Balanta de plati externe.
Generalitati/
concepte.
Balanta de plati externe este un document statistic care rezuma intr-o
forma sistematica tranzactiile unei economii (specifica este raportarea
la o singura economie nationala) cu restul lumii de-a lungul unei perioade
de timp (de obicei un an). Astfel, acest
document ajunge sa reflecte pozitia unei economii nationale in raporturile
ei cu restul lumii (impreuna cu balanta de creante si angajamente externe)
si contribuie in procesul elaborarii politicii economice externe a oricarei
guvernari (atat din punct de vedere al celei nationale cat si a guvernarilor
externe, aflate in relatie cu statul reper). Aceasta balanta se intocmeste
global (pentru a evidentia totalitatea fluxurilor sau tranzactiilor economice
si financiare ale unei tari cu restul lumii), bilateral (pentru relatiile
cu o anumita tara) si regional (pentru schimburile cu un grup de tari).
Ea cuprinde tranzactiile dintre agentii rezidenti si nerezidenti, distinctia
dintre cele doua categorii bazandu-se pe centrul principal de interes sau
de activitate (acceptiunea economica a rezidentei) si nu pe nationalitate
sau alte criterii legale (legate de pozitionarea persoanei). Astfel, rezidentii
unei economii sunt: familii si indivizi care isi creaza in tara o gospodarie,
intreprinderi, corporatii si cvasi-corporatii (de exemplu, sucursale ale
investiorilor straini directi), institutii non-profit, guvernul si administratia
locala. Nerezidentii includ pe langa persoanele fizice si juridice straine,
care activeaza in afara teritoriului national reper, si persoanele care
si-au mutat centrul de activitate/ de interes in strainatate, filialele
si sucursalele intreprinderilor stabilite in strainatate, turistii, oamenii
de afaceri, functionarii diplomatici straini aflati temporar in teritoriul
reper si altele asemenea.
Importanta acestor balante (balanta de plati externe si balanta de creante
si angajamente externe) este considerabila in special datorita faptului
ca determina mersul economiei analizate in mod direct cat si in raport
cu economiile cu care aceasta are relatii comerciale, de creditare s.a..
Ele sunt rezultatul abordarii diferite a relatiilor economice internationale
ale unei tari dupa cum urmeaza:
- balanta de plati externe se bazeaza
pe cuprinderea fluxurilor (tranzactiilor) dintre rezidenti, inregistrate
de-a lungul perioadei de referinta (de obicei anul fiscal sau calendaristic);
- balanta de creante si angajamente
externe are in vedere stocul de creante si angajamente financiare ale economiei
la un moment dat (de obicei la finele anului fiscal sau calendaristic),
modificarea acestrui stoc fiind rezultatul tranzactiilor rezultate/ derulate
in raporturile cu restul lumii (fapt care o va reflecta in balanta de plati
externe), dar si efectul schimbarilor petrecute in ratele de schimb si
preturile utilizate in evaluarea creantelor si angajamentelor acumulate
de-a lungul timpului, sau alte ajustari valorice.
Elaborarea balantei de plati externe se bazeaza pe un set de reguli care
definesc agentii, natura tranzactiilor si modalitatea de inregistrare a
acestora. Acest set de reguli este acceptat la nivel national de fiecare
entitate in parte dar, in general, totul se conformeaza unor reguli general
valabile, in acest sens existand adevarate manuale, cum ar fi cel al FMI
("Manualul balantei de plati" - republicat periodic).
Pentru intelegerea elementelor referitoare la balanta de plati externe,
s.a. este necesar sa se abordeze si conceptele de:
- Tranzactia: este
un concept care desemneaza fluxul economic care reflecta crearea, transformarea,
schimbul, transferul sau stingerea unei valori economice si care presupune
schimbarea de proprietate asupra bunurilor si/ sau drepturilor financiare,
prestarea de servicii sau disponibilizarea de forta de munca si capital.
Totalitatea tranzactiilor constituie fluxurile economice pe care o tara
le are cu restul lumii si este, in concluzie, elementul de baza generator
al balantei de plati.
