toate, cel mai greu de abordat deoarece aici este vorba despre credinţele (proprii, structurate în timp, pline de "promovatori" înalt educaţi) credinţei (în Dumnezeu, Allah, Buddha şi ceilalţi). Intenţia mea nu este de a "schimba" ceva în bruma lor de credinţă ci, să îi "stârnesc" să înţeleagă adevăratul mesaj al Dumnezeirii, indiferent de forma, idolul sau orice altceva similar.

Ei au nevoie doar să accepte lucruri cum ar fi "cizelarea" chipului lui Iisus din imaginea plină de suferinţă cocoţată pe crucea suferinţei în chipul lui Iisus care ne sfătuieşte, sprijină, vindecă şi "este în fiecare din noi" în sprijinul crucii salvatoare, protectoare, etc. Fiecare avem misiunea noastră şi asta trebuie să înţelegem.

Şi, astfel, adoratorii, vin cu cele mai puternice argumente legate de inerţie, de smerenie, obedienţă religioasă, etc. şi este foarte greu să treci cu argumentele existente peste convingerea lor chiar dacă, evident, totul are acelaşi sens. Le convine să rămână sub stigmatul păcatului obligatoriu, oi rătăcite ale turmelor ce pot fi "îndrumate" numai de păstorii cultului lor (bineînţeles, care au mici tangenţe la drumul Dumnezeirii) fără a vedea că Iisus nu mergea la biserică sau templu pentru a răspândi puterea lui Dumnezeu, pentru a fi între oameni, pentru a ajuta şi îndruma, ba, mai rău, era socotit demn de moarte pentru că nu mergea "pe acolo" sau pentru că "trecea" peste interesele slujitorilor unui cult...

Deh, cine sunt eu să socot că Dumnezeu este totul şi noi suntem parte din Dumnezeu?!? Cine sunt eu să socot că am venit pe acest pământ să iubesc, să fiu iubit şi să împart cât de multă iubire pot învăţând de la semenii mei mai luminaţi, inclusiv din ceea ce trăiesc în şi întru Dumnezeire şi învăţând pe semenii mei mai puţin luminaţi tot ceea ce se poate. Da, cine sunt eu?!?

Şi, în mod cert, timpul a dovedit că ei sunt cei care, în faţa argumentelor indubitabile, nu îşi pun semne de întrebare despre ceea ce cred (atenţie, nu în ceea ce cred ei, persoană divină sau ansamblu „religios”)… Ei pur şi simplu, repugnă şi resping totul sub justificare ilară „Nu îmi mai tulbura credinţa, Satană!”… Inclusiv, „Tu eşti trimisul Satanei, tu crezi în Satana!”…

Pot da multe detalii dar orice dialog de acest fel se termină în „Credinţa mea este adevărata credinţă! Tu crezi în Stana şi vei plăti, vei plânge!!!”… Ambii crezând în Dumnezeu, Duhul Sfânt şi Hristos! El decide că Dumnezeul lui este unicul, realul şi orice argument este al Satanei şi trebuie pedepsit… Atenţie, pedepsit!!! Uitând de faptul că numai Dumnezeu judecă, că ei nu au nici un drept în acest sens…

Dar, ajunge cu acest „sector”, să mergem mai departe!

Divinatorii - sunt o categorie ce se bazează, în mod corect, pe înalta şi mult cultivata lor experienţă personală în contact cu divinitatea sau, indiferent de circumstanţe, pe iluminarea primită în urma unui eveniment mai mult sau mai puţin dramatic dar, cu siguranţă, ce a atras trezirea, iluminarea sau cum o denumeşte fiecare.

Bineînţeles că, aceste individualităţi au "suportul" unei cunoaşteri şi deseori percepţii superioare ce se manifestă fie de la naştere fie de las acel eveniment "mai mult sau mai puţin dramatic" de care aminteam, fie la un anumit punct critic „declanşator” (masă critică) al cunoştinţelor (şi aici nu mă refer neapărat la nivelul de cunoştinţe deoarece Cunoaşterea se disociază rapid de nivelul de cunoaştere printr-o aproape Atotcunoaştere).

Ei sunt persoanele care se simt direct din şi prin Dumnezeu (conştient sau nu), creaţi "după chipul şi asemănarea Lui" şi care simt că "Eu voi fi în fiecare din voi" sau "Eu sunt aceea, ce sunt". Ei sunt cei care ştiu că Dumnezeirea trăieşte prin noi fiecare durere dar şi fiecare bucurie, oricât de aparentă, reală sau ireală este aceasta… Ei ştiu că Dumnezeirea cere iubire şi faptă pentru toată lucrarea sa, ca ansamblu, cu sau fără înţelegerea a ceea ce se petrece…

Pentru că toţi avem nevoie de bucurie, de iubire, de sprijin… Şi cel mai apropiat ansamblu divin este cel în care existăm, fiinţăm… Poate că nu toţi se implică în rezolvarea misiunii lor dar ei ştiu tot ceea ce trebuie având nevoie, destul de des, doar de prietenia, suportul, sfatul, etc. al celor asemenea lor.

În direcţia lor eforturile mele vor fi minime deoarece ei ştiu deja tot ce trebuie. Poate de aceea am ales ca prezentările mele să fie un fel de streaming (emisie liberă pe tema uneia sau mai multor idei) a ceea ce simt… Eventual voi fi un prieten care îi aşteaptă bucuros că poate discuta şi, de ce nu, că poate să acceseze şi alte lucruri faţă de ceea ce ştia.

Şi, aici, voi finaliza cu această prezentare a delimitărilor mele de prezentare a informaţiilor…

În concluzie, orice postare va urma va avea un fel de „inserţie de logo” cu privire la apartenenţa generală a textului ce va urma (a postării) la anumite clase delimitate: materialişti, adoratori şi divinatori…

A nu se uita şi de concluziile ce vor căuta să sintetizeze orice poate fi sintetizat din postarea respectivă…

În plus, va mai exista o structurare generală a tuturor eforturilor mele. Este evident că va fi necesar să scriu materialele şi pentru copiii mici. Nu ştiu, încă, cum voi proceda dar o voi face. Toate lucrurile despre puterea noastră trebuie să fie accesibile de la cea mai fragedă vârstă pentru a câştiga cât mai mult în drumul nostru vremelnic pe aici.

Notă 2017: Într-o oarecare măsură am descoperit calea către crearea unui fel de joc pe computer (celular) cu ajutorul căruia să ajut percepţia copiilor spre aceste „deziderate” mai înalte comparativ cu ceea ce poate oferi lumea materială… Dar mai este mult timp până ce voi reuşi să „mă apuc” şi de această lucrare, lăsând părinţilor ce parcurg aceste rânduri rolul de părinte, de element de selecţie şi propagare a unor învăţături „cât de cât”…

Evident, în scurtele "descrieri" nu am intrat în detalii deoarece nu acesta este "obiectul"/ target-ul meu acum... Pur şi simplu am prezentat unele chestii "general valabile" sesizate de mine în dialogurile directe sau virtuale purtate cu cei care au ajuns în jurul meu.

Mulţumesc pentru înţelegerea şi răbdarea Dumneavoastră!

Dragoste, Recunoştinţă şi Înţelegere!

Dorin, Merticaru

Introduceţi comentariile Dumneavoastră!


Rating for dorinm.ro