............	...

ORDIN nr. 1.917 din 12 decembrie 2005

pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia

 (O.M.F.P. nr. 1917/ 2005 - partea a 2-a)

            Emitent: Ministerul Finanţelor Publice

            Publicat în: M. Of. nr. 1186 din 29 decembrie 2005

            Data intrării în vigoare: 29 decembrie 2005

                Notă: Textul iniţial a fost publicat în M. Of. nr. 1.186 din 29 decembrie 2005. Aceasta este forma actualizată până la data de 29 februarie 2012, cu modificările şi completările aduse de: <LLNK 12006   556 50AZ01   0 34>O.M.F.P. nr. 556 din 7 aprilie 2006; <LLNK 12006  1649 50AZ01   0 38>O.M.F.P. nr. 1.649 din 6 octombrie 2006; <LLNK 12008  1187 503301   0 37>O.M.F.P. nr. 1.187 din 16 aprilie 2008; <LLNK 12009   529 50AZ01   0 34>O.M.F.P. nr. 529 din 19 martie 2009; <LLNK 12009  2169 50AZ01   0 35>O.M.F.P. nr. 2.169 din 26 iunie 2009.

            În temeiul prevederilor <LLNK 12005   208 20 302  11 55>art. 11 alin. (5) din H.G. nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în baza prevederilor <LLNK 11991    82 11 232   4 43>art. 4 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

            ART. 1 - Se aprobă Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

            ART. 2 - Direcţia generală a contabilităţii publice şi a sistemului de decontări în sectorul public va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

            ART. 3 - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            Ministrul finanţelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

            Bucureşti, 12 decembrie 2005.

            Nr. 1.917.

            ANEXA

            NORMELE METODOLOGICE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR PUBLICE, PLANUL DE CONTURI PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ŞI INSTRUCŢIUNILE DE APLICARE A ACESTUIA

            CAP. I - DISPOZIŢII GENERALE.

            1.1. Obiectul contabilităţii publice.

            Instituţiile publice au obligaţia sa organizeze si sa conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si după caz, contabilitatea de gestiune.

            Contabilitatea, ca activitate specializata in măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice, trebuie sa asigure înregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cat si pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienţii, dar si alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale).

            Contabilitatea instituţiilor publice asigura informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat in administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar si informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat si fondurilor speciale.

            În sensul prevederilor <LLNK 12002   500 10 201   0 37>Legii finanţelor publice nr. 500/2002, instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum si instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora.

            În sensul prevederilor <LLNK 12003    45180 301   0 79>Ordonanţei de urgenta a Guvernului privind finanţele publice locale nr. 45/2003, aprobata cu modificări si completări, instituţii publice reprezintă denumirea generica ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.

            Potrivit reglementarilor existente in domeniul finanţelor publice si a contabilităţii, contabilitatea publica cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte încasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

b) contabilitatea trezoreriei statului;

                Notă: Contabilitatea trezoreriei statului nu face obiectul prezentelor norme.

c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatării drepturilor si obligaţiilor, care sa reflecte evoluţia situaţiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial;

d) contabilitatea destinata analizării costurilor programelor aprobate.

                Notă: Contabilitatea destinata analizării costurilor programelor aprobate, va fi dezvoltata din punct de vedere metodologic după implementarea componentei c).

            În aplicarea prevederilor pct. a) si c), planul de conturi va cuprinde:

- conturi bugetare - pentru  reflectarea încasării veniturilor si plaţii cheltuielilor si determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, se realizează cu ajutorul unor conturi speciale, deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Aceste conturi asigura înregistrarea veniturilor încasate si a cheltuielilor plătite, potrivit bugetului aprobat si furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetara si stabilirii rezultatului execuţiei bugetare.

- conturi generale - pentru reflectarea activelor si pasivelor instituţiei, a cheltuielilor si veniturilor aferente exerciţiului, indiferent daca veniturile au fost încasate iar cheltuielile plătite, pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);

            Conturile contabile vor fi conforme cu prezentele norme, corecte si complete si vor prezenta situaţia reala si exacta a patrimoniului si a modului de implementare a bugetului.

            Instituţiile publice, au obligaţia sa conducă contabilitatea in partida dubla cu ajutorul conturilor prevăzute in planul de conturi general.

            Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi:

- clasa 1 "Conturi de capitaluri";

- clasa 2 "Conturi de active fixe";

- clasa 3 "Conturi de stocuri si producţie în curs de execuţie";

- clasa 4 "Conturi de terţi";

- clasa 5 "Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale";

- clasa 6 "Conturi de cheltuieli";

- clasa 7 "Conturi de venituri si finanţări".

            În cadrul claselor exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate in conturi analitice in funcţie de specificul activităţii si de necesităţile proprii de informare.

            Cu ajutorul acestor conturi, instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi si obligaţii (de angajamente), respectiv in momentul creării, transformării sau dispariţiei/anularii unei valori economice, a unei creanţe sau unei obligaţii.

            Corespondentele stabilite in cadrul funcţiunii fiecărui cont prin prezentele norme nu sunt limitative. Ele pot fi dezvoltate in cadrul fiecărei instituţii, cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective, a cerinţelor contabilităţii bazata pe principiul drepturilor si obligaţiilor si a prevederilor legale in vigoare.

            În acest sens, ordonatorii principali de credite urmează sa elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor in analitice precum si monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv.

            Conturile din planul de conturi nu reprezintă temei legal pentru înregistrarea unor operaţiuni in contabilitate.

            1.2. Organizarea si conducerea contabilităţii instituţiilor publice.

            Răspunderea pentru organizarea si conducerea contabilităţii la instituţiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionarii unităţii respective.

            Instituţiile publice organizează si conduc contabilitatea de regula, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească aceasta funcţie. Aceste persoane trebuie sa aibă studii economice superioare si răspund împreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilităţii, in condiţiile legii.

            Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupa funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil si care răspunde si de activitatea de încasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii in cadrul unei instituţii publice care nu are in structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe baza de contract, in condiţiile legii.

            Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot încheia contracte de prestări de servicii, pentru conducerea contabilităţii si întocmirea situaţiilor financiare trimestriale si anuale, cu societăţi comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achiziţiile publice de bunuri si servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinaţie.

            Persoanele care răspund de organizarea si conducerea contabilităţii trebuie sa asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilităţii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in drept, păstrarea documentelor justificative, a registrelor si situaţiilor financiare, organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice.

            1.3. Moneda si cursul de înregistrare.

            Contabilitatea operaţiunilor economico-financiare se tine in limba romana si in moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate in valuta se tine atât in moneda naţionala, cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.

            Operaţiunile privind încasările si plăţile in valuta se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţionala a României.

            La data întocmirii situaţiilor financiare, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilităţi si alte elemente asimilate, creanţe si datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţionala a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.

            Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiara nerambursabila a Comunităţii Europene se efectuează in EURO si in lei, la cursul INFO-euro.

            Cursul INFO-euro reprezintă rata de schimb intre euro si moneda naţionala si este comunicat de Banca Centrala Europeana.

            Cursul INFO-euro utilizat la înregistrarea in contabilitate a operaţiunilor din luna curenta (n) este cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni finanţate din fonduri comunitare PHARE, ISPA, etc., respectiv: Agenţii si/sau Autorităţi de Implementare, instituţiile publice - beneficiari finali - ai fondurilor respective sub diverse forme: disponibilităţi, bunuri, servicii.

            Elementele monetare exprimate in euro: disponibilităţi si depozite bancare, creanţe si datorii, se reevaluează cel puţin, la întocmirea situaţiilor financiare, la cursul INFO-euro comunicat in penultima zi lucrătoare a lunii in care se întocmesc situaţiile financiare.

            1.4. Documente justificative si registre de contabilitate.

            1.4.1. Documente justificative - prevederi generale.

            Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, constituie contravenţii la Legea contabilităţii, daca nu sunt săvârşite in astfel de condiţii încât, potrivit legii, sa fie considerate infracţiuni.

            Instituţiile publice consemnează operaţiunile economico-financiare in momentul efectuării lor in documente justificative pe baza cărora se fac înregistrări in jurnale, fise si alte documente contabile după caz.

            Documentele care stau la baza înregistrărilor in contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai in condiţiile in care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale in vigoare.

            Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, după caz.

            Documentele justificative trebuie sa cuprindă, următoarele elemente principale:

- denumirea documentului;

- denumirea si, după caz, sediul unităţii care întocmeşte documentul;

- numărul documentului si data întocmirii acestuia;

- menţionarea părţilor care participa la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul);

- conţinutul operaţiunii economico-financiare si, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;

- datele cantitative si valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate;

- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operaţiunile respective, după caz;

- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operaţiunilor efectuate.

            Înregistrările in contabilitate se efectuează cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah".

            Înregistrările in contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automata a datelor.

            Registrele de contabilitate si formularele comune pe economie, care nu au regim special de înseriere şi numerotare, privind activitatea financiară şi contabilă, pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice, cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora.  Acestea pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor.

            Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înseriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale, în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru.

            1.4.2. Forma de înregistrare in contabilitate.

            Formele de înregistrare in contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare si documente contabile corelate intre ele, care servesc la înregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar.

            La instituţiile publice, forma de înregistrare in contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah".

            În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah", principalele registre si formulare care se utilizează sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea-mare si Balanţa de verificare.

            La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare in contabilitate "maestru-şah simplificat". În acest caz, contabilitatea sintetica se tine pe "Fise de cont pentru operaţii diverse", deschise pentru fiecare cont sintetic in Cartea-mare (şah), iar contabilitatea analitica se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah".

            Evidenta analitica a creditelor bugetare, plaţilor de casa si a cheltuielilor efective se tine cu ajutorul "Fisei pentru operaţii bugetare".

            1.4.3. Registrele de contabilitate.

            Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare.

            Acestea se utilizează in stricta concordanta cu destinaţia acestora si se prezintă in mod ordonat si astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea si controlul operaţiunilor contabile efectuate.

            Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listări informatice, după caz.

            Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologica si sistematica a modificării elementelor de activ si de pasiv ale instituţiei.

            Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publica intr-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenta instituţiei.

            Numerotarea filelor registrelor se va face in ordine crescătoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completării lor.

            Se întocmeşte zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea cronologica, fără ştersături si spatii libere, a documentelor în care se reflecta mişcarea elementelor de activ si de pasiv ale unităţii.

            Operaţiunile de aceeaşi natura, realizate in acelaşi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal-auxiliar, care sta la baza înregistrării in Registrul-jurnal.

            Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casa si banca, decontările cu furnizorii, situaţia încasării-achitării facturilor, etc. Acestea pot înregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale.

            În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, fiecare operaţiune economico-financiara se va înregistra prin articole contabile, in mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor in unitate. In aceasta situaţie, Registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.

            În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridica care conduc contabilitatea pana la balanţa de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate, cu condiţia înregistrării acestuia in evidenta unităţii.

            Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate in funcţie de natura lor, inventariate potrivit legii.

            Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publica intr-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat si înregistrat in evidenta instituţiei.

            Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea instituţiei, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionarii instituţiei, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activităţii, precum si in alte situaţii prevăzute de lege pe baza de inventar faptic.

            În acest registru se înscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate după natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului.

            Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv înscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica conţinutul acestora.

            În cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor si se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii pana la data încheierii exerciţiului.

            În cazul in care o instituţie publica are unităţi subordonate fără personalitate juridica care conduc contabilitatea pana la balanţa de verificare, registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate, cu condiţia înregistrării acestuia in evidenta unităţii.

            Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu in care se înregistrează lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si mişcarea elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat.

            Registrul Cartea mare (şah) se întocmeşte intr-un exemplar, lunar, separat pentru debitul si separat pentru creditul fiecărui cont sintetic, pe măsura înregistrării operaţiunilor.

            Cartea mare sta la baza întocmirii balanţei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi înlocuit cu Fisa de cont pentru operaţiuni diverse. Editarea Cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau in funcţie de necesităţile proprii.

            1.4.4. Balanţa de verificare.

            Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare.

            Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din Cartea mare (şah), respectiv din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.

            Pentru verificarea înregistrărilor in contabilitatea analitica se întocmesc balanţe de verificare analitice. La instituţiile publice, balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar iar balanţele de verificare analitice, cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare.

            Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea înscrisa in planul de conturi, soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente după caz, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. In balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.

            1.4.5. Arhivarea, păstrarea si reconstituirea documentelor.

            Instituţiile publice au obligaţia păstrării in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate.

            Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionarii unităţii beneficiare.

            Registrele de contabilitate si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de prestări servicii, cu titlu oneros, de către alte persoane juridice romane, care dispun de condiţii corespunzătoare.

            Termenul de păstrare a registrelor si documentelor justificative si contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar in cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani.

            În caz de încetare a activităţii, instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare, după caz.

            Arhivarea registrelor de contabilitate, a documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

            Pentru a putea fi înregistrate in contabilitate, operaţiunile economico-financiare trebuie sa fie înscrise în documente originale, întocmite sau reconstituite, potrivit legii.

            Orice persoana care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia sa înştiinţeze in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligaţia gestionarii unităţii respective.

            În cazul în care pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune, se înştiinţează imediat organele de urmărire penala.

            Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire".

            Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil menţiunea "RECONSTITUIT", cu specificarea numărului si datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.

            Documentele reconstituite potrivit legii, constituie baza legala pentru efectuarea înregistrărilor in contabilitate.

            1.4.6. Sistemul informatic.

            Sistemul informatic de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie sa asigure prelucrarea datelor înregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul si păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

            La elaborarea si adaptarea programelor informatice trebuie avute in vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate in activitatea financiara si contabila, potrivit reglementarilor legale in vigoare.

            Unităţile de informatica sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automata a datelor poarta răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea si realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

            Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automata a datelor se stabilesc prin regulamente interne.

            Din punct de vedere al bazei de date trebuie sa existe posibilitatea reconstituirii in orice moment a conţinutului registrelor, jurnalelor si altor documente financiar-contabile.

            1.5. Exerciţiul financiar.

            Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni.

            Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice, potrivit legii.

            CAP. II - APROBAREA, DEPUNEREA SI COMPONENTA SITUAŢIILOR FINANCIARE.

            2.1. Prevederi generale.

            Pentru instituţiile publice, documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, îl reprezintă situaţiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

            Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională, respectiv în lei, fără subdiviziunile leului.

            Pentru necesităţile proprii de informare si la solicitarea unor organisme internaţionale, se pot întocmi situaţii financiare şi într-o alta monedă.

            Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie sa fie precedată obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Finanţelor Publice.

            Situaţiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, poziţiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum si a performantei financiare si a rezultatului patrimonial.

            Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei si de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alta persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie.

            Instituţiile publice au obligaţia sa prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile, situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plaţilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilităţi, după caz, pentru asigurarea concordantei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului.

            Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare.

            Este interzis instituţiilor publice sa centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.

            Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari, depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

            Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice, instituţii autonome si unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene si a municipiului Bucureşti, după caz, un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.

            Unităţile fără personalitate juridică, subordonate instituţiei publice, organizează si conduc contabilitatea operaţiunilor economico-financiare până la nivel de balanţa de verificare, fără a întocmi situaţii financiare.

            Activitatea desfăşurata în străinătate de unităţile fără personalitate juridica, subordonate instituţiilor publice din România, se include in situaţiile financiare ale persoanei juridice romane si se raportează pe teritoriul României.