- Fluxurile comerciale internationale:
reflecta interdependentele dintre tari in planul economiei reale, ca efect
al adancirii treptate a diviziunii mondiale a muncii si a specializarii
agentilor economici din diferite tari in producerea si comercializarea
de produse corporale (produse de baza si produse prelucrate), produse incorporale
(brevete de inventie, know-how, lucrari complexe de proiectare) sau de
prestari servicii sub forma transporturilor si asigurarilor internationale
de persoane si marfuri, al turismului international (prestari de servicii)
sau al serviciilor profesionale (de la servicii bancare, de telecomunicatii
si de reprezentare pana la servicii de consultanta juridica, gestiune,
teleprelucrare si gestionare a bancilor de date din diferite domenii de
interes publice sau private).
- Fluxurile financiar monetare
internationale: sunt tranzactiile dintre agenti economici apartinand
unor state distincte, care se exprima si se realizeaza prin mijloacele
de plati si de credit. Aceste fluxuri cuprind doua categorii
principale:
- fluxuri de
compensare a tranzactiilor comerciale - orice deplasare/ cedare de produse
corporale sau necorporale, prestare de servicii, s.a. intr-un sens intre
partenerii unei tranzactii/ contract avand ca efect o deplasare in sens
invers a unui flux de plati;
- fluxuri financiare
independente fata de activitatea comerciala, care se concretizeaza in miscarile
internationale de capital (credite externe acordate sau primite, investitii
externe directe sau de portofoliu si miscari de fonduri pe termen scurt),
consecintele valorificarii capitalului pe o alta piata decat cea de formare
fiind veniturile din plasamentele financiare externe, inclusiv transferurile
financiare unilaterale.
- Comertul invizibil:
este acel segment al comertului/ circuitului economic international/ mondial
care grupeaza totalitatea fluxurilor de servicii si financiare ocazionate
de circulatia internationala a marfurilor, persoanelor, ideilor si capitalurilor.
Astfel, cuprinde tranzactiile comerciale cu produse necorporale si pe acelea
care au ca obiect prestarile de servicii, dar si creantele si obligatiile
decurgand din fluxurile intre economiile nationale a factorilor de productie
capital si forta de munca. Aceste fluxuri nu sunt reflectate la nivel de
control vamal (care se limiteaza la produsele corporale) fapt care determina
includerea in conceptul de comert invizibil a tuturor acelor fluxuri care
nu au ca obiect o marfa tangibila sau un transfer de capital.
- Centrul de interes economic:
al unei persoane fizice sau juridice se afla intr-o tara atunci cand aceasta
are plasamente interitoriul economic al tarii respective unde sau de unde
s-a angajat sau intentioneaza sa se angajezein activitati si tranzactii
economice pe o perioada de timp determinata sau nedeterminata, dar nu mai
mica de un an.
- Teritoriul economic al unei
tari: este teritoriul geografic administrat de guvernul acelei
tari (fara a fi indentic cu teritoriul granitelor recunoscute administrativ/
politic), unde persoanele, bunurile si capitalul circula liber. Teritoriul
economici cuprinde spatiul aerian, apele teritoriale, teritorii din apele
internationale asupra carora are drepturi exclusive, enclavele teritoriale
din restul lumii, orice zona libera, depozitele de granita sau unitati
operate de intreprinderi nerezidente sub controlul vamal al tarii respective
si nu cuprinde enclavele teritoriale utilizate de guvernele straine sau
de organizatiile internationale localizate in interiorul granitelor geografice
ale tarii.
Balanta de plati externe cuprinde toate tranzactiile de natura financiara
sau comerciala si este realizata asemenea unui bilant anual care reflecta
un activ (credit) si un pasiv (debit) al tuturor schimburilor realizate.
