STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
To Study/ Pentru studiu - Tehnic - Dorin M

Paginile Noua Medicină DacicăViața Omului – Copilăria (11)

Să finalizăm rigidul şi, totodată, noţiunile introductive legate de copilărie!

Este normal ca cineva care suferă de nedreptate să-şi atragă cât mai des situaţii nedrepte, în accepţiunea ei şi astfel de situaţii vor înceta doar în momentul în care rana lor va fi vindecată. De fapt, o situaţie pe care o astfel de persoană o consideră nedreaptă, poate fi interpretată diferit de către cineva care nu suferă de această rană.

Una din manifestările importante ale acestei atracţii este reprezentată de capacitatea rigidului de a se controla, de a-şi crea obligaţii. De aceea, partea rigidă a unei persoane este cea care impune un regim, care impune control. O astfel de persoană este cea care îşi impune ceva, fără ca acel lucru să corespundă neapărat nevoilor sale. Dar, de cele mai multe ori, în spatele controlului se ascunde inevitabil o frică.

Persoana care are voinţă ştie ce vrea şi e determinată să obţină acel lucru. Ajunge să-şi atingă scopul fiind organizată, nerenunţând la obiectivul ei şi îşi respectă nevoile şi limitele. Când se întâmplă ceva care îi schimbă planurile, devine flexibilă şi este capabilă să îşi refacă planurile pentru a-şi atinge scopul. Iar persoana rigidă nici măcar nu verifică dacă ceea ce doreşte răspunde într-adevăr uneia din nevoile sale.

Rigidului îi place ca cei din jurul său să fie la curent cu tot ceea ce face şi ce are de făcut, pentru a arăta că merită o recompensă, noţiunea de merit fiind foarte importantă. Nu îi place să i se spună că este un norocos deoarece pentru el a fi norocos nu este un lucru corect. Vrea să merite tot ceea ce i se întâmplă.

Aceste sentimente se nasc direct din faptul că i se pare adesea mai nedrept să fie favorizat decât să fie defavorizat faţă de ceilalţi. Într-o astfel de situaţie, conştient sau nu, anumite persoane de genul rigid vor face tot posibilul pentru a pierde sau opri ceea ce li se oferă, alţii găsesc un motiv să se plângă în aşa fel încât să ascundă celor din jur faptul că nu mai suportă, iar alţii se cred datori să ofere ceva în schimb.

Deci, nu este surprinzător faptul că o astfel de persoană are o dificultate în a primi cadouri, deoarece se va simţi datoare şi decât să se simtă obligată să ofere celuilalt ceva având aceeaşi valoare aproximativă (pentru a fi corectă), preferă să nu primească nimic şi va refuza.

Din aceste motive, rigidul poate părea uneori dominator, dar când intervine pe lângă ceilalţi nu o face pentru a controla şi a atrage atenţia sau pentru a părea mai puternic, cum o face dominatorul, el intervenind doar dacă sesizează nedreptate pentru cineva sau nu i se pare lui corect (rigidul rectifică în timp ce dominatorul adaugă - persoana rigidă se controlează pentru a nu pierde controlul, deoarece crede că, pierzându-l, va fi nedreaptă faţă de celălalt).

Rigidul poate critica o persoană dacă crede că acea persoană, cu talentul şi calităţile sale, ar fi putut îndeplini mai bine o sarcină pe când dominatorul critică dacă sarcina respectivă nu a fost făcută aşa cum a dorit el, în funcţie de gusturile şi aşteptările sale. Astfel, nu este greu de dedus de ce persoanei rigide îi place ca totul să fie foarte bine ordonat (unii pot să ajungă până la obsesie în nevoia lor de ordine perfectă), mai ales că nu îi place să piardă timpul căutând ceva.

Rigidul are de asemenea o mare dificultate în a face diferenţa între rigiditate şi disciplină. Ea îşi uită nevoia de la care a plecat pentru a se agăţa mai degrabă de mijlocul prin care ajunge să-şi împlinească acea nevoie. O persoană disciplinată va găsi o modalitate de a-şi îndeplini o nevoie, fără să uite de acea nevoie. Şi, toate acestea atrag rigidului o viaţă plină de stres, mai ales deoarece îşi impune perfecţiunea în orice.

Pentru rigid, un proces de acceptare nu este neapărat realizat dacă încearcă să se convingă la nivel mental că merită ceva anume. În această situaţie ceea ce lipseşte este capacitatea de a simţi că merită acel lucru. El poate şti la nivel raţional că îl merită dar trebuie să simtă mai mult pentru a-şi acorda dreptul de a-şi procura acel lucru sau de a-şi considera o anumită achiziţie ca fiind ceva corect.

Un alt mijloc folosit de către rigid pentru a fi nedrept faţă de el însuşi este comparaţia. Are tendinţa de a se compara cu cei pe care îi consideră mai buni decât el şi mai ales "mai perfecţi" decât el. A se devaloriza astfel reprezintă o mare nedreptate şi o formă de respingere a fiinţei lui.

Foarte des, în copilărie, rigidul a trăit situaţii în care a fost comparat fie cu fraţii, surorile sale, fie cu prieteni sau colegi. În acele momente îi acuza pe ceilalţi că nu sunt corecţi cu el, deoarece nu ştia că, dacă cei apropriaţi îl comparau cu alţii, o făceau pentru a-i arăta ceea ce făcea el însuşi, în interiorul său.