            2.2. Componenta Situaţiilor Financiare.

            Situaţiile financiare trimestriale si anuale cuprind:

a) bilanţul;

b) contul de rezultat patrimonial;

c) situaţia fluxurilor de trezorerie;

d) situaţia modificărilor in structura activelor/capitalurilor;

e) anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile si note  explicative;

f) contul de execuţie bugetara.

            2.3.  Bilanţul.

            2.3.1. Prevederi generale.

            Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ, datorii si capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum si in alte situaţii prevăzute de lege.

            Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentata valoarea aferenta elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent.

            Daca valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative.

            Un element de bilanţ pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului in care exista un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

            În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate in funcţie de gradul crescător al lichidităţii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in funcţie de gradul crescător al exigibilităţii.

            Un activ reprezintă o resursa controlata de către instituţia publica ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă sa genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie si al cărui cost poate fi evaluat in mod credibil.

            O datorie reprezintă o obligaţie actuala a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea căreia se aşteaptă sa rezulte o ieşire de resurse care incorporează beneficii economice.

            Activele si datoriile curente se prezintă in bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente.

            Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea tuturor datoriilor.

            Capitalurile proprii se mai numesc si active nete sau patrimoniu net si se determina ca diferenţa intre active si datorii.

            În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea in bilanţ a unor informaţii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari.

            Modelul formularului "Bilanţ" este prezentat in anexa nr. 13 la prezentele norme. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.

            2.3.2. Structura Bilanţului.

            A. ACTIVE

Active necurente

Active fixe necorporale

Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaţii, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale

Terenuri si clădiri

Alte active nefinanciare

Active financiare

Creanţe (peste un an)

Total active necurente

Active curente

Stocuri

Creanţe (sub un an)

Investiţii pe termen scurt

Conturi la trezorerie şi bănci

Cheltuieli în avans

Total active curente

Total active

            B. DATORII

Datorii necurente

Datorii (peste un an)

Împrumuturi pe termen lung

Provizioane

Total datorii necurente

Datorii curente

Datorii (sub un an)

Împrumuturi pe termen scurt

Împrumuturi pe termen lung ce trebuie plătite in exerciţiul curent

Venituri in avans

Provizioane

Total datorii curente

Total datorii

Active nete/Capitaluri proprii = Total active - Total datorii

            C. Capitaluri proprii

Rezerve si fonduri

Rezultatul patrimonial

Rezultatul reportat

            2.4. Contul de rezultat patrimonial.

            2.4.1. Prevederi generale.

            Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor si cheltuielilor din cursul exerciţiului curent.

            Veniturile si finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent daca au fost încasate sau nu.

            Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent daca au fost plătite sau nu.

            În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate si veniturile calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustărilor de valoare) care nu implica o încasare a acestora precum si cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizările, provizioanele si ajustările de valoare) care nu implica o plata a acestora.

            Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

            Daca valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilităţii trebuie prezentata in notele explicative.

            Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului in care exista un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

            Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finanţare in parte, precum si pe total, ca diferenţa intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exerciţiul financiar curent.

            În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea unor informaţii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari.

            Modelul formularului "Contul de rezultat patrimonial" este prezentat in anexa nr.14 la prezentele norme. Formatul Contului de rezultat patrimonial nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.

            2.4.2. Structura Contului de rezultat patrimonial.

            Venituri operaţionale

- venituri din impozite si taxe, contribuţii de asigurări si alte venituri ale bugetelor

- venituri din activităţi economice

- finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie speciala

- alte venituri operaţionale

            Total venituri operaţionale

            Cheltuieli operaţionale

- cheltuieli cu salariile si contribuţiile aferente

- subvenţii, transferuri

- cheltuieli privind stocurile, lucrările si serviciile executate de terţi

- cheltuieli de capital, amortizări si provizioane

- alte cheltuieli operaţionale

            Total cheltuieli operaţionale

            Excedent (deficit) din activitatea operaţionala

            Venituri financiare

            Cheltuieli financiare

            Excedent (deficit) din activitatea financiara

            Excedent (deficit) din activitatea curenta (excedent/deficit din activitatea operaţionala +/- excedent/deficit din activitatea financiara)

            Venituri extraordinare

            Cheltuieli extraordinare

            Excedent/deficit din activitatea extraordinara

            Rezultatul patrimonial (excedent/deficit din activitatea curenta +/- excedent/deficit din activitatea extraordinara)

            2.5. Situaţia fluxurilor de trezorerie.

            Situaţia Fluxurilor de trezorerie prezintă existenta si mişcările de numerar divizate in:

            Fluxuri de trezorerie din activitatea operaţionala, care prezintă mişcările de numerar rezultate din activitatea curenta:

- Încasări

- Plaţi

            Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii, care prezintă mişcările de numerar rezultate din achiziţiile ori vânzările de active fixe:

- Încasări

- Plaţi

            Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare, care prezintă mişcările de numerar rezultate din împrumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare:

- Încasări

- Plaţi

            Formularul se completează de către fiecare instituţie, cu informaţiile privind încasări şi plăţi efectuate, preluate din rulajele fiecărui cont de la trezorerie sau bănci.

            Modelul formularului "Situaţia fluxurilor de trezorerie" este prezentat in anexa nr. 15 la prezentele norme.

            2.6. Situaţia modificărilor in structura activelor/capitalurilor.

            Situaţia modificărilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influentele rezultate in urma reevaluării activelor, calculului si înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile.

            Situaţia prezintă in detaliu creşterile si diminuările din timpul anului al fiecărui element al conturilor de capital.

            2.7. Anexele la situaţiile financiare.

            Anexele sunt parte integranta a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile si note explicative.

            Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt incorporate in situaţiile financiare.

            2.7.1. Principii si politici contabile.

            2.7.1.1. Principii contabile.

            Elementele prezentate in situaţiile financiare se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilităţii de angajamente.

- Principiul continuităţii activităţii - Presupune ca instituţia publica îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra in stare de desfiinţare sau reducere semnificativa a activităţii. Daca ordonatorii de credite au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranţa legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative.

- Principiul permanentei metodelor - Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.

- Principiul  prudentei - Evaluarea trebuie făcuta pe o baza prudenta si in special:

- trebuie sa se tina cont de toate angajamentele apărute in cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilanţului si data depunerii acestuia;

- trebuie sa se tina cont de toate deprecierile.

- Principiul contabilităţii pe baza de angajamente - Efectele tranzacţiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile si evenimentele se produc si nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit şi sunt înregistrate in evidentele contabile si raportate in situaţiile financiare ale perioadelor de raportare.

            Situaţiile financiare întocmite in baza acestui principiu oferă informaţii nu numai despre tranzacţiile si evenimentele trecute care au determinat încasări si plaţi dar si despre resursele viitoare, respectiv obligaţiile de plata viitoare.

            Acest principiu se bazează pe independenta exerciţiului potrivit căruia toate veniturile si toate cheltuielile se raportează la exerciţiul la care se refera, fără a se ţine seama de data încasării veniturilor, respectiv data plăţii cheltuielilor.

- Principiul evaluării separate a elementelor de activ si de datorii - Componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

- Principiul intangibilităţii - Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie sa corespunda cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

- Principiul necompensării - Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa, cu excepţia compensărilor intre active si datorii permise de reglementările legale, numai după înregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.

- Principiul comparabilităţii informaţiilor - Elementele prezentate trebuie sa dea posibilitatea comparării in timp a informaţiilor.

- Principiul materialităţii (pragului de semnificaţie) - Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situaţiilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeaşi natura sau au funcţii similare trebuie însumate si prezentate intr-o poziţie globala. Un element patrimonial este considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in mod vădit decizia utilizatorilor situaţiilor financiare.

- Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realităţii asupra aparentei) - Informaţiile contabile prezentate in situaţiile financiare trebuie sa fie credibile, sa respecte realitatea economica a evenimentelor sau tranzacţiilor, nu numai forma lor juridica.

            Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate in cazuri excepţionale. Astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, împreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor, datoriilor, poziţiei financiare si a rezultatului patrimonial.

            2.7.1.2. Politici contabile.

            Aplicarea prezentelor reglementari contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate, pornind de la întocmirea documentelor justificative pana la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale si anuale.

            Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti in domeniul economic si tehnic, cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate si ai strategiei adoptate de instituţie.

            La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilităţii de angajamente.

            Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare, a unor informaţii care trebuie sa fie:

a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice; si

b) credibile in sensul ca:

- reprezintă fidel rezultatul patrimonial si poziţia financiara a instituţiei publice;

- sunt neutre;

- sunt prudente;

- sunt complete sub toate aspectele semnificative.

            Modificările politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. Acest lucru trebuie menţionat in notele explicative.

            2.7.2. Note explicative.

            2.7.2.1. Prevederi generale.

            Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor, precum si orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor in ceea ce priveşte poziţia financiara si rezultatele obţinute.

            Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie sa existe informaţii in notele explicative.

            2.7.2.2. Comparabilitatea informaţiilor.

            Pentru elementele prezentate in notele explicative, se va prezenta de regula suma corespunzătoare anului curent si celui precedent.

            Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:

a) numele persoanei juridice care face raportarea;

b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia;

c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se refera situaţiile financiare;

d) moneda in care sunt întocmite situaţiile financiare;

e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (lei).

            2.7.2.3. Corectarea erorilor contabile.

            Eventualele erori constatate în contabilitate, după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare, vor fi corectate în anul în care acestea se constată.

            Erorile contabile pot sa apară ca urmare a unor greşeli matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor si fraudelor.

            Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.

            În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.

            2.7.2.4. Conţinutul si structura notelor explicative.

            Conţinutul si structura notelor explicative se vor dezvolta prin precizări pentru întocmirea situaţiilor financiare.

            2.8. Reguli generale de evaluare.

            Pentru evaluarea elementelor din bilanţ, se stabilesc următoarele reguli:

a) Evaluarea la data intrării in instituţia publica

            La data intrării in patrimoniu bunurile se evaluează si se înregistrează in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric), care se stabileşte astfel:

- la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

- la cost de producţie - pentru bunurile produse in instituţie;

- la valoarea justa - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.

            Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: preţul de cumpărare, taxele de import si alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publica le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

            Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.

            Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

            Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de producţie, precum si cota cheltuielilor indirecte de producţie alocata in mod raţional ca fiind legata de fabricaţia acestora.

            Următoarele elemente reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit:

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limite normal admise;

- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de producţie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricaţie;

- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;

- costurile de desfacere.

            Prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substanţiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizării sau pentru vânzare.

            Valoarea justa a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

            Pentru bunurile care au valoare de piaţa, valoarea justa este identica cu valoarea de piaţa.

b) Evaluarea cu ocazia inventarierii.

    Evaluarea elementelor de activ si pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecărui element, denumita valoare de inventar, stabilita in funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia si preţul pieţei, conform normelor emise in acest scop de Ministerul Finanţelor Publice.

c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar

            La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evaluează si se reflecta in situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

            În acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, respectiv valoarea de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere printre altele:

- pentru elementele de activ, diferenţele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta se înregistrează in contabilitate pe seama unei ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este temporara, aceste elemente menţinându-se, la valoarea lor de intrare.

            Prin valoare contabila netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea si ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.

- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare se înregistrează in contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

            La fiecare data a bilanţului:

- elementele monetare exprimate in valuta (disponibilităţi si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creanţe si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situaţiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau la cheltuieli financiare, după caz;

- pentru creanţele si datoriile, exprimate in lei, a căror decontare se face in funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare.

- elementele nemonetare achiziţionate cu plata in valuta si înregistrate la costul istoric (active fixe, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei;

- elementele nemonetare achiziţionate cu plata in valuta (active fixe, stocuri) si înregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data determinării valorilor respective.

            Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti, si activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.

d) Evaluarea la data ieşirii din unitate

            La data ieşirii din instituţie sau la darea in consum, bunurile se evaluează si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

            2.9. Contul de execuţie bugetara.

            2.9.1. Prevederi generale.

            Contul de execuţie bugetara va cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate si plăţile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul, si trebuie sa conţină:

a) informaţii privind veniturile:

- prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive

- drepturi constatate

- încasări realizate

- drepturi constatate de încasat

b) informaţii privind cheltuielile:

- credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive

- angajamente bugetare

- angajamente legale

- plaţi efectuate

- angajamente legale de plătit

- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse).

c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).

            2.9.2. Întocmirea Contului de execuţie bugetară.

            Contul de execuţie bugetara se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci, după caz.

            Modelul formularului "Cont de execuţie" pentru veniturile bugetului instituţiei publice este prevăzut in anexa nr. 16 la prezentele norme.

            Modelul formularului "Cont de execuţie" pentru cheltuielile bugetului instituţiei publice este prevăzut in anexa nr. 17 la prezentele norme.

            În funcţie de modificările intervenite în structura clasificaţiei bugetare, Ministerul Finanţelor Publice va actualiza aceste formulare.

            2.10. Alte prevederi.

            Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o alta instituţie publica are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenta si transmiterea patrimoniului sau către instituţia publica absorbanta, in starea in care se găseşte la data comasării.

            Operaţiile care trebuie efectuate, în situaţia comasării prin absorbire, divizare sau dizolvare sunt:

- Inventarierea patrimoniului in conformitate cu prevederile <LLNK 11991    82 11 231   0 32>Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicata si cu Normele privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv.

- Întocmirea situaţiilor financiare de încetare a activităţii, pe formulare si conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice.

            În cazul comasării prin absorbire, instituţia publica absorbanta dobândeşte toate bunurile, drepturile si obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea si care este absorbita. Predarea-primirea activelor si pasivelor instituţiei absorbite, către instituţia absorbanta are loc după publicarea actului de reorganizare si aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului, situaţiilor financiare si contractelor in curs de execuţie la data comasării.

            CAP. III - PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANŢ.

            A. ACTIVE

            1. Active fixe

            Activele fixe - sunt active deţinute de către instituţiile publice in scopul utilizării lor pe termen lung. Activele fixe includ activele fixe corporale, activele fixe necorporale si activele financiare.

            1.1. Active fixe necorporale

            1.1.1. Definiţie

            Activele fixe necorporale - sunt active fără substanţă fizică, care se utilizează pe o perioada mai mare de un an.

            Contabilitatea sintetica a activelor fixe necorporale se tine pe categorii iar contabilitatea analitica pe feluri de active fixe necorporale.

            1.1.2. Conţinut

            Activele fixe necorporale cuprind:

- cheltuieli de dezvoltare;

- concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi si active similare, cu excepţia celor create intern de instituţie;

- înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi;

- alte active fixe necorporale;

- avansuri si active fixe necorporale in curs de execuţie.

            1.1.2.1. Cheltuieli de dezvoltare - sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării (contul 203).

            Exemple de activităţi de dezvoltare sunt:

- proiectarea, construcţia si testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor;

- proiectarea uneltelor si matriţelor care implica tehnologie noua;

- proiectarea, construcţia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru producţia pe scara larga;

- proiectarea, construcţia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite.

            1.1.2.2. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi si active similare achiziţionate sau dobândite pe alte cai, se înregistrează în conturile de active fixe necorporale, la costul de achiziţie sau de producţie, după caz. (contul 205).

            1.1.2.3. Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentaţii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi (contul 206).

            1.1.2.4. Alte active fixe necorporale - includ programele informatice create de instituţie sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum si alte active fixe necorporale (contul 208).