In principiu, tranzactiile internationale se efectueaza cu titlu oneros,
generand plati, de obicei in valuta (o parte a comertului international
se deruleaza sub forma de operatiuni speciale, exportul fiind compensat
prin importul de marfuri, fie la nivel de tranzactie, fie la nivel de relatie),
fara a uita de faptul ca unele operatiuni se fac fara contraprestatie (in
devize sau natura) fiind considerate transferuri unilaterale (donatii,
ajutoare, remiterea in tara de origine a sumelor economisite de catre muncitorii
straini, burse, premii, etc.). Fiecare operatie da nastere unei intrari
de devize care este inscrisa in activul balantei sau unei iesiri de devize
care este inscrisa in pasivul balantei (in esenta fiind vorba despre o
operare contabila de inregistrare si centralizare).
La activ (in credit) balanta de plati externe inregistreaza aportul de
resurse rezultate din exportul de bunuri, prestarea de servicii, incasarea
de venituri aferente factorilor de productie care au parasit tara, precum
si pozitii financiare reprezentand reduceri ale activelor externe sau cresteri
ale pasivelor externe ale economiei, iar la pasiv (in debit) scaderea de
resurse ca urmare a importului de bunuri, achizitionarii de servicii, plati
de venituri afenrete mijloacelor de productie atrase spre valorificare
din strainatate, precum si pozitii financiare reprezentand cresteri ale
activelor externe ale tarii sau reduceri ale pasivelor sale externe.
Evaluarea tranzactiei se face la pretul pietei, definit fiind ca suma de
bani pe care potentialul cumparator o plateste pentru a achizitiona ceva
de la potentialul vanzator, ambii parteneri fiind parti independente, reunite
in tranzactia respectiva din interese strict comerciale. Momentul de inregistrare
al tranzactiei este momentul schimbului (real sau estimat - de fapt determinat
de necesitatea inregistrarii contabile a acestuia/ a opratiunii valutare
in evidentele contabile bancare si/ sau ale operatorului comercial propriu-zis)
de proprietate. In acest sens, in elaborarea balantei se foloseste principiul
dublei inregistrari care presupune compensarea unei furnizari de resurse
reale sau financiare de catre o entitate rezidenta unei entitati nerezidente
prin incasari si, respectiv, compensarea unei achizitii de resurse reale
sau financiare printr-o plata. Daca aceasta compansare nu se produce sub
forma de resurse reale sau financiare, operatiunea este considerata a fi
un transfer.
Structura balantei de plati externe.
Balanta de plati externe poate fi rezumata intr-o structura bipartita pe
conturi: contul curent sau balanta de plati externe curente si contukl
de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital. Pe langa faptul
ca acest model nu este unanim valabil trebuie sa se retina si faptul ca,
fiecare tara isi realizeaza propria detaliere de capitole si posturi in
functie de specializarea sa internationala, precum si in functie de interesele
economice si financiare pe care le promoveaza.
Pentru tara noastra (in viziunea Bancii Nationale si a recomandarilor metodologice
ale FMI) contul curent sau balanta de plati externe curente cuprinde 3
capitole disticnte:
A - Bunuri si servicii:
- balanta comerciala - respectiv
importul si exportul de bunuri corporale (tangibile sau vizibile), fluxuri
evaluate la frontiera vamala a tarii exportatoare, respectiv FOB si se
refera, in principiu, la toate bunurile mobile pentru care schimbul de
proprietate se face intre rezidenti si nerezidenti;
- balanta sericiilor - incasari
si plati generate de comertul international cu servicii de transport de
marfuri si calatori, de receptie si control cantitativ si calitativ, de
inmagazinare, manipulare si transbordare a marfurilor, comisioanele reprezentantelor
externe de comert, taxe si speze portuare si aeroportuare, reclama si publicitate
comerciala, servicii de posta si telecomunicatii, radio si televiziune,
turism international, comisioane si speze bancare, asigurari si reasigurari
internationale, gestiunea reprezentantelor diplomatice, consulare, economice,
culturale, militare, etc.;
B - Venituri:
Sau balanta veniturilor, cuprinde in principal veniturile din investitii
(directe si de portofoliu), venituri acumulate de un investitor din detinerea
de active financiare, cum sunt: depozitele bancare, imprumuturile acordate,
obligatiunile, efectele de comert, participatiile la capitalul unei intreprinderi
sau crentele unei societati mama asupra sucursalei deschise intr-o tara;
C - Transferurile curente:
Cuprind intrarile sau iesirile de resurse reale si financiare fara compensare
din partea beneficiarului. Aceste transferuri sunt divizate in transferurile
guvernului (subventii acordate/ primite pentru sustinerea bugetului curent,
asistenta tehnica, reparatii impuse prin tratate de pace, contributii la
bugetele administrative ale organizatiilor internationale, etc.), transferurile
private (economii ale muncitorilor angajati in alte economii, premii, burse,
pensii, etc.), alte transferuri intre entitati neguvernamentale rezidente
si guverne straine si entitati neguvernamentale nerezidente.
Contul de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital se imparte
in doua categorii principale de tranzactii:
A. Contul de capital:
Cuprinde toate operatiunile de incasari sau plati in vederea transferului
international al capitalului, precum achizitionarea sau vanzarea de active
(nefinanciare) care nu sunt rezultatul activitatii umane (de exemplu pamantul
sau bogatiile subsolului) si active intangibile (brevete, drepturi de autor,
marci, inchirieri sau alte contracte transferabile, etc.) tranzactionate
intre rezidenti si nerezidenti.
B. Contul financiar:
Grupeaza toate tranzactiile determinate de schimbarea proprietatii activelor
financiare straine, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de
restul lumii in cadrul activelor si pasivelor financiare externe ale unei
economii. Fluxurile incluse in contul financiar sunt clasificate in:
- investitia directa - intr-o intreprindere,
presupune un plasament financiar al unui nerezident in scopul de a influenta
luarea deciziilor. Limita inferioara pe care trebuie sa o atinga un asemenea
plasament pentru a fi considerat ca investitie directa este, conventional,
10 % din actiunile sau activele intreprinderii vizate. Acest flux financiar
cuprinde atat plasamentele initiale cat si castigurile reinvestite.
- investitia de portofoliu - este
o tranzactie care are ca obiect valori mobiliare de natura actiunilor sau
a obligatiunilor, scopul fiind acela de valorificare a capitalului pe o
piata externa mai avantajoasa decat propria piata financiara.
- Alte investitii - se refera la
creditele comerciale, imprumuturile de la diferite fonduri (FMI, s.a.),
depozite bancare, etc.
- activele de rezerva se afla sub
controlul si la dispozitia autoritatii monetare din fiecare tara (banca
centrala) pentru a regulariza dezechilibrele survenite si pentru a interveni
pe piata valutara in scopul influentarii cursului de schimb al monedei
nationale sau pentru a exercita anmite influente. Constituite din aur monetar,
drepturi speciale de tragere, pozitia de rezerva in FMI, disponibilitati
in valute straine si alte creante. Miscarea activelor de rezerva de-a lungul
anului de referinta reflecta activitatea autoritatii monetare centrale
pentru echilibrarea balantei de plati externe, pentru sustinerea monedei
nationale sau cu alte scopuri.
Din punct de vedere al factorului timp, miscarile de capital sunt impartite
in:
- intrari si iesiri de capital pe
termen lung (peste un an) realizate sub forma de investitii directe si
de portofoliu, sub forma de imprumuturi angajate si/ sau acordate, precum
si sub forma finantarii unei sau unor filiale externe catre firma mama;
- intrari si iesiri de capital pe
termen scurt (pana la un an) realizate sub forma de credite comerciale
si plasamente financiare cu caracter speculativ;
- transferuri financiare cu caracter
exceptional si unilateral aparute, de obicei, ca o consecinta a unor evenimente
cum ar fi un razboi, s.a.