Emoţia cea mai frecvent trăită de către rigid este furia. Şi prima lui reacţie atunci când este furios este de a ataca pe altcineva, chiar dacă furia este resimţită împotriva lui însuşi (deoarece nu a făcut ceea ce este corect sau nu a făcut ceea ce trebuia făcut). În opoziţie, rigidul este în acelaşi timp persoana care are o dificultate în a se lăsa iubit şi a-şi arăta iubirea.

Se gândeşte adesea prea târziu la ce ar fi trebuit să spună sau la semnele de afecţiune pe care ar fi vrut să le arate celui pe care îl iubeşte, propunându-şi frecvent să facă acest lucru când o va revedea, dar uită când se iveşte această ocazie. Prin urmare este considerat o persoană rece, lipsită de afectivitate. Acţionând astfel este nedrept faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de el, deoarece nu poate să se exprime ceea ce simte cu adevărat.

Dar, cea mai mare teamă a rigidului este răceala, indiferenţa. Are la fel de multe probleme în a-şi accepta propria răceală cât şi în a o accepta pe a celorlalţi. Motiv pentru care face tot ceea ce îi stă în putere pentru a părea călduros, considerându-se călduros, lucru care îl face să nu observe când ceilalţi pot să-l considere rece şi insensibil.

Nu este conştient de faptul că evită să intre în contact cu sensibilitatea lui pentru a nu-şi arăta vulnerabilitatea. Nu poate accepta această indiferenţă, deoarece acest lucru ar înseamnă să fie fără inimă, adică nedrept. De aceea este foarte important pentru un rigid să i se spună că este bun, adică bun în ceea ce face şi plin de bunătate. În primul caz se va crede perfect, iar în al doilea, călduros.

Rigidul, fiind foarte sensibil evită să se lase atins, psihologic vorbind, de către alţii. Această teamă de a fi atins sau afectat de către alte persoane este suficient de puternică pentru a-i crea probleme de piele, persoanei care are o afecţiune de piele fiindu-i frică de ceea ce ceilalţi ar putea crede despre ea (dacă pielea este respingătoare îi alungă pe ceilalţi).

La nivelul alimentaţiei, rigidul preferă alimentele sărate celor dulci. Îi place de asemenea tot ceea ce este crocant.. De obicei încearcă să îşi echilibreze alimentaţia, el fiind cel ce va alege cel mai uşor să devină vegetarian (asta nu înseamnă neapărat că a fi vegetarian răspunde nevoilor lui). Dacă îşi controlează prea mult alimentaţia, poate să-şi piardă controlul în ceea ce priveşte dulciurile sau alcoolul.

Persoana care poartă masca rigidului este rar bolnavă. Oricum, chiar dacă ar avea unele probleme, ar începe să le simtă (perceapă) doar când starea ei se va agrava foarte mult, fiind foarte dură cu corpul ei. este genul de persoană care nu simte când corpul ei are nevoie să elimine, fie toxine, fie probleme suplimentare, fiind o persoană care se poate controla foarte mult timp (inclusiv, poate să se lovească, să aibă o vânătaie mare, fără să simtă durerea).

Nu este greu de observat că persoanele rigide se laudă şi îşi fac un titlu de glorie din faptul că nu au nevoie niciodată de medicamente sau de medic. Multe dintre ele nici măcar nu au un medic de familie, iar dacă ar avea o urgenţă nu ar şti cui să se adreseze. Şi, atunci când se hotărăsc să ceară ajutor, putem să credem că suferă de mai mult timp şi că au ajuns la limita controlului lor (motiv pentru care este bine de ştiut că nimeni nu se poate controla toată viaţa, toţi având limite în plan fizic, emoţional şi mental).

Bolile şi afecţiunile cele mai frecvente ale rigidului sunt reprezentate de: anchiloze sau tensiuni în spate sau în zona gâtului, precum şi în părţile flexibile ale corpului (glezne, genunchi, şolduri, coate, încheieturile mâinilor, etc.), epuizare fizică şi mentală, bolile cu terminaţia "...ită" (cum ar fi tendinită, bursită, artrită - indicând o furie interioară reţinută), torcolis (din cauza dificultăţii de a vedea toate aspectele unei situaţii pe care o consideră nedreaptă), constipaţie şi hemoroizi (din cauza dificultăţilor de a se abandona şi a reţinerii pe care o manifestă în viaţă), crampe (care se manifestă când cineva se agaţă de ceva sau se reţine din frică), probleme de circulaţie sangvină (inclusiv varice - din dificultăţile sale de a simţi plăcerea), piele uscată, acnee (din teama de a se înşela, de a-şi pierde faţa, imaginea, de a nu fi la înălţimea aşteptărilor lui), psoriazis (problemă care o atrag pentru a nu se simţi bine sau a nu fi fericiţi), probleme hepatice (frecvente din cauza furiilor refulate), nervozitate (datorită autocontrolului excesiv), insomnii (fie se gândeşte prea mult la ceea ce are de făcut, fie nu se simte bine decât atunci când totul s-a încheiat cu bine şi este perfect), probleme de vedere (din cauza dificultăţilor de a vedea că a luat o hotărâre greşită sau a putut să aibă o percepţie eronată asupra unei situaţii - preferă să nu vadă ceea ce este imperfect).

Şiiiii... gata cu copilăriile (măcar partea de introducere)... Trecem acum la adolescent, urmează adultul şi apoi bătrânul... Sper să rezist cu postările zilnice măcar până ce termin aceste părţi introductive...

Este joi, bucuria-i peste noi!!!

Dorin, Merticaru

Introduceţi comentariile Dumneavoastră!


Rating for dorinm.ro