            1.1.2.5. Avansuri si active fixe necorporale în curs de execuţie - cuprind avansurile acordate furnizorilor de active fixe necorporale (contul 234) si activele fixe necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz (contul 233).

            1.1.3. Momentul înregistrării

            Activele fixe necorporale se înregistrează in momentul transferului dreptului de proprietate daca sunt achiziţionate cu titlu oneros sau in momentul întocmirii documentelor daca sunt construite sau produse de instituţie, respectiv primite cu titlu gratuit.

            1.1.4. Evaluarea

            1.1.4.1.  Evaluarea iniţiala

            Activele fixe necorporale trebuie sa fie evaluate la:

- costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;

- costul de producţie, pentru cele construite sau produse de instituţie;

- valoarea justa pentru cele primite gratuit (ex. donaţii, sponsorizări).

            Valoarea justa se determina pe baza raportului întocmit de specialişti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de evaluatori autorizaţi.

            Un element necorporal raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.

            1.1.4.2. Cheltuieli ulterioare

            Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea, finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial, se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

            Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performantelor fata de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial.

            1.1.4.3. Evaluarea la data bilanţului

            Un activ fix necorporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare.

            Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.

            Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente, denumite si amortizări, si/sau ajustări provizorii denumite in continuare ajustări pentru depreciere, in funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe necorporale.

            1.1.5. Amortizarea

            Valoarea amortizabila reprezintă valoarea contabila a activului fix necorporal ce trebuie înregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.

            Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare.

            Amortizarea se înregistrează lunar, începând cu luna următoare darii in folosinţa sau punerii in funcţiune a activului, după caz.

            Amortizarea anuala se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale.

            Cota de amortizare se determina ca raport intre 100 si durata normala de utilizare prevăzuta de lege.

            Cheltuielile de dezvoltare se amortizează intr-o perioada de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280);

            Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile si activele similare, achiziţionate sau dobândite pe alte cai se amortizează pe durata prevăzuta pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin (contul 280);

            Înregistrările de reprezentaţii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează.

            Programele informatice create de instituţiile publice, achiziţionate sau dobândite pe alte cai se amortizează in funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi o perioada de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280).

            În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune, valoarea rămasa neamortizata se include in cheltuielile instituţiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcţiune.

            1.1.6. Ajustări pentru depreciere

            Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 290).

            În situaţia in care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe într-o anumita măsura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzătoare la venituri.

            În situaţia în care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata.

            Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare in situaţiile:

- încetării sau apropierii încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ;

- bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat;

- exista o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere in funcţiune;

-  performanta sa în furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate;

-  modificări de tehnologie sau legislaţie in domeniu.

            1.1.7. Reevaluarea

            Reevaluarea se efectuează in baza unor reglementari legale sau de către evaluatori autorizaţi.

            Rezultatele reevaluării se înregistrează in contabilitate potrivit pct. C.3. din prezentele norme (contul 105).

            1.2. Active fixe corporale

            1.2.1. Definiţie

            Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare si care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotărâre a Guvernului si o durata normala de utilizare mai mare de un an.

            Contabilitatea sintetica a activelor fixe corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica pe fiecare obiect de evidenta, prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcţie distincta.

            1.2.2. Conţinut

            Activele fixe corporale cuprind:

- terenuri si amenajări la terenuri;

- construcţii;

- instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale si plantaţii;

- mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale si alte active corporale;

- avansuri si active fixe corporale in curs de execuţie.

            1.2.2.1. Terenuri

            Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru: terenuri (contul 2111) si amenajări la terenuri (contul 2112).

            În contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole, silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii si altele.

            Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, lucrările de acces, împrejmuirile si altele asemenea.

            Potrivit legii terenurile nu sunt supuse amortizării, dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durata de 10 ani.

            1.2.2.2. Construcţii

            Construcţiile se evidenţiază pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 212).

            1.2.2.3. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale si plantaţii

            Instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele si plantaţiile se evidenţiază pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 213).

            1.2.2.4. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

            Mobilierul, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale si alte active corporale se evidenţiază pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 214).

            1.2.2.5. Avansuri si active fixe corporale in curs de execuţie

            În cadrul acestora se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de active fixe corporale (contul 232) precum si activele fixe corporale in curs de execuţie, care reprezintă lucrările de investiţii neterminate pana la sfârşitul perioadei, efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz (contul 231).

            Activele fixe corporale în curs se trec în categoria activelor fixe la finalizare după recepţia, darea în folosinţa sau punerea în funcţiune a acestora, după caz.

            1.2.2.6. Alte active ale statului (zăcăminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apa)

            Resursele minerale situate pe teritoriul tarii, in subsolul tarii si al platoului continental in zona economica a României din Marea Neagra, delimitate conform principiilor dreptului internaţional si reglementarilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice si aparţin statului roman.

            Potrivit legislaţiei în vigoare, in categoria resurselor minerale se includ: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci alumifere, de metale nobile, radioactive, substanţele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele preţioase si semipreţioase, gazele necombustibile, apele geotermale, apele minerale naturale (gazoase si plate), apele minerale terapeutice, etc.

            Zăcămintele reprezintă rezerve descoperite de minerale, atât de suprafaţa cat si subterane, care sunt exploatabile economic, ţinând seama de nivelul relativ al preturilor. Zăcămintele cuprind rezervele de cărbune, de petrol si gaze naturale, rezervele de minereuri metalifere si minereuri nemetalifere (contul 215).

            Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele si vegetalele de producţie unica sau permanenta asupra cărora se exercita dreptul de proprietate, dar a căror creştere naturala si/sau regenerare nu este plasata sub controlul direct si responsabilitatea unităţilor instituţionale si nu este gestionata de acestea. De exemplu, pădurile virgine si resursele piscicole neexploatate, care fac parte din teritoriul naţional. Aici trebuie incluse doar resursele care sunt deja exploatabile cu scop economic, sau sunt susceptibile de a fi exploatate intr-un viitor apropiat (contul 215).

            Rezervele de apa sunt întinderi de apa si alte rezerve subterane in măsura in care prin exercitarea dreptului de proprietate le sunt date o valoare de piaţa (cont 215).

            1.2.3. Momentul înregistrării

            Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie, respectiv primite cu titlu gratuit.

            1.2.4. Evaluarea

            1.2.4.1. Evaluarea iniţiala

            Activele fixe trebuie sa fie evaluate la:

- costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;

- costul de producţie, pentru cele construite sau produse de instituţie;

- valoarea justa pentru cele dobândite gratuit. (ex. donaţii, sponsorizări).

            Valoarea justa se determina pe baza raportului întocmit de specialişti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluări efectuate de regula de evaluatori autorizaţi.

            1.2.4.2. Cheltuieli ulterioare

            Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal după achiziţionarea, finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial, se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (reparaţii curente).

            Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performantelor fata de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) si conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare.

            Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, creşterea potenţialului de servicii furnizate, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere si funcţionare.

            În cazul clădirilor, investiţiile efectuate trebuie sa asigure protecţia valorilor umane si materiale si îmbunătăţirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea si modernizarea termica a acestora.

            La expirarea contractului de închiriere valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu, se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat si se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu sau a agentului economic, pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective, potrivit contractelor încheiate.

            1.2.4.3. Evaluarea la data bilanţului

            Un activ fix corporal trebuie prezentat in bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare.

            Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.

            Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente, denumite si amortizări, si/sau ajustări provizorii, denumite in continuare ajustări pentru depreciere in funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale.

            1.2.5. Amortizarea

            Valoarea amortizabila reprezintă valoarea contabila a activului fix corporal ce trebuie înregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.

            Instituţiile publice amortizează activele fixe corporale utilizând metoda amortizării liniare (contul 281).

            Amortizarea se înregistrează lunar, începând cu luna următoare recepţiei sau punerii in funcţiune, după caz, a activului.

            Amortizarea anuala se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe corporale.

            Cota de amortizare se determina ca raport intre 100 si durata normala de utilizare prevăzuta in Catalogul privind duratele normale de utilizare care se aproba prin hotărâre a Guvernului.

            Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, in concesiune sau in folosinţa gratuita, se calculează de către instituţiile publice care le au in patrimoniu.

            Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare rămasa, după caz.

            La încetarea contractului, valoarea investiţiilor nediminuata cu amortizarea calculata se cedează instituţiei publice care le are in patrimoniu sau agentului economic, după caz, pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale.

            În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona si valoarea amortizării investiţiei, pentru ca instituţia publica care le are in patrimoniu sau agentul economic sa poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare.

            Activele fixe corporale aflate in patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durata normala de funcţionare cuprinsa în cadrul unei plaje de ani (durata minima si maxima), existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. Astfel stabilita, durata normala de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia.

            În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune, valoarea rămasa neamortizata se include in cheltuielile instituţiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcţiune.

            1.2.6. Ajustări pentru depreciere

            Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 291).

            În situaţia in care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe intr-o anumita măsura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzătoare la venituri.

            În situaţia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata.

            Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în situaţiile:

- deteriorării fizice a activului;

- încetării sau apropierii încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ;

- bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat;

- exista o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere in funcţiune;

- performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate;

- modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.

            1.2.7. Reevaluarea

            Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de profesionişti calificaţi, membrii ai unui organism profesional in domeniu.

            În cazul in care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ fix corporal este determinata pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluării.

            Reevaluările trebuie făcute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa nu difere substanţial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilanţului.

            Diferenţa dintre valoarea rezultata in urma reevaluării si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare (contul 105).

            Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi.

            Rezultatele reevaluării se înregistrează in contabilitate potrivit pct. C.3 din prezentele norme (contul 105).

            1.2.8. Alte prevederi

            1.2.8.1. Prevederi referitoare la valorificare şi scoatere din funcţiune

            Potrivit prevederilor legale în vigoare, pot fi transmise fără plată, orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare, indiferent de durata de folosinţa, daca acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare, dar care pot fi folosite în continuare de alta instituţie publica sau daca, potrivit reglementarilor în vigoare, instituţia nu mai are dreptul sa utilizeze bunul respectiv.

            Instituţia publica care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.

            Transmiterea, fără plată, de la o instituţie publica la o alta instituţie publica, se va face pe baza de proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat sa îi fie transmis bunul respectiv, precum si de ordonatorul de credite care îl are în administrare.

            Instituţiile publice pot valorifica bunurile si prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi, similare, având cel puţin aceeaşi parametri.

            În acest caz, bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta, după caz, plata sau parte din plata datorata pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice.

            Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz.

            La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite, scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, in funcţie de subordonare.

            1.2.8.2. Prevederi referitoare la leasing

            Leasing-ul este operaţiunea in care o parte, denumita locator/finanţator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinţa asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plaţi periodice, denumita rata de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obliga sa păstreze dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.

            Operaţiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum si bunuri mobile de folosinţa îndelungata, aflate in circuitul civil, cu excepţia înregistrărilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a altor drepturi de autor.

            Valoarea de intrare reprezintă valoarea la care a fost achiziţionat bunul de la finanţator, respectiv costul de achiziţie.

            Valoarea reziduala reprezintă valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator.

            Dobânda de leasing reprezintă rata medie a dobânzii bancare pe piaţa românească.

            Rata de leasing reprezintă:

- în cazul leasing-ului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobânzii de leasing;

- în cazul leasing-ului operaţional, cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de părţile contractante.

            Instituţiile publice care achiziţionează active fixe in leasing financiar au obligaţia înregistrării acestora în contabilitate, deoarece prin contractul de leasing financiar riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului dreptului de proprietate din momentul încheierii contractului (contul 167).

            Bunurile achiziţionate in leasing financiar se supun amortizării, in condiţiile legii.

            1.2.8.3. Prevederi referitoare la activele fixe primite prin donaţii si sponsorizări

            Activele fixe corporale si necorporale primite ca donaţii, sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justa. Valoarea justa se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de evaluatori autorizaţi.

            1.3. Active financiare

            1.3.1. Definiţie

            Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite, un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi, un drept contractual.

            1.3.2. Conţinut

            Activele financiare cuprind:

- titluri de participare;

- alte titluri imobilizate;

- creanţe imobilizate.

            1.3.2.1. Titluri de participare

            Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale, a căror deţinere pe o perioada îndelungata aduce venituri sub forma de dividende (contul 260).

            1.3.2.2. Alte titluri imobilizate

            Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat, a căror deţinere pe o perioada îndelungata aduce venituri sub forma de dobânzi (contul 265).

            1.3.2.3. Creanţe imobilizate

            Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung si alte creanţe pe termen lung, potrivit legii.

            Contabilitatea creanţelor imobilizate se tine pe următoarele categorii: împrumuturi acordate pe termen lung si alte creanţe imobilizate.

            În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi, potrivit legii (cont 267).

            În categoria altor creanţe imobilizate intra: garanţiile, depozitele, depuse de instituţia publica la terţi (cont 267).

            1.3.3. Momentul înregistrării

            Activele financiare de natura titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora, in condiţiile prevăzute de lege.

            Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează in momentul constatării dreptului de creanţa respectiv.

            1.3.4. Evaluarea

            1.3.4.1. Evaluarea iniţiala

    Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinata prin contractul de dobândire a acestora.

            1.3.4.2. Evaluarea la data bilanţului

    Activele financiare trebuie prezentate în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare.

            1.3.5. Ajustări pentru pierderea de valoare

            Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 296).

            În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe intr-o anumita măsura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzătoare la venituri.

            În situaţia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata.

            2. Active curente (circulante)

            Recunoaşterea activelor curente (circulante)

            Un activ se clasifica ca activ circulant (curent) atunci când:

- este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializării si se aşteaptă sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilanţului;

- este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;

- este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată.

            Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.

            Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţiile pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

            Activele circulante (curente) cuprind:

- stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmita factura;

- creanţe;

- investiţii pe termen scurt;

- casa si conturi la bănci.

            2.1. Stocuri

            2.1.1. Definiţie

            Stocurile sunt active circulante:

a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b) în curs de producţie in vederea vânzării in procesul desfăşurării normale a activităţii: sau

c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmează sa fie folosite in desfăşurarea activităţii curente a instituţiei, in procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

            2.1.2. Conţinut

            În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele, animalele si păsările, mărfurile, ambalajele, producţia in curs de execuţie si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignaţie la terţi.

            Sunt incluse de asemenea, stocurile de materii prime strategice si de alte stocuri cu o importanta deosebita pentru economia naţionala.

            2.1.2.1. Materii prime

            Materiile prime participa direct la fabricarea produselor si se regăsesc in produsul finit integral sau parţial, fie in starea lor iniţiala, fie transformata (contul 301).

            2.1.2.2. Materiale consumabile

            Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe si materiale de plantat, furaje, medicamente si materiale sanitare si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricaţie fără a se regăsi, de regula, in produsul finit sau asigura desfăşurarea activităţii curente a instituţiei (contul 302).

            2.1.2.3. Materiale de natura obiectelor de inventar

            Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mica decât limita prevăzuta de lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de folosinţa, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea speciala, mecanismele, scule, dispozitive, verificatoare, aparatele de măsura si control, etc.) (contul 303).

            Documentele aflate in fondurile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate in categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, nu sunt active fixe si sunt evidenţiate, gestionate si inventariate in condiţiile legii. Aceste bunuri fac parte din categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, aflate in folosinţa (contul 303). Eliminarea documentelor din colecţii se aplica numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioada de minimum 6 luni de la achiziţie.

            Pentru organizarea contabilităţii analitice a cărţilor care au fost trecute in categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, se poate utiliza metoda global-valorica, cu aprobarea ordonatorului de credite.

            Evidenta materialelor de natura obiectelor de inventar se tine pe doua categorii: materiale de natura obiectelor de inventar in magazie (contul 3031) si materiale de natura obiectelor de inventar in folosinţa (contul 3032).

            Înregistrarea pe cheltuieli a consumului acestora se realizează la momentul scoaterii din folosinţa.

            2.1.2.4. Materiale rezerva de stat si de mobilizare

            Rezerva de stat - Cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului care se constituie in scopul de a interveni operativ pentru protecţia populaţiei, a economiei si pentru apărarea tarii, in situaţii excepţionale determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe sau in caz de război (cont 3041).

            Rezerva de mobilizare - Cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului si anume:

- în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri si elemente de completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare;

- în comunicaţii si transporturi: materiale destinate restabilirii si menţinerii in stare de funcţionare a capacităţilor de transport si telecomunicaţii necesare asigurării nevoilor forţelor sistemului naţional de apărare;

- în sănătate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime si materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatura, instrumentar medical;

- în comerţ: produse alimentare si industriale necesare asigurării cererilor unităţilor militare, solicitate pe plan local, la mobilizare (cont 3042).

            2.1.2.5. Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare

            Ambalajele rezerva de stat si de mobilizare - cuprind ambalajele aferente bunurilor ce se constituie in rezerva de stat si de mobilizare, menţionate la pct. 2.1.2.4.(contul 305).

            2.1.2.6. Alte stocuri

            În categoria altor stocuri intra: muniţiile si furniturile pentru apărare naţionala, ordine publica si siguranţa naţionala, precum si alte stocuri specifice altor instituţii publice (contul 309).

            2.1.2.7. Produse: semifabricate, produse finite, rebuturi, materiale recuperabile si deşeuri

            2.1.2.7.1. Semifabricate

            Semifabricatele reprezintă produsele care nu au parcurs in întregime fazele procesului tehnologic si care au nevoie de prelucrări ulterioare in cadrul unităţii sau se livrează terţilor (contul 341).

            2.1.2.7.2. Produse finite

            Produsele finite sunt produsele are au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic si nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare in cadrul unităţii, putând fi depozitate in vederea livrării sau expediate direct clienţilor (contul 345).

            2.1.2.7.3. Rebuturi, materiale recuperabile si deşeuri (contul 346)

            Rebut definitiv se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte si nu poate fi utilizat decât, eventual, ca materie prima sau ca material pentru producerea altor bunuri.

            Prin rebut parţial se înţelege produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte si care, supus unor operaţii de remediere, eficiente sub aspect economic, devine un produs corespunzător sau poate fi valorificat ca produs declasat.

            Produs declasat se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte, dar poate fi valorificat, potrivit normelor legale, la preţ redus.

            2.1.2.8. Producţia in curs de execuţie

            Producţia in curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele prevăzute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si recepţiei tehnice sau necompletate in întregime (contul 331).

            În cadrul producţiei in curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările si serviciile, precum si studiile in curs de execuţie (contul 332).

            2.1.2.9. Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale

            Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, precum si bunurile de acest fel aflate in custodie sau in consignaţie la terţi sunt evidenţiate de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau alte instituţii ale statului potrivit prevederilor legale in vigoare (contul 347).

            Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unităţilor administrativ-teritoriale se evidenţiază in contabilitatea acestora (contul 349).

            2.1.2.10. Stocuri aflate la terţi

            Stocurile aflate la terţi sunt bunuri aflate in custodie, pentru prelucrare sau consignaţie la terţi, care se înregistrează distinct in contabilitate pe categorii de stocuri (conturile 351, 354, 356, 357, 358, 359).

            2.1.2.11. Animale si pasări

            În aceasta categorie se includ animalele născute vii si cele tinere de orice fel (taurine, porcine, ovine-caprine, cabaline, etc.) crescute pentru producţie (lână, lapte, blana, etc.), reproducţie, munca, reprezentaţie (spectacole), expunere (in parcuri si grădini zoologice), precum si animalele si pasările la îngrăşat pentru a fi valorificate (contul 361).

            2.1.2.12. Mărfuri

            Mărfurile reprezintă bunurile pe care entitatea le cumpăra in vederea revânzării sau produsele realizate in instituţii predate spre vânzare magazinelor proprii (contul 371).

            2.1.2.13. Ambalaje

            Ambalajele includ materialele refolosibile, achiziţionate sau realizate in instituţie, folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării si care in mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii in condiţiile prevăzute in contracte (contul 381).

            2.1.3. Momentul înregistrării

            Bunurile de natura stocurilor sunt considerate ca fiind achiziţionate de către instituţii din momentul in care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci când furnizarea acestor bunuri este terminata.

            Costurile bunurilor de natura stocurilor se recunosc in momentul consumului acestora. Excepţie fac materialele de natura obiectelor de inventar, al căror cost se recunoaşte in momentul scoaterii din folosinţa.

            Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

            În aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure:

a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate in instituţie si înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignaţie se recepţionează si înregistrează distinct ca intrări in gestiune. Valoarea acestor bunuri se înregistrează in conturi in afara bilanţului;

b) în situaţia unor decalaje intre aprovizionarea si recepţia bunurilor care se   dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unităţii, se procedează astfel:

- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări in gestiune atât la locul de depozitare cat si in contabilitate, pe baza recepţiei si a documentelor însoţitoare;

- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct ca intrări in gestiune la locul de depozitare pe baza documentelor însoţitoare. Nu se înregistrează in contabilitate datorita lipsei recepţiei acestora.

c) în cazul unor decalaje intre vânzarea si livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din instituţie, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

- bunurile facturate si nelivrate se înregistrează distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilanţului;

- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma ieşirea din gestiune potrivit legii;

d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări si, respectiv la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.

2.1.4. Evaluarea.

2.1.4.1. Evaluarea iniţiala.

Stocurile se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie, costul de producţie sau valoarea justa, după caz.

Costul stocurilor trebuie sa cuprindă toate costurile aferente achiziţiei si prelucrării, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se găsesc.

Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de producţie, precum si cota cheltuielilor indirecte de producţie alocata in mod raţional ca fiind legata de fabricaţia acestora.

Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzătoare. In  funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea  costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, in comerţul cu amănuntul.

Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in funcţie de condiţiile existente la un moment dat.

Diferenţele de preţ fata de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.

Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite si asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

                                    Soldul iniţial al                +          Diferenţele de preţ aferente

                                    diferenţelor de preţ                      intrărilor în cursul perioadei la

                                                                                    preţ de înregistrare, cumulat de

                                                                                    la începutul exerciţiului financiar

                                                                                    pana la finele perioadei de

                                                                                    referinţa

Coeficient  = -------------------------------------------------------------------------------------------- x 100

de                     Soldul iniţial al                            +          Valoarea intrărilor în cursul

repartizare          stocurilor la preţ de                     perioadei la preţ de înregistrare,

                                    înregistrare                                 cumulat de la începutul exerciţiului

                                                                                    financiar pana la finele

                                                                                    perioadei de referinţa

La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de mărfuri si valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibilă.

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultata se înregistrează in conturile corespunzătoare in care au fost înregistrate bunurile ieşite.

Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevăzute in planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.

La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz.

Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc.

Metoda preţului cu amănuntul este folosita in unităţile de desfacere cu amănuntul pentru a determina costul stocurilor cu articole numeroase si cu mişcare rapida, care au marje similare si pentru care nu este indicat sa se folosească alta metoda.

În aceasta situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

2.1.4.2. Evaluarea la ieşirea din gestiune.

La ieşirea din gestiune, stocurile se evaluează si se înregistrează in contabilitate prin aplicarea uneia din metodele:

a) metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO);

b) metoda costului mediu ponderat (CMP);

c) metoda ultimul intrat-primul ieşit (LIFO);

a) Metoda "primul intrat - primul ieşit" (FIFO) - potrivit acestei metode, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, in ordine cronologica.

b)  Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la începutul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumpărate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau după fiecare recepţie.

c) Metoda "ultimul intrat-primul ieşit" (LIFO) - potrivit acestei metode, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, in ordine cronologica.

Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un exerciţiu la altul. Daca, in situaţii excepţionale, ordonatorii de credite decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri, in notele explicative trebuie sa se prezinte următoarele informaţii:

- motivul schimbării metodei; si

- efectele sale asupra rezultatului.

O instituţie trebuie sa utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificata.

2.1.4.3. Evaluarea la data bilanţului.

Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminuează pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.

Prin valoare realizabila neta se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, si costurile estimate necesare vânzării.

2.1.5. Ajustări pentru depreciere.

Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398).

În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe intr-o oarecare măsura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzătoare la venituri.

În situaţia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata.

2.1.6. Alte prevederi referitoare la stocuri.

2.1.6.1. Inventarierea producţiei neterminate.

Producţia in curs de execuţie se determina prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costul de producţie.

2.1.6.2. Metode de evidenta a stocurilor.

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

În condiţiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare si ieşire, ceea ce permite stabilirea si cunoaşterea in orice moment a stocurilor, atât cantitativ cat si valoric.

Inventarul intermitent consta in stabilirea ieşirilor si înregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. In acest caz, ieşirile se determina ca diferenţa intre valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.

Contabilitatea analitica a bunurilor se tine pe baza uneia din următoarele metode: operativ-contabila, cantitativ-valorica, global-valorica.

Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor si ambalajelor.

Aceasta metoda consta in tinerea, in cadrul fiecărei gestiuni, a evidentei cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fiselor de magazie iar in contabilitate, in tinerea evidentei valorice pe conturi de materiale, desfăşurate valoric pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, după caz.

Controlul exactităţii înregistrărilor din evidenta gestiunilor si din contabilitate se asigura prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor.

Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor si ambalajelor.

Aceasta metoda consta in tinerea evidentei cantitative pe feluri de stocuri in cadrul fiecărei gestiuni, iar in contabilitate tinerea evidentei cantitativ-valorice.

Verificarea exactităţii înregistrărilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se efectuează prin punctajul periodic dintre cantităţile operate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitic din contabilitate.

Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a mărfurilor si ambalajelor din unităţile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, precum si altor categorii de bunuri.

Potrivit acestei metode, contabilitatea analitica a mărfurilor si ambalajelor se tine global-valoric, atât la gestiune, cat si in contabilitate, iar controlul concordantei înregistrărilor din evidenta gestiunii si din contabilitate se efectuează numai valoric la perioade stabilite de unitate.

2.1.6.3. Scăderea din gestiune a stocurilor.

Potrivit prevederilor reglementarilor legale in vigoare, scăderea din contabilitate a unor pagube care nu se datorează culpei unei persoane se face in baza aprobării ordonatorului de credite respectiv, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.

Pentru instituţiile publice, limitele maxime de perisabilitate admise, se aproba de ordonatorul principal de credite. In acest scop, ministerele vor stabili limite proprii, care vor fi supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice.

Declasarea si casarea unor bunuri materiale, se aproba de către ordonatorul superior de credite, respectiv principal sau secundar, după caz.

2.2. Investiţii pe termen scurt.

2.2.1. Conţinut.

Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise si răscumpărate. In scopul asigurării surselor de finanţare, unităţile administrativ-teritoriale pot emite in condiţiile legii, obligaţiuni cu dobânda sau cu discount pe care le răscumpăra la termen (conturile 505 si 509).

2.2.2. Evaluarea.

2.2.2.1. Evaluarea iniţiala.

La intrarea in patrimoniu, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.

2.2.2.2. Evaluarea la bilanţ.

La bilanţ, investiţiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare.

2.2.3. Ajustări pentru pierderea de valoare.

Pentru deprecierea investiţiilor pe termen scurt, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, instituţiile publice pot reflecta ajustări pentru pierderea de valoare.

La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderea de valoare a investiţiilor pe termen scurt se diminuează sau anulează, după caz, prin reluarea la venituri (contul 595).

În situaţia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata.

La ieşirea din instituţie a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderea de valoare se anulează.

2.3. Casa, conturi la trezoreria statului si bănci.

2.3.1. Prevederi generale.

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si mişcării titlurilor de plasament, a altor valori de trezorerie, a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului, Banca Naţionala a României, băncile comerciale si în casierie.

În scopul întăririi rolului finanţelor publice si al asigurării unei discipline bugetare ferme, instituţiile publice indiferent de sistemul de finanţare si de subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări si plaţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilităţi, în condiţii de siguranţa. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.

În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute in buget, instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieli/bugetul de cheltuieli, aprobat în condiţiile legii.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget, la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea si repartizarea creditelor bugetare.

Creditele bugetare aprobate in bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite in limita disponibilităţilor existente in cont.

Contabilitatea instituţiilor publice asigura înregistrarea plaţilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

2.3.2. Conţinut.

Grupa Casa, conturi la trezoreria statului şi bănci, include: conturi la trezoreria statului şi bănci, disponibil al bugetelor, casa si alte valori, acreditive, disponibil din fonduri cu destinaţie speciala, disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii, disponibil din veniturile fondurilor speciale, viramente interne.

2.3.2.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului si bănci.

Aceasta grupa cuprinde: disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului (contul 510), valorile de încasat sub forma cecurilor (contul 511), disponibilul in lei si valuta al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale (contul 512), disponibilităţile în lei si valuta provenind din împrumuturi interne si externe contractate de stat (contul 513) si garantate de stat (contul 514), disponibilul din fonduri externe nerambursabile (contul 515), disponibilul din împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale (contul 516) si garantate de acestea (contul 517), dobânzile de plătit (contul 5181), dobânzile de încasat (contul 5182), împrumuturi pe termen scurt primite (contul 519).

Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate in conturi la bănci se înregistrează in contabilitate distinct, fata de cele de plătit, aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.

Dobânzile de plătit si cele de încasat, în cursul exerciţiului financiar, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.

Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe baza de documente prezentate instituţiei si neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct (contul 5125).

Depozitele bancare constituite in condiţiile legii, se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi.

Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor si plaţilor efectuate in valuta, se tine distinct in lei si in valuta.

Operaţiunile privind încasările si plăţile in valuta se înregistrează in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţionala a României.

Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valuta se înregistrează in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectuează schimbul valutar, fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar.

La finele perioadei, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor in valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive, depozite pe termen scurt in valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României, valabil pentru aceasta data, se înregistrează in conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Conturile curente la bănci comerciale se dezvolta în analitic pe fiecare banca.

2.3.2.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat si bugetelor locale.

Conturile de disponibil ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat si bugetelor locale nu au un corespondent ca atare in contabilitatea trezoreriei statului si au drept scop evidenţierea veniturilor încasate si a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel:

- disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520), corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" si 23 "Cheltuielile bugetului de stat";

- disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521), corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" si 24 "Cheltuielile bugetelor locale";

- disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525), corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" si 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat";

Aceasta grupa mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local (contul 522), disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (contul 523), disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei (contul 524), disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezerva (contul 526), disponibilul din fondul de rezerva al asigurărilor sociale de sănătate (contul 527), disponibilul din sume încasate in cursul procedurii de executare silita (contul 528), disponibilul din sume colectate pentru bugete (contul 529).

Compartimentele de creanţe bugetare din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili vor avea în vedere următoarele:

- existenta neconcordantei dintre soldul contului 520 "Disponibil al bugetului de stat" si contul 20 "Veniturile bugetului de stat" din contabilitatea trezoreriei statului urmare:

- neînregistrării în contabilitatea bugetului de stat a operaţiunilor privind drepturile constatate si veniturile încasate privind capitolul 17.01 "Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile internaţionale" şi alte capitole de venituri a căror evidenţă şi raportare se realizează de către Autoritatea Naţională a Vămilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice;

- neînregistrării în contabilitatea bugetului de stat de la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, a sumelor încasate din impozitul pe venit - transmise electronic - Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili pentru marii contribuabili transferaţi la 30.06.2005;

- înregistrării în contabilitatea bugetului de stat de la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili a sumelor încasate din impozitul pe venit - transmise electronic de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru marii contribuabili transferaţi la 30.06.2005.

- posibilitatea ca soldul contului 520 "Disponibil al bugetului de stat" să prezinte sold creditor urmare operaţiunilor de diminuare a veniturilor încasate, potrivit legii (cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA);

- conturile 7312 "Cote si sume defalcate din impozitul pe venit" şi 7352 "Sume defalcate din TVA" se debitează pentru sumele şi cotele defalcate din impozitul pe venit, respectiv sume defalcate din TVA prin creditul contului 520 "Disponibil al bugetului de stat", fapt ce determină ca aceste conturi să prezinte sold debitor, prin excepţie de la regula generala de funcţionare a conturilor de venituri".

Operaţiunea de închidere a conturilor respective se va efectua cu sume negative, (în roşu) astfel:

%                                             =     121.09 "Rezultat patrimonial -

                                                                                    buget de stat"

 7312 "Cote si sume defalcate din

      impozitul pe venit"

 7352 "Sume defalcate din TVA"

2.3.2.3. Casa si alte valori.

Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice, precum si a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări si plaţi efectuate în numerar, se tine distinct în lei si în valuta (contul 531).

Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valuta se efectuează cu respectarea reglementarilor emise de Banca Naţionala a României si Ministerul Finanţelor Publice, precum si a altor reglementari in domeniu.

Operaţiunile privind încasările si plăţile în valuta se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţionala a României.

La finele perioadei, disponibilităţile în valuta si alte valori de trezorerie (acreditive, depozite pe termen scurt în valuta) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea data, iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil, după caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plaţi în numerar, reprezentând drepturi de personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi efectuate prin virament.

Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie, astfel încât încasările si plăţile în numerar sa fie efectuate în condiţii de siguranţa, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare si în limita plafonului de casa stabilit de către trezoreria statului pentru fiecare instituţie publica.

Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului si reprezintă venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale.

Veniturile încasate in numerar care sunt lăsate potrivit legii la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii, se depun in conturile de disponibilităţi ale acestora.

Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale si poştale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de călătorie, bonurile valorice pentru carburanţi auto, biletele cu valoare nominala, tichetele de masa, alte valori, etc. (contul 532).

2.3.2.4. Acreditive.

În vederea achitării unor obligaţii fata de furnizori, se poate solicita instituţiilor publice deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valuta, în favoarea acestora (contul 541).

Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plaţi în numele instituţiei, se înregistrează în contabilitate distinct (contul 542).

2.3.2.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie speciala.

Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie speciala constituite in condiţiile legii, se înregistrează in contabilitate distinct (contul 550).

Alocaţiile bugetare cu destinaţie speciala acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct (contul 551).

Sumele de mandat si sumele in depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului intr-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct (contul 552).

Aceasta grupa mai include si disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale in afara bugetelor locale, respectiv: disponibilul din taxe speciale (contul 553), disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local (contul 554), disponibilul fondului de risc (contul 555), disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe (contul 556).

În categoria disponibilităţilor cu destinaţie speciala intra si disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate in proprietatea privata a statului (contul 557) precum si disponibilul din cofinanţarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile (contul 558).

2.3.2.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Veniturile proprii ale instituţiilor publice, precum si subvenţiile primite de la buget in completarea acestora, se încasează, se administrează, se utilizează si se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale (conturile 560, 561).

Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii si subvenţii acordate de la buget, se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile, in limita sumelor primite de la acesta.

Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, se reportează in anul următor.

2.3.2.7. Disponibil al fondurilor speciale.

Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate si bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare in contabilitatea trezoreriei statului si au drept scop evidenţierea veniturilor încasate si a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel:

- disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate: (contul 571), corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" si 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate";

- disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj (contul 574), corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" si 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".

2.3.2.8. Viramente interne.

În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi   băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale, precum si între conturile de la trezorerie sau bănci, după caz şi din casieria instituţiei.

2.3.2.9. Alte prevederi - Fonduri externe nerambursabile.

Contribuţia financiara a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transfera Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene, cu titlu de asistenta financiara nerambursabila acordata României de către Comunitatea Europeana.

Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate in conturi distincte si se utilizează numai in limita disponibilităţilor existente in aceste conturi si in scopul in care au fost acordate.

Ministerul Finanţelor Publice asigura gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţionala a României, trezoreria statului sau, după caz, la bănci comerciale, conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere, memorandumurilor de finanţare si ale Acordului multianual de finanţare SAPARD.

Disponibilităţile din contribuţia financiara a Comunităţii Europene si sumele recuperate si datorate Comunităţii Europene, aflate în conturile deschise la Banca Naţionala a României, trezoreria statului sau, după caz, la bănci comerciale, sunt purtătoare de dobânda; dobânda se bonifica si se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere, memorandumurilor de finanţare, ale Acordului multianual de finanţare SAPARD si ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeana si Guvernul României, precum si, după caz, conform instrucţiunilor emise de donator.

Contribuţia publica naţionala destinata cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se aloca, se utilizează si se derulează conform cadrului tehnic, juridic si administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.

Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transfera structurilor de implementare, urmând sa se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeana, în limita sumelor eligibile transferate.

Sumele plătite necuvenit din contribuţia publica naţionala, reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeana, ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijente stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare si a Acordului multianual de finanţare SAPARD, se recuperează conform legii si se fac venit la bugetul din care au fost acordate.

Orice înscris pe baza căruia se aloca fonduri provenind din contribuţia financiara a Comunităţii Europene si din contribuţia publica naţionala se investeşte cu titlu executoriu.

Disponibilităţile din contribuţia publica naţionala destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, ramase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceiaşi destinaţie.

3. Terţi.

3.1. Conţinut.

Contabilitatea terţilor asigura evidenta datoriilor si creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, Comunitatea Europeana (decontările pentru fondurile PHARE, ISPA, SAPARD, etc), cu debitorii si creditorii diverşi, debitori si creditori ai bugetelor, decontările intre instituţii publice, precum si evidenta operaţiilor ce necesita clarificări ulterioare si alte decontări.

3.1.1. Furnizori si conturi asimilate.

În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri, lucrări executate si servicii prestate (conturile 401 si 404).

Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct (conturile 232, 234, 409).

Operaţiunile privind achiziţiile de bunuri, lucrări executate si servicii prestate, precum si achiziţiile de active fixe pe baza efectelor comerciale, se înregistrează în conturile corespunzătoare de efecte de plătit (conturile 403 si 405).

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se înregistrează într-un cont în afara bilanţului si se menţionează în notele explicative.

Efectele comerciale trebuie sa îndeplinească condiţiile de forma si fond prevăzute de legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.

Bunurile cumpărate, lucrările executate si serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi, se evidenţiază distinct in contabilitate (contul 408).

Datoriile in valuta se înregistrează in contabilitate atât in lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţionala a României, cat si in valuta.

Operaţiunile in valuta trebuie înregistrate in momentul recunoaşterii iniţiale in moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda străina, la data efectuării tranzacţiei.

Contabilitatea furnizorilor se tine pe fiecare persoana fizica sau juridica.

În contabilitatea analitica furnizorii se grupează astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata.

3.1.2. Clienţi si conturi asimilate.

În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri si produse, lucrările executate si serviciile prestate (contul 411).

Creanţele incerte se înregistrează distinct in contabilitate (contul 4118).

Operaţiunile privind vânzările de bunuri, executările de lucrări si prestările de servicii, efectuate pe baza efectelor comerciale, se înregistrează în conturile corespunzătoare de efecte de primit (contul 413).

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se înregistrează intr-un cont in afara bilanţului si se menţionează in notele explicative.

Efectele comerciale trebuie sa îndeplinească condiţiile de forma si fond prevăzute de legislaţia in vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.

Bunurile vândute, lucrările executate si serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi, se evidenţiază distinct in contabilitate (contul 418).

Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct (contul 419).

Creanţele in valuta se înregistrează in contabilitate atât in lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţionala a României, cat si in valuta.

Operaţiunile in valuta trebuie înregistrate in momentul recunoaşterii iniţiale in moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda străina, la data efectuării tranzacţiei.

Contabilitatea clienţilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.

În contabilitatea analitica clienţii se grupează astfel: clienţi interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de încasare.

3.1.3. Personal si conturi asimilate.

Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale, sporurile, premiile, indemnizaţiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, plătite din fondul de salarii si alte drepturi în bani si/sau în natura datorate de instituţia publica personalului pentru munca prestata (contul 421).

Contabilitatea decontărilor cu pensionarii - evidenţiază drepturile de pensie si alte drepturi prevăzute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii (contul 422).

Ajutoarele si indemnizaţiile datorate - evidenţiază ajutoarele de boala pentru incapacitate temporara de munca, îngrijirea copilului, ajutoare de deces si alte ajutoare acordate (contul 423).

Contabilitatea decontărilor cu şomerii - evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor, potrivit legii (cont 424).

În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care, potrivit reglementarilor în vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (contul 423).

Avansurile acordate personalului - evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihna acordate ca avans (contul 425).

Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, deschis pe fiecare persoana (contul 426).

Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale (contul 427).

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii in legătura cu personalul (contul 4281).

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, si alte creanţe fata de personalul unităţii se înregistrează ca alte creanţe în legătura cu personalul (contul 4282).

3.1.4. Asigurări sociale, protecţia sociala si conturi asimilate.

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor - instituţii publice - pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate, accidente de munca si boli profesionale, asigurări pentru şomaj (conturi 4311, 4313, 4315, 4371) precum si contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate si asigurări pentru şomaj (conturile 4312, 4314, 4372).

Alte datorii sociale - reprezintă sume datorate altor categorii de persoane, cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge, alocaţii si alte ajutoare pentru copii, alocaţia suplimentara pentru familiile cu mai mulţi copii, ajutoare sociale, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap, si altele (contul 438).

3.1.5. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat si conturi asimilate.

În cadrul decontărilor cu bugetul statului, bugetele locale si alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport si alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

Taxa pe valoarea adăugata datorata bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (taxa pe valoarea adăugata colectata - contul 4427) si a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri si servicii (taxa pe valoarea adăugata deductibila - contul 4426).

În situaţia în care exista decalaje între faptul generator de taxa pe valoarea adăugata si exigibilitatea acesteia, totalul taxei pe valoarea adăugata se înregistrează într-un cont distinct, denumit taxa pe valoarea adăugata neexigibilă (contul 4428) care, pe măsura ce devine exigibila potrivit legii, se trece la taxa pe valoarea adăugata colectata, respectiv la taxa pe valoarea adăugata deductibila, după caz.

În contul de taxa pe valoarea adăugata neexigibilă se înregistrează si taxa pe valoarea adăugata deductibila sau colectata, pentru livrări de bunuri si prestări de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile (contul 4428).

Diferenţa în plus sau în minus, între taxa pe valoarea adăugata colectata si taxa pe valoarea adăugata deductibila se înregistrează în conturi distincte ca taxa pe valoarea adăugata de plata (contul 4423), respectiv taxa pe valoarea adăugata de recuperat (contul 4424) si se regularizează în condiţiile legii.

Impozitul pe venituri din salarii si din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii (contul 444). Acesta trebuie recunoscut ca o datorie in limita sumei neplătite. Daca suma plătită depăşeşte suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanţa.

Alte impozite, taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale, accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri) sau alte impozite si taxe datorate, potrivit legii. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale (contul 446).

Alte datorii si creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului după prescrierea lor, plusul de numerar din casierie, amenzi si penalităţi, vărsăminte efectuate în plus la buget si altele, precum si sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate in condiţiile legii (conturile 4481 si 4482).

3.1.6. Decontări cu Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD, etc.).

Sumele primite din contribuţia financiara nerambursabila a Comunităţii Europene (PHARE, ISPA, SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate in derularea acestor fonduri (Fondul National si Agenţiile de Implementare) ca si creanţe - sume de primit (conturile 4501, 4511, 4531, 4541, 4551, 456, 457, 458) si datorii - sume de plata (conturile 4502, 4512, 452, 4532, 4542, 4552).

Aceste sume sunt recunoscute ca venituri si cheltuieli numai in contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.

3.1.7. Debitori si creditori diverşi, debitori si creditori ai bugetelor.

Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul propriu si clienţii, se înregistrează ca si debitori diverşi (contul 461).

Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul propriu si furnizorii, se înregistrează ca si creditori diverşi (contul 462).

Evidenta creanţelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj si al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Evidenta analitica se tine pe tipuri de impozite si pe plătitori, pe structura clasificaţiei bugetare, (conturile 463, 464, 465, 466).

Creditori ai bugetelor mai sus menţionate - sunt persoane fizice si juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete, la cererea acestora sau din oficiu, se evidenţiază pe tipuri de impozite si pe plătitori, pe structura clasificaţiei bugetare (contul 467).

În aceasta grupa se cuprind si conturi in care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii (contul 468) precum si dobânzile aferente acestora (contul 469).

3.1.8. Conturi de regularizare si asimilate.

Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani iar veniturile si cheltuielile trebuie sa fie atribuite exerciţiului in care au fost realizate sau efectuate, după caz.

Conturile de regularizare si asimilate cuprind: cheltuieli in avans, venituri în avans si decontări din operaţii în curs de clarificare.

Sumele plătite in exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans (chirii, asigurări, abonamente, publicaţii, alte cheltuieli efectuate in avans - contul 471).

Sumele încasate in exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct in contabilitate, la venituri in avans (venituri din chirii, abonamente la publicaţii, abonamente la instituţiile de spectacole, alte venituri realizate in avans - contul 472).

Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt (contul 473).

3.1.9. Decontări.

Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite in cursul exerciţiului intre instituţia superioara si instituţiile subordonate sau intre instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare, după caz, reprezentând valoarea activelor fixe si a materialelor transmise si primite in vederea executării unor acţiuni in cadrul instituţiei, precum si sumele transmise de instituţia superioara către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinaţie speciala, împrumuturi externe rambursabile si nerambursabile. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice, cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc si în aceeaşi perioada de gestiune, atât în contabilitatea unităţii debitoare, cât si a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite (conturile 481,482).

La consolidare soldurile acestor conturi se elimina.

3.2. Momentul înregistrării.

Potrivit principiilor contabilităţii de angajamente, efectele tranzacţiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile si evenimentele se produc si nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit.

Înregistrarea in contabilitate a creanţelor si datoriilor se efectuează in momentul constatării drepturilor si obligaţiilor.

3.3. Evaluarea.

3.3.1. Evaluarea iniţiala.

Creanţele si datoriile instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate la valoarea nominala.

Operaţiunile în valuta trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda străina, la data efectuării tranzacţiei.

Creanţele si datoriile în valuta se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor comunicat de Banca Naţionala a României, cât si în valuta.

3.3.2.  Evaluarea la momentul decontării.

Diferenţele de curs valutar ce apar cu ocazia decontării creanţelor si datoriilor în valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

Atunci când creanţa sau datoria in valuta este decontata în decursul aceluiaşi exerciţiu financiar în care a survenit, întreaga diferenţa de curs valutar este recunoscuta în acel exerciţiu. Atunci când creanţa sau datoria in valuta este decontata într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscuta în fiecare exerciţiu financiar, ce intervine până în exerciţiul decontării, se determina ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenita în cursul fiecărui asemenea exerciţiu financiar.

3.3.3. Evaluarea la data bilanţului.

La data întocmirii situaţiilor financiare, creanţele si datoriile in valuta se evaluează la cursul publicat de Banca Naţionala a României, valabil pentru data întocmirii situaţiilor financiare, respectiv pentru ultima zi a exerciţiului financiar.

Creanţele si datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana se evaluează la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, valabil pentru ultima zi a lunii in care se întocmesc situaţiile financiare.

La data bilanţului, evaluarea creanţelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de încasare sau de plata. Diferenţele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a creanţelor se înregistrează in contabilitate pe seama ajustărilor pentru depreciere.

3.4. Ajustări pentru depreciere.

Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea creanţelor la sfârşitul exerciţiului financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 491,496,497).

În situaţia in care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe intr-o oarecare măsura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzătoare la venituri.

În situaţia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata.

B. DATORII.

1. Datorii pe termen scurt (curente)

O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci când:

a) se aşteaptă sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau

b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

2. Datorii pe termen lung (necurente)

2.1. Prevederi generale.

O instituţie publica trebuie sa menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobânda in aceasta categorie, chiar si atunci când acestea sunt exigibile in 12 luni de la data bilanţului, daca:

a) Termenul iniţial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si

b) Există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de data bilanţului.

Împrumuturile si datoriile din aceasta clasa reprezintă sume ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an, conform acordului de împrumut.

Contabilitatea împrumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne si externe contractate de stat, împrumuturi interne si externe garantate de stat, alte împrumuturi si datorii asimilate, dobânzile aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate, prime privind rambursarea obligaţiunilor.

Datoria publica reprezintă datoria publica guvernamentala la care se adaugă datoria publica locala.

2.2. Datoria publica guvernamentala – Definiţie.

Datoria publica guvernamentala cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, in numele României, de pe pieţele financiare.

Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in România, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporara a deficitelor bugetare (conturile 164 si 165).

Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in România (conturile 164 si 165).

2.2.1. Contractarea si garantarea datoriei publice guvernamentale.

Guvernul este autorizat sa contracteze in mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori, numai prin Ministerul Finanţelor Publice si sa le subîmprumute unor beneficiari finali in scopul prevăzut de lege (contul 164).

Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, in numele statului, beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice si aceştia sau, după caz, pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar si garanţie, încheiate intre Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali si, după caz, garante ale sumelor subîmprumutate acestora si beneficiarii finali ai împrumutului, pe de alta parte.

Guvernul este autorizat sa garanteze împrumuturi interne si externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice, contractate in scopuri prevăzute de lege (contul 165). Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, in cazul autorităţilor administraţiei publice locale.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare, precum si din împrumuturile contractate direct de stat si subîmprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul de risc.

2.2.2. Instrumentele datoriei publice guvernamentale.

Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa interna sau externa, împrumuturi de stat de la bănci, de la alte instituţii de credit, persoane juridice romane sau străine, împrumuturi de stat de la guverne si agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale, sau de la alte organizaţii internaţionale, împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, garanţii de stat.

În prezentele norme sunt reglementate numai împrumuturi interne si externe contractate de stat, împrumuturi interne si externe garantate de stat, alte împrumuturi si datorii asimilate, dobânzile aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate.

2.3. Datoria publica locala – Definiţie.

Datoria publica locala reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne si externe ale autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare.

Datoria publica locala interna este partea din datoria publica locala care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenite din împrumuturi contractate direct (contul 162) sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in România (contul 163).

Datoria publica locala externa este partea din datoria publica locala reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenind din împrumuturi contractate direct (contul 162) sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in România (contul 163).

2.3.1. Contractarea si garantarea datoriei publice locale.

Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publica a României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferenta acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale si prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale.

Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung, in scopurile prevăzute de lege, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.

Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau sa garanteze orice fel de împrumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate si/sau garantate, dobânzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează sa fie contractat si/sau garantat in anul respectiv, depăşeşte limita prevăzuta de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit, cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. Aceste condiţii se aplica si pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate si/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisa în registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autorităţi si se raportează anual prin situaţiile financiare.

Valoarea totala a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi si se raportează anual prin situaţiile financiare.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare, precum si din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale si subîmprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul de risc.

2.3.2. Instrumentele datoriei publice locale.

Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit.

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate (contul 161).

Consiliile locale, judeţene si Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt (contul 5196), mediu si lung (contul 162) sau garantarea acestora (contul 163) pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum si pentru refinanţarea datoriei publice locale.

3. Provizioane.

3.1. Definiţie.

Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta. Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.

3.2. Categorii de provizioane.

Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt:

- litigiile, amenzile si penalităţile, despăgubirile, daunele si alte datorii incerte;

- cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garanţie si alte cheltuieli privind garanţia acordata clienţilor;

- alte provizioane.

3.3. Condiţii pentru recunoaşterea provizioanelor.

Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:

- o instituţie are o obligaţie curenta generata de un eveniment anterior;

- este probabil ca o ieşire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligaţia respectiva; si

- poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligaţiei.

Daca aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

3.4. Contabilitatea provizioanelor.

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite (contul 151).

Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor

Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ anual si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabila o ieşire de resurse sau ieşirea de resurse a avut loc, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.

C. CAPITALURI.

Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat, rezervele din reevaluare.

1. Fonduri

Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului, fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fondul activelor fixe necorporale, fonduri in afara bugetelor locale, etc.

Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului si al unităţilor administrativ-teritoriale - dispoziţii generale - Statul si unităţile administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinţa si dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public, in limitele si in condiţiile legii.

Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute in Constituţie, exemplificate in anexa la <LLNK 11998   213 10 201   0 18>Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege.

Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute in Constituţie, exemplificate in anexa la <LLNK 11998   213 10 201   0 18>Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia precum si din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege (contul 101).

Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate in anexa la <LLNK 11998   213 10 201   0 18>Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din alte bunuri de uz sau de interes public judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional (contul 103).

Domeniul public al comunelor, al oraşelor si al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute, exemplificate in anexa la <LLNK 11998   213 10 201   0 18>Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean (contul 103).

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, după cum urmează:

a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai in administrare, concesionare sau închiriere, in condiţiile legii;

b) nu pot fi supuse executării silite si asupra lor nu se pot constitui garanţii reale;

c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna credinţa asupra bunurilor mobile.

Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz in administrarea regiilor autonome si instituţiilor publice.

Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Bunurile din domeniul privat al statului si unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun, daca legea nu dispune altfel.

Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual, de ministere, de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum si de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri după depunerea situaţiei financiare anuale.

Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice si se supune anual spre aprobare Guvernului.

Trecerea bunurilor dintr-un domeniu in altul.

Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, se face după caz prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local.

Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este acţionar, se poate face numai cu plata si cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. În lipsa acordului menţionat, bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica si după o justa si prealabila despăgubire.

Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.

Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.

Dreptul de proprietate publica încetează, daca bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat.

Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, daca prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.

2. Rezultatul patrimonial si rezultatul reportat.

2.1. Rezultatul patrimonial.

Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar, sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri si finanţări si a conturilor de cheltuieli (contul 121).

La începutul exerciţiului, soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transfera asupra rezultatului reportat.

2.2. Rezultatul reportat.

Rezultatul reportat exprima rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare (contul 117).

3. Rezerve din reevaluare.

Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementarilor legale, caz in care sunt prezentate in bilanţ la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric. Reevaluarea acestora se face, cu excepţiile prevăzute de reglementările legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite, in condiţiile legii.

În cazul in care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ fix este determinata pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achiziţie sau costului de producţie, după caz. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se aplica activului având in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluării.

Reevaluările trebuie făcute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa nu difere substanţial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilanţului.

Daca rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel:

- ca o creştere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descreştere anterioara, recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ (contul 105);

- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscuta anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel:

- ca o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minima dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descreşterii; eventuala diferenţa rămasa neacoperita din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuiala; (contul 105).

- ca o cheltuiala cu întreaga valoare a descreşterii, daca in rezerva din reevaluare nu este înregistrata o suma aferenta acelui activ.

Sumele reprezentând diferenţele din reevaluare aferente valorii neamortizate la 31 decembrie 2003 determinate în urma acţiunii de reevaluare, evidenţiate în analitice distincte în cadrul conturilor: 702 "Finanţarea bugetară din anii precedenţi şi alte surse", 528 "Venituri din anii precedenţi şi alte surse" si 337 "Fonduri cu destinaţie specială", care potrivit prevederilor <LLNK 12005  1917 50AZ01   0 54>Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1917/2005 au fost transpuse în contul 105 "Rezerve din reevaluare", vor fi analizate, astfel încât diferenţele din reevaluare aferente activelor fixe amortizate integral, scoase din funcţiune, transferate cu titlu gratuit, vândute, etc, să fie trecute asupra contului 117 "Rezultatul reportat"- contul sintetic de gradul II: 117.15 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din reevaluare".

În mod similar, se va proceda şi cu diferenţele din rotunjiri înregistrate urmare aplicării <LLNK 12004   348 10 201   0 18>Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale şi diferenţelor rezultate în urma efectuării operaţiunii de conversie potrivit <LLNK 12005    59180 301   0 46>Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natura fiscală şi financiară pentru punerea în aplicare a <LLNK 12004   348 10 201   0 18>Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale.

Soldul contului 105 "Rezerve din reevaluare" trebuie să exprime valoarea diferenţelor din reevaluare aferente activelor fixe existente în instituţie.

4. Fonduri cu destinaţie speciala.

Fondul de rulment - Se constituie din excedentul anual al bugetului local. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finanţarea unor investiţii din competenta autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul comunităţii (contul 131).

Fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat - Se constituie anual dintr-o cota de pana la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 132).

Fondul de rezerva se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale in situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Fondul de rezerva se reportează in anul următor si se completează potrivit legii.

Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi si, in continuare, din fondul de rezerva.

Fondul de rezerva pentru sănătate - Se constituie in baza prevederilor legale in cota de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Bugetul fondului se aproba ca anexa la legea bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva rămas neutilizat la finele anului se reportează in anul următor cu aceeaşi destinaţie (contul 133).

Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local - Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natura economica au obligaţia calculării, înregistrării si recuperării uzurii fizice si morale a activelor fixe aferente acestor activităţi, prin tarif sau preţ potrivit legii. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii in domeniul respectiv si se evidenţiază distinct in programul de investiţii, ca surse de finanţare (contul 134).

Fondul de risc - Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne si, respectiv, pentru garanţii la împrumuturi externe, pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de agenţii economici si serviciile publice de subordonare locala. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub forma de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate, dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului, dobânzi si penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local (contul 135).

Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe - Se păstrează intr-un cont distinct, deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale, la unităţile trezoreriei statului (contul 136).

Taxe speciale - Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judeţene si Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aproba taxe speciale (contul 137).

Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale, precum si pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere si funcţionare ale acestor servicii.

Taxele speciale se încasează intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost înfiinţate.

Fondul de dezvoltare a spitalului - Spitalele sunt autorizate sa constituie Fondul de dezvoltare care sa fie utilizat pentru procurarea de echipamente si aparatura medicala si de laborator, necesara desfăşurării activităţii spitalului.

Acest fond se constituie din: cota parte din amortizarea calculata lunar si cuprinsa in bugetul de venituri si cheltuieli, sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum si din cele casate cu respectarea dispoziţiilor legale in vigoare, sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare", o cota de 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar.

CAP. IV - PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL PREVEDERI GENERALE.

Veniturile si cheltuielile care apar altfel decât in cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare si cheltuieli extraordinare.

Acestea rezulta din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei si care, prin urmare, nu se aşteaptă sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publica, pentru realizarea obiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare si funcţionare.

Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii, se are in vedere, mai degrabă, natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate in mod curent de instituţie, decât frecventa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente sa alba loc.

1. Cheltuieli.

1.1. Definiţie.

Potrivit contabilităţii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate in vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor, după caz, precum si subvenţii, transferuri, asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de timp.

1.2. Momentul recunoaşterii cheltuielilor.

Cheltuielile de personal: salarii in bani si in natura, prime, al 13-lea salariu, contribuţiile aferente acestora, se recunosc in perioada in care munca a fost prestata.

Drepturile cuvenite si neachitate aferente exerciţiului bugetar, sunt incluse de asemenea in costurile de personal ale exerciţiului.

Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate, cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţa a acestora.

Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate si plătite in exerciţiile bugetare anterioare si consumate in exerciţiul bugetar curent.

Consumul propriu trebuie sa fie înregistrat in momentul când are loc producţia destinata pentru acest scop.

Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada când serviciile au fost prestate si lucrările executate, indiferent de momentul când a fost efectuata plata acestora.

Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri in perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut si nu atunci când sunt plătite.

Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizării care se înregistrează in mod sistematic, pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix.

Valoarea rămasa neamortizata a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora, se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc.

Cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs nu reprezintă un cost al perioadei. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea si punerea in funcţiune a activelor fixe si calculul amortizării.

Transferurile intre unităţi ale administraţiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.

Alte transferuri, interne si in străinătate, se recunosc ca si costuri la instituţia care transfera fondurile.

1.3. Conţinutul grupelor de cheltuieli.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, după natura si destinaţia lor.

Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi, cheltuieli cu alte servicii executate de terţi, cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operaţionale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finanţate din buget, cheltuieli de capital, amortizări si provizioane, cheltuieli extraordinare.

1.3.1. Cheltuieli privind stocurile.

Cheltuielile privind stocurile includ următoarele:

- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, animale si pasări, mărfuri, ambalaje, alte stocuri, (conturile 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609);

1.3.2. Cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi.

Cheltuielile cu lucrările si serviciile executate de terţi includ:

- energie si apa (contul 610);

- întreţinere si reparaţii (contul 611);

- chirii (contul 612);

- prime de asigurare (contul 613).

- deplasări, detaşări, transferări (contul 614).

1.3.3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.

Cheltuielile cu alte servicii executate de terţi includ:

- comisioane si onorarii (contul 622);

- protocol,reclama si publicitate (contul 623);

- transportul de bunuri si personal (contul 624);

- servicii poştale si taxe de telecomunicaţii (contul 626);

- servicii bancare si asimilate (contul 627);

- alte servicii executate de terţi (contul 628);

- alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale (contul 629).

1.3.4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate.

Aceasta grupa include cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice, conform legii (contul 635).

1.3.5. Cheltuieli cu personalul.

Cheltuielile cu personalul includ:

- salariile personalului (contul 641);

- drepturi salariale in natura (contul 642);

- asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale, asigurări de şomaj, asigurări sociale de sănătate, accidente de munca si boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurările si protecţia sociala (contul 645);

- indemnizaţii de delegare, detaşare (contul 646).

1.3.6. Alte cheltuieli operaţionale.

Alte cheltuieli operaţionale includ:

- pierderi din creanţe si debitori diverşi (contul 654);

- alte cheltuieli operaţionale (contul 658).