In alcatuirea balantei de plati externe apar erori si omisiuni deoarece
datele necesare sunt deseori derivate independent, din surse diferite,
ceea ce face ca procesul de contabilizare prin dubla intrare sa aiba unele
limite. Deoarece lipsurile si inadvertentele tind sa se compenseze, marimea
diferentei nete nu poate fi considerata ca un indicator al acuratetii unei
balante dar, in cazul in care diferent este mare si persistenta in timp
tinde sa afecteze credibilitatea intregii balante.
Soldul balantei reflecta relatia in care se gasesc cele doua conturi principale
ale balantei de plati externe (contul curent si cel de capital) din punct
de vedere al intrarilor si iesirilor generate de tranzactiile internationale.
Balanta globala a unui stat trebuie sa fie echilibrata (pozitiva), soldul
exprimand influenta tranzactiilor efectuate de o economie cu restul lumii
asupra rezervelor internationale nete ale tarii. In analiza dezechilibrelor
survenite in balanta de plati externe se utilizeaza o serie de solduri
partiale, stabilite ca diferentele intre intrarile (incasarile) si iesirile
(platile) de valuta pe tipuri de tranzactii (comparandu-se activul cu pasivul
fiecarei pozitii sau a unor grupuri tipice de pozitii din balanta globala
analizata. Alaturi de stabilirea soldurilor partiale, in analizele de balanta
se utilizeaza frecvent si indicatorul grad de acoperire a platilor prin
incasari (GA). Acest indicator realizeaza comparatia sub forma unui raport
care confera doua avantaje: a. dezechilibrul absolut capata o dimensiune
calitativa exprimata procentual, b. se elimina utilizarea semnului soldului,
care poate influenta negativ eventuale demersuri analitice:
Mecanisme de echilibrare a balantei de plati
externe.
Balanta de plati externe este in mod necesar echilibrata in sensul ca activul
este egal cu pasivul (debitul cu creditul) dar se folosesc frecvent conceptele
de debalanta, dezechilibru, activ (excedent), pasiv (deficit) al balantei.
In contextul mecanismelor de echilibrare a balantei se utilizeaza 2 concepte
tehnice distincte: balanta "peste linie" pentru balanta tranzactiilor curente
si balanta "sub linie" pentru contul de capital si financiar mai putin
postul "active de rezerva" din acest cont. Activele de rezerva raman, in
acest context, un spatiu de manevra, care preia acele dezechilibre ce nu
pot fi rezolvate prin compensarea dintre posturile sau conturile balantei
globale.
Astfel, excedentul balantei de plati externe curente (contul curent se
afla "peste linie") determuina "sub linie": a. un export de capital sub
forma de investitii in strainatate sau imprumuturi acordate altor tari,
b. o sporire a rezervelor monetare internationale ale tarii sau c. o reducere
a propriei datorii fata de strainatate.
Deficitul contului curent este acoperit "sub linie" prin urmatoarele mecanisme
folosite fie alternativ, fie cumulativ: a. import de capital sub forma
investitiilor straine in propria economie sau a imprumuturilor contractate
in strainatate, b. amanarea rambursarii datoriei externe contractate anterior
si crearea de arierate financiare in raporturile cu creditorii externi,
c. cheltuirea unei parti din rezervele monetare internationale pentru a
achita platile devenite scadente in anul de referinta. In acest sens, cel
putin in tara noastra in ultimii ani, s-a abordat o practica de acoperire
a deficitului balantei de plati curente prin miscari de capital... Insa,
aceasta practica s-a dovedit devastatoare pentru economia tarii noastre
deoarece ea se practica pentru perioade mici de timp, reprezentand doar
o trecere a unei parti din sarcinile de actualitate catre sarcinile de
viitor.
Prin urmare, mecanismele de echilibrare ale balantei de plati externe sunt
reprezentate de doua elemente principale:
- dezechilibru intr-un sens al contului
curent se contracareaza, fie si partial, printr-un dezechilibru invers
al contului de capital si financiar, mai putin postul "active de rezerva";
- eventualul rest al acestei operatiuni
de contracarare influenteaza activele de rezerva ale autoritatii
monetare centrale.
 ....................................
|
|