1.3.7. Cheltuieli financiare.

Cheltuielile financiare includ:

- pierderi din creanţe imobilizate (contul 663);

- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate (contul 664);

- diferenţe de curs valutar (contul 665);

- dobânzi (contul 666);

- sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar in cadrul programelor PHARE, SAPARD, ISPA (contul 667);

- dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat in cadrul programelor: PHARE, SAPARD, ISPA (contul 668);

- alte pierderi-cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA (contul 669).

1.3.8. Alte cheltuieli finanţate din buget.

Alte cheltuieli finanţate din buget includ:

- subvenţii (contul 670);

- transferuri curente intre unităţi ale administraţiei publice (contul 671);

- transferuri de capital intre unităţi ale administraţiei publice (contul 672);

- transferuri interne (contul 673);

- transferuri in străinătate (contul 674);

- asigurări sociale (contul 676);

- ajutoare sociale (contul 677);

- alte cheltuieli (contul 679).

1.3.9. Cheltuieli de capital, amortizări, provizioane si ajustări.

Cheltuielile de capital includ:

- cheltuieli operaţionale privind amortizările, provizioanele si ajustările pentru depreciere (contul 681);

- cheltuieli cu active fixe neamortizabile (contul 682);

- cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele si ajustările pentru pierderea de valoare (contul 686);

- cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare (contul 689).

1.3.10. Cheltuieli extraordinare.

Cheltuielile extraordinare includ:

- pierderi din calamităţi (contul 690);

- cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe (contul 691).

1.4. Structura conturilor de cheltuieli.

În cadrul instituţiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi distincte, după natura si destinaţie. Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Structura contului contabil va fi următoarea:

1. simbolul contului din planul de conturi;

2. capitolul;

3. sursa de finanţare a cheltuielii, respectiv:

-  bugetul de stat;

-  bugetele locale;

-  bugetul asigurărilor sociale de stat;

-  bugetul asigurărilor pentru şomaj;

-  bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

-  bugetul fondurilor externe nerambursabile;

-  bugetul instituţiilor publice si activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii;

- cheltuieli evidenţiate in afara bugetelor locale.

4. subcapitolul;

5. titlul;

6. articolul;

7. alineatul;

1.5. Alte prevederi.

Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

În situaţia in care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate in creditul conturilor de cheltuieli, acestea pot fi înregistrate si in debitul conturilor, in roşu.

Reflectarea unitara a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele si alineatele prevăzute in Clasificaţia economica, se asigura cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite.

Tabelul de concordanta intre conturile de cheltuieli si codurile aferente din clasificaţia economică este prezentat in Anexa nr. 12 la prezentele norme.

2. Venituri si Finanţări.

2.1. Definiţie.

Potrivit contabilităţii de angajamente, veniturile reprezintă impozite, taxe, contribuţii si alte sume de încasat potrivit legii, precum si preţul bunurilor vândute si serviciilor prestate, după caz, aferente unei perioade de timp.

2.2. Momentul recunoaşterii veniturilor.

Veniturile se înregistrează in contabilitatea instituţiilor publice, pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanţa (declaraţia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de expediţie, facturi, alte documente legal întocmite sau in momentul încasării efective a acestora, in situaţia in pare nu exista documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.

În contabilitate, veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, al facturării lucrărilor executate si serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate către clienţi.

Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestări culturale si sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii si altele asemenea.

Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu ocazia decontării sau a raportării in situaţiile financiare a elementelor monetare, creanţelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situaţiile financiare anterioare.

Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective.

2.3. Conţinutul grupelor de venituri.

Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, după natura si sursa lor.

Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice, alte venituri operaţionale, venituri din producţia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contribuţii de asigurări, venituri nefiscale, venituri financiare, finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie speciala, fonduri cu destinaţie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

2.3.1. Venituri din activităţi economice.

Veniturile din activităţi economice, includ:

- venituri din vânzarea produselor finite (contul 701);

- venituri din vânzarea semifabricatelor (contul 702);

- venituri din vânzarea produselor reziduale (contul 703);

- venituri din lucrări executate si servicii prestate (contul 704);

- venituri din studii si cercetări (contul 705);

- venituri din chirii (contul 706);

- venituri din vânzarea mărfurilor (contul 707);

- venituri din activităţi diverse (contul 708);

- variaţia stocurilor (contul 709).

2.3.2. Venituri din alte activităţi operaţionale.

Veniturile din alte activităţi operaţionale includ:

- Venituri din creanţe reactivate si debitori diverşi (contul 714);

- Alte venituri operaţionale (contul 719).

2.3.3. Venituri din producţia de active fixe.

Veniturile din producţia de active fixe includ:

- venituri din producţia de active fixe necorporale (contul 721);

- venituri din producţia de active fixe corporale (contul 722).

2.3.4. Venituri fiscale.

Aceasta grupa include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat, recunoscute la momentul constatării, înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificaţiei bugetare.

Grupa "Venituri fiscale" include:

- Impozit pe venit, profit si câştiguri din capital de la persoane juridice (contul 730);

- Impozit pe venit, profit si câştiguri din capital de la persoane fizice (contul 731);

- Alte impozite pe venit, profit si câştiguri din capital (contul 732);

- Impozit pe salarii (contul 733);

- Impozite si taxe pe proprietate (contul 734);

- Impozite si taxe pe bunuri si servicii (contul 735);

- Impozit pe comerţul exterior si tranzacţiile internaţionale (contul 736);

- Alte impozite si taxe fiscale (contul 739).

2.3.5. Venituri din contribuţii de asigurări.

Aceasta grupa conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj, veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării, înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificaţiei bugetare.

Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include:

- Venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale, contribuţiile pentru asigurări de şomaj, contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate, contribuţiile pentru accidente de munca si boli profesionale si alte contribuţii pentru asigurări sociale (contul 745);

- Venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale, contribuţiile pentru asigurări de şomaj, contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate si alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale (contul 746).

2.3.6. Venituri nefiscale.

Aceasta grupa include venituri ale bugetului general consolidat, altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" si "Venituri din contribuţii de asigurări". De regula, aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării, neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii.

Se dezvolta in analitic pe structura clasificaţiei bugetare.

Grupa "Venituri nefiscale" include:

- Venituri din proprietate (contul 750);

- Venituri din vânzări de bunuri si servicii (contul 751);

2.3.7. Venituri financiare.

Grupa "Venituri financiare" include:

- Venituri din creanţe imobilizate (contul 763);

- Venituri din investiţii financiare cedate (contul 764);

- Venituri din diferenţe de curs valutar (contul 765);

- Venituri din dobânzi (contul 766);

- Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA (contul 767);

- Alte venituri financiare (contul 768);

- Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) - PHARE, SAPARD, ISPA (contul 769).

2.3.8. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie speciala, fonduri cu destinaţie speciala.

Potrivit prevederilor legislaţiei in vigoare privind finanţele publice, finanţarea instituţiilor publice si serviciilor publice se asigura astfel:

- integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

- din venituri proprii si subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

- integral din venituri proprii.

Potrivit prevederilor Legii contabilităţii, contabilitatea instituţiilor publice asigura înregistrarea plaţilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetara de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrări executate si servicii prestate, reprezintă plăti de casa. In aceasta categorie se includ si plăţile efectuate prin casierie, in conformitate cu reglementările legale in vigoare.

Instituţiile publice pot avea si alte surse de finanţare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, subvenţii, alocaţii bugetare cu destinaţie speciala, etc, după caz.

Aceasta grupa include:

- Finanţarea de la buget (contul 770);

- Finanţarea in baza unor acte normative speciale (contul 771);

- Venituri din subvenţii (contul 772);

- Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie speciala (contul 773);

- Finanţarea din fonduri externe nerambursabile (contul 774);

- Fonduri cu destinaţie speciala (contul 776);

- Venituri din cofinanţarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile (contul 778).

- Venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit (contul 779).

2.3.9. Venituri din provizioane si ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Veniturile din reluarea provizioanelor si ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct in funcţie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor si ajustărilor constituite se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifica menţinerea acestora.

Grupa "Venituri din provizioane si ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare" include:

- Venituri  din  provizioane  si  ajustări  pentru  depreciere  privind  activitatea operaţionala (contul 781);

- Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare (contul 786).

2.3.10. Veniturile extraordinare.

Grupa "Venituri extraordinare" include:

- Venituri din despăgubiri din asigurări (contul 790);

- Venituri din valorificarea unor bunuri (contul 791).

2.4. Structura conturilor de venituri.

În cadrul instituţiilor publice, contabilitatea veniturilor se tine in conturi distincte, după natura si sursa. Conturile de venituri se dezvolta in analitic pe structura clasificaţiei bugetare.

Structura contului contabil va fi următoarea:

1. simbolul contului din planul de conturi;

2. bugetul căruia ii aparţine venitul:

- bugetul de stat;

- bugetele locale;

- bugetul asigurărilor sociale de stat;

- bugetul asigurărilor pentru şomaj;

- bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

- bugetul fondurilor externe nerambursabile;

- bugetul instituţiilor publice si activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii;

- venituri evidenţiate in afara bugetelor locale.

3. capitolul;

4. subcapitolul;

5. paragraful.

2.5. Alte prevederi.

Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

În situaţia in care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate in debitul conturilor de venituri, acestea pot fi înregistrate si in creditul conturilor de venituri, in roşu.

Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale si fonduri băneşti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donaţii si sponsorizări.

Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donaţii si sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget, se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare si care urmează sa se utilizeze potrivit legii.

Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii si cele finanţate din venituri proprii si subvenţii de la buget, se majorează bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora.

Tabelele de concordanta intre conturile de venituri si codurile din clasificaţia bugetara, sunt prezentate in Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 8, 10, 11 la prezentele norme metodologice.

Contabilitatea angajamentelor si a elementelor extrabilanţiere.

Drepturile si obligaţiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si pasivele unităţii se înregistrează în contabilitate in conturi in afara bilanţului, denumite si conturi de ordine si evidenta.

În aceasta categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite in relaţiile cu terţii, active fixe luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in păstrare sau custodie, debitori scoşi din activ, urmăriţi in continuare, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum si alte valori.

CAP. V - DISPOZIŢII FINALE.

Prevederile prezentelor norme se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2006 de către toate instituţiile publice, indiferent de subordonare si de sursa de finanţare.

La data intrării in vigoare a prezentelor norme, se abroga:

1. <LLNK 11970   596 50AZ01   0 51>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 596/1970 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contabilitatea unităţilor bugetare;

2. <LLNK 11973    60 50 501   0 42>Ordinul ministrului finanţelor nr. 60/1973 pentru aprobarea Normelor privind întocmirea si executarea bugetului, a planurilor de venituri si cheltuieli din mijloace extrabugetare si din alte fonduri, organizarea evidentei tehnic-operative si contabile la comune;

3. <LLNK 11984   324 50 501   0 43>Ordinul ministrului finanţelor nr. 324/1984 pentru aprobarea Planului de conturi pentru administraţii, circumscripţii si servicii financiare si Instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările si completările ulterioare;

4. <LLNK 11987   279 50 501   0 43>Ordinul ministrului finanţelor nr. 279/1987 pentru aprobarea Planului de conturi pentru administraţii, circumscripţii si servicii financiare si Instrucţiunile de aplicare a acestuia;

5. <LLNK 12000   460 50 501   0 43>Ordinul ministrului finanţelor nr. 460/2000 pentru aprobarea Precizărilor privind reflectarea in contabilitatea consiliilor locale si instituţiilor publice de interes local a unor operaţiuni;

6. <LLNK 12004   706 50AZ01   0 51>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 706/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea in contabilitatea unităţilor administrativ-teritoriale a unor operaţiuni ce decurg din aplicarea <LLNK 12003    45180 301   0 46>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, aprobata cu modificări si completări prin <LLNK 12004   108 10 201   0 18>Legea nr. 108/2004;

7. <LLNK 12003   520 50AZ01   0 51>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 520/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilităţii veniturilor bugetare, cu modificările si completările ulterioare;

8. <LLNK 12004   650 50AZ01   0 51>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 650/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de reflectare in contabilitatea instituţiilor publice a unor operaţiuni ce decurg din aplicarea prevederilor <LLNK 12003    86130 301   0 33>Ordonanţei Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata si modificata prin <LLNK 12003   609 10 201   0 18>Legea nr. 609/2003;

9. <LLNK 12004  1153 50AZ01   0 44>Ordinul ministrului finanţelor nr. 1153/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea in contabilitatea Ministerului Finanţelor Publice a titlurilor de participare deţinute de România la Banca Europeana pentru Reconstrucţie si Dezvoltare si Banca pentru Comerţ si Dezvoltare a Marii Negre;

10. <LLNK 12004  1757 50AE01   0 52>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1757/2004 privind înregistrarea acţiunilor deţinute de statul roman in calitate de acţionar unic, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice la Compania Naţionala "Loteria Romana" S.A., Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" S.A., precum si a altor titluri imobilizate deţinute de stat prin Ministerul Finanţelor Publice;

11. <LLNK 12003   870 50AZ01   0 51>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 870/2003 privind aprobarea Precizărilor privind reflectarea in contabilitate a operaţiunilor privind sumele primite si utilizate din contribuţia financiara nerambursabila a Comunităţii Europene si cofinanţarea de la bugetul de stat privind programul Sapard;

12. <LLNK 12004   771 50AZ01   0 51>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 771/2004 pentru aprobarea Precizărilor privind înregistrarea in contabilitate a sumelor primite si utilizate din contribuţia financiara nerambursabila a Comunităţii Europene prin ISPA, a cofinanţării de la buget si a împrumuturilor primite de la instituţii financiare internaţionale pentru masurile din domeniul mediului, transporturilor si asistentei tehnice;

13. <LLNK 12005   925 50AZ01   0 51>Ordinul ministrului finanţelor Publice nr. 925/2005 pentru aprobarea Precizărilor privind înregistrarea in contabilitate a sumelor primite si utilizate din contribuţia financiara nerambursabila a Comunităţii Europene in cadrul programelor Phare si a cofinanţării de la bugetul de stat aferenta acestora.

14. <LLNK 12004  1461 50AZ01   0 52>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1461/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice si Planul de conturi pentru instituţiile publice si instrucţiunile de aplicare a acestuia.

15. Orice alte dispoziţii contrare prezentelor norme.

CAP. VI - PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE.

1                      CONTURI DE CAPITALURI

10                     CAPITAL, REZERVE, FONDURI

100                   Fondul activelor fixe necorporale

101                   Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului

102                   Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului

103                   Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale

104                   Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale

105                   Rezerve din reevaluare

1051                 Rezerve din reevaluarea terenurilor si amenajărilor la terenuri

1052                 Rezerve din reevaluarea construcţiilor

1053                 Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantaţiilor

1054                 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor

umane si materiale si a altor active fixe corporale

1055                 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului

106                   Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente dobânzilor încasate (Sapard)

11                     REZULTATUL REPORTAT

117                   Rezultatul reportat

117.01              Rezultatul reportat - instituţii publice finanţate integral din buget (de stat, local, asigurări, sănătate,

şomaj)

117.02              Rezultatul reportat - bugetul local

117.03              Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor sociale de stat

117.04              Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor pentru şomaj

117.05              Rezultatul reportat - bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

117.08              Rezultatul reportat - bugetul fondurilor externe nerambursabile

117.09              Rezultatul reportat - bugetul de stat

117.10              Rezultatul reportat - instituţii publice si activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii

117.11              Rezultatul reportat - bugetul trezoreriei statului

117.12              Rezultatul reportat - trezoreria centrală

117.13              Rezultatul reportat - operaţiuni de clearing, barter şi cooperare economică

117.15              Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din reevaluare

12                     REZULTATUL PATRIMONIAL

121                   Rezultatul patrimonial

121.01              Rezultatul patrimonial - instituţii publice finanţate integral din buget (de stat, local, asigurări

sociale, şomaj, sănătate)

121.02              Rezultatul patrimonial - bugetul local

121.03              Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor sociale de stat

121.04              Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor pentru şomaj

121.05              Rezultatul patrimonial - bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

121.08              Rezultatul patrimonial - bugetul fondurilor externe nerambursabile

121.09              Rezultatul patrimonial - bugetul de stat

121.10              Rezultatul patrimonial - instituţii publice si activităţi finanţate integral sau parţial din venituri

proprii

121.11              Rezultatul patrimonial - bugetul trezoreriei statului

121.12              Rezultatul patrimonial - trezoreria centrală

121.13              Rezultatul patrimonial - operaţiuni de clearing, barter şi cooperare economică

13                     FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALA

131                   Fondul de rulment

132                   Fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat

133                   Fondul de rezerva constituit conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002

134                   Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local

135                   Fondul de risc

136                   Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe

137                   Taxe speciale

139                   Alte fonduri

1391                 Fond de dezvoltare a spitalului

1392                 Fond din comisioane de risc constituite conform <LLNK 11996    34130 301   0 33>Ordonanţei Guvernului nr. 34/1996

1393                 Fond din cota de 1/10 din dobânda BIRD

1394                 Fond din vărsăminte din privatizare şi din valorificarea activelor neperformante

1396                 Fondul de contrapartidă

1399                 Alte fonduri

15                     PROVIZIOANE

151                   Provizioane

1511                 Provizioane pentru litigii

1512                 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

1518                 Alte provizioane

16                     ÎMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE - pe termen mediu si lung -

161                   Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni

1611                 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare in exerciţiul curent

1612                 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare in exerciţiile viitoare

162                   Împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale

1621                 Împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de

rambursare in exerciţiul curent

1622                 Împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de

rambursare in exerciţiile viitoare

163                   Împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale

1631                 Împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de

rambursare in exerciţiul curent

1632                 Împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de

rambursare in exerciţiile viitoare

164                   Împrumuturi interne si externe contractate de stat

1641                 Împrumuturi interne si externe contractate de stat cu termen de rambursare in exerciţiul curent

1642                 Împrumuturi interne si externe contractate de stat cu termen de rambursare in exerciţiile viitoare

165                   Împrumuturi interne si externe garantate de stat

1651                 Împrumuturi interne si externe garantate de stat cu termen de rambursare in exerciţiul curent

1652                 Împrumuturi interne si externe garantate de stat cu termen de rambursare in exerciţiile viitoare

166                   Sume primite pentru acoperirea deficitelor bugetare

1661                 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat din contul curent

general al trezoreriei statului

1662                 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului de stat

167                   Alte împrumuturi si datorii asimilate

1671                 Alte împrumuturi si datorii asimilate cu termen de rambursare în exerciţiul curent

1672                 Alte împrumuturi si datorii asimilate cu termen de rambursare in exerciţiile viitoare

168                   Dobânzi aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate

1681                 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

1682                 Dobânzi aferente împrumuturilor interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice

locale

1683                 Dobânzi aferente împrumuturilor interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice

locale

1684                 Dobânzi aferente împrumuturilor interne si externe contractate de stat

1685                 Dobânzi aferente împrumuturilor interne si externe garantate de stat

1687                 Dobânzi aferente altor împrumuturi si datorii asimilate

169                   Prime privind rambursarea obligaţiunilor

2                      CONTURI DE ACTIVE FIXE

20                     ACTIVE FIXE NECORPORALE

203                   Cheltuieli de dezvoltare

205                   Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi si active similare

206                   Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive

208                   Alte active fixe necorporale

2081                 Programe informatice

2082                 Alte active fixe necorporale

21                     ACTIVE FIXE CORPORALE

211                   Terenuri si amenajări la terenuri

2111                 Terenuri

2112                 Amenajări la terenuri

212                   Construcţii

213                   Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale si plantaţii

2131                 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje si instalaţii de lucru)

2132                 Aparate si instalaţii de măsurare, control si reglare

2133                 Mijloace de transport

2134                 Animale si plantaţii

214                   Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale si alte active

fixe corporale

215                   Alte active ale statului

23                     ACTIVE FIXE IN CURS SI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE

231                   Active fixe corporale in curs de execuţie

232                   Avansuri acordate pentru active fixe corporale

233                   Active fixe necorporale in curs de execuţie

234                   Avansuri acordate pentru active fixe necorporale

26                     ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)

260                   Titluri de participare

2601                 Titluri de participare cotate

2602                 Titluri de participare necotate

265                   Alte titluri imobilizate

267                   Creanţe imobilizate

267.1                Împrumuturi pe termen lung acordate din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului

267.2                Împrumuturi pe termen lung acordate din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei

statului

267.3                Împrumuturi pe termen lung acordate din venituri din privatizare

267.5                Împrumuturi acordate pe termen lung

2676                 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung

2678                 Alte creanţe imobilizate

2679                 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate

269                   Vărsăminte de efectuat pentru active financiare

28                     AMORTIZĂRI PRIVIND ACTIVELE FIXE

280                   Amortizări privind activele fixe necorporale

2803                 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805                 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor si activelor similare

2808                 Amortizarea altor active fixe necorporale

281                   Amortizări privind activele fixe corporale

2811                 Amortizarea amenajărilor la terenuri

2812                 Amortizarea construcţiilor

2813                 Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantaţiilor

2814                 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane si

materiale si a altor active fixe corporale

29                     AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR FIXE

290                   Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale

2904                 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare

2905                 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor si

activelor similare

2908                 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale

291                   Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale

2911                 Ajustări pentru deprecierea terenurilor si amenajărilor la terenuri

2912                 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor

2913                 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantaţiilor

2914                 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecţie a valorilor

umane si materiale si a altor active fixe corporale

293                   Ajustări pentru deprecierea activelor fixe in curs de execuţie

2931                 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale in curs de execuţie

2932                 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale in curs de execuţie

296                   Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare

2961                 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor

2962                 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active financiare

3                      CONTURI DE STOCURI SI PRODUCŢIE IN CURS DE EXECUŢIE

30                     STOCURI DE MATERII SI MATERIALE

301                   Materii prime

302                   Materiale consumabile

3021                 Materiale auxiliare

3022                 Combustibili

3023                 Materiale pentru ambalat

3024                 Piese de schimb

3025                 Seminţe si materiale de plantat

3026                 Furaje

3027                 Hrana

3028                 Alte materiale consumabile

3029                 Medicamente si materiale sanitare

303                   Materiale de natura obiectelor de inventar

3031                 Materiale de natura obiectelor de inventar in magazie

3032                 Materiale de natura obiectelor de inventar in folosinţa

304                   Materiale rezerva de stat si de mobilizare

3041                 Materiale rezerva de stat

3042                 Materiale rezerva de mobilizare

305                   Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare

3051                 Ambalaje rezerva de stat

3052                 Ambalaje rezerva de mobilizare

307                   Materiale date in prelucrare in instituţie

309                   Alte stocuri

33                     PRODUCŢIA IN CURS DE EXECUŢIE

331                   Produse in curs de execuţie

332                   Lucrări si servicii in curs de execuţie

34                     PRODUSE

341                   Semifabricate

345                   Produse finite

346                   Produse reziduale

347                   Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului

348                   Diferenţe de preţ la produse

349                   Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, in proprietatea privata a unităţilor administrativ-

teritoriale

35                     STOCURI AFLATE LA TERŢI

351                   Materii si materiale aflate la terţi

3511                 Materii si materiale la terţi

3512                 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terţi

354                   Produse aflate la terţi

3541                 Semifabricate aflate la terţi

3545                 Produse finite aflate la terţi

3546                 Produse reziduale aflate la terţi

356                   Animale aflate la terţi

357                   Mărfuri aflate la terţi

358                   Ambalaje aflate la terţi

359                   Bunuri in custodie sau in consignaţie la terţi

36                     ANIMALE

361                   Animale si pasări

37                     MĂRFURI

371                   Mărfuri

378                   Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos comercial)

38                     AMBALAJE

381                   Ambalaje

39                     AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCŢIEI IN CURS DE EXECUŢIE

391                   Ajustări pentru deprecierea materiilor prime

392                   Ajustări pentru deprecierea materialelor

3921                 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile

3922                 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar

393                   Ajustări pentru deprecierea producţiei in curs de execuţie

394                   Ajustări pentru deprecierea produselor

3941                 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor

3945                 Ajustări pentru deprecierea produselor finite

3946                 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale

395                   Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi

3951                 Ajustări pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terţi

3952                 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi

3953                 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi

3954                 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi

3956                 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi

3957                 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi

3958                 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi

396                   Ajustări pentru deprecierea animalelor

397                   Ajustări pentru deprecierea mărfurilor

398                   Ajustări pentru deprecierea ambalajelor

4                      CONTURI DE TERŢI

40                     FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE

401                   Furnizori

403                   Efecte de plătit

404                   Furnizori de active fixe

4041                 Furnizori de active fixe sub 1 an

4042                 Furnizori de active fixe peste 1 an

405                   Efecte de plătit pentru active fixe

408                   Furnizori-facturi nesosite

409                   Furnizori-debitori

4091                 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092                 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii si executări de lucrări

41                     CLIENŢI SI CONTURI ASIMILATE

411                   Clienţi

4111                 Clienţi cu termen sub 1 an

4112                 Clienţi cu termen peste 1 an

4118                 Clienţi incerţi sau în litigiu

413                   Efecte de primit de la clienţi

418                   Clienţi-facturi de întocmit

419                   Clienţi-creditori

42                     PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE

421                   Personal-salarii datorate

422                   Pensionari-pensii datorate

4221                 Pensionari civili-pensii datorate

4222                 Pensionari militari-pensii datorate

423                   Personal-ajutoare si indemnizaţii datorate

424                   Şomeri-indemnizaţii datorate

425                   Avansuri acordate personalului

426                   Drepturi de personal neridicate

427                   Reţineri din  salarii si din  alte drepturi datorate terţilor

4271                 Reţineri din salarii datorate terţilor

4272                 Reţineri din pensii datorate terţilor

4273                 Reţineri din alte drepturi datorate terţilor

428                   Alte datorii si creanţe in legătura cu personalul

4281                 Alte datorii în legătura cu personalul

4282                 Alte creanţe în legătura cu personalul

429                   Bursieri si doctoranzi

43                     ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE

431                   Asigurări sociale

4311                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale

4312                 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale

4313                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate

4314                 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate

4315                 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale

4317                 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii

437                   Asigurări pentru şomaj

4371                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj

4372                 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj

4373                 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

438                   Alte datorii sociale

44                     BUGETUL STATULUI,  BUGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT SI

CONTURI ASIMILATE

440                   Cote  defalcate  din  impozitul  pe  venit pentru echilibrarea bugetelor locale

441                   Sume încasate pentru bugetul capitalei

442                   Taxa pe valoarea adăugata

4423                 Taxa pe valoarea adăugata de plata

4424                 Taxa pe valoarea adăugata de recuperat

4426                 Taxa pe valoarea adăugata deductibila

4427                 Taxa pe valoarea adăugata colectata

4428                 Taxa pe valoarea adăugata neexigibilă

444                   Impozit pe venitul din salarii si din alte drepturi

446                   Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate

448                   Alte datorii si creanţe cu bugetul

4481                 Alte datorii fata de buget

4482                 Alte creanţe privind bugetul

45                     DECONTĂRI CU COMISIA EUROPEANĂ PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE (PHARE,

SAPARD, ISPA, INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI)

450                   Sume de primit şi de restituit Comisiei Europene - PHARE, SAPARD, ISPA, INSTRUMENTE

STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

4501                 Sume de primit de la Comisia Europeană - PHARE, SAPARD, ISPA

4502                 Sume de restituit Comisiei Europene - PHARE, SAPARD, ISPA

4503                 Sume declarate şi solicitate Comisiei Europene – INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI

PENTRU AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

4504                 Sume de restituit Comisiei Europene - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU

AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

4505                 Sume de primit de la Comisia Europeană reprezentând venituri ale bugetului general consolidat –

INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

4506                 Sume avansate de Comisia Europeană - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU

AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

4507                 Sume de primit de la Comisia Europeană datorate altor beneficiari - ONG-uri, societăţi comerciale,

etc. – INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

451                   Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de Certificare/ Ministerului Agriculturii - PHARE,

SAPARD, ISPA, INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4511                 Sume de primit de la Autorităţile de Certificare - PHARE, SAPARD, ISPA

4512                 Sume de restituit Autorităţilor de Certificare - PHARE, SAPARD, ISPA

4513                 Sume de primit de la Autorităţile de Certificare /Ministerul Agriculturii - INSTRUMENTE

STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4514                 Sume de restituit Autorităţilor de Certificare/Ministerului Agriculturii - INSTRUMENTE

STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4515                 Sume de primit de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - FONDURI PENTRU

AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4516                 Sume avansate de Autorităţile de Certificare - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI DE LA

BUGET ŞI ALTE FONDURI

452                   Sume datorate Agenţiilor de Implementare/Autorităţilor de Management/ Agenţiilor de Plăţi –

PHARE, SAPARD, ISPA, ISTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4521                 Sume datorate Agenţiilor de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA

4522                 Sume datorate Autorităţilor de Management/Agenţiilor de Plăţi - INSTRUMENTE STRUCTURALE,

FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

453                   Sume de primit si de restituit Autorităţilor de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA -

4531                 Sume de primit de la Autorităţile de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA -

4532                 Sume de restituit Autorităţilor de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA -

454                   Decontări cu beneficiarii debitori/creditori - PHARE, INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI

PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4541                 Sume de primit de la beneficiar - PHARE -

4542                 Sume de restituit beneficiarilor - PHARE-

4543                 Sume de recuperat de la beneficiari - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU

AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4544                 Sume datorate beneficiarilor - ONG-uri, societăţi comerciale, etc. - INSTRUMENTE STRUCTURALE,

FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4545                 Avansuri acordate beneficiarilor din prefinanţare – INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI

PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4546                 Sume datorate beneficiarilor - instituţii publice finanţate din venituri proprii/venituri proprii şi

subvenţii, instituţii finanţate din buget local - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

455                   Sume de primit şi de restituit bugetului (prefinanţare, cofinanţare, indisponibilităţi temporare de

fonduri de la Comisia Europeană - PHARE, SAPARD, ISPA, INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4551                 Sume de primit de la buget (cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia

Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA -

4552                 Sume de restituit bugetului (cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia

Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA)

4553                 Sume de primit de la buget (prefinanţare, cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de la

Comisia Europeană - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4554                 Sume de restituit bugetului (prefinanţare, cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de la

Comisia Europeană - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4555                 Sume de restituit bugetului din sume primite de la Comisia Europeană în contul plăţilor efectuate

INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

456                   Sume de primit şi de restituit bugetului de stat pentru alte cheltuieli decât cele eligibile - PHARE,

SAPARD, ISPA, INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4561                 Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli neeligibile - PHARE, SAPARD, ISPA

4563                 Sume de primit de la bugetul de stat pentru alte cheltuieli decât cele eligibile - INSTRUMENTE

STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4564                 Sume de restituit bugetului de stat pentru alte cheltuieli decât cele eligibile - INSTRUMENTE

STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

457                   Sume avansate şi de recuperat de la Agenţiile de Implementare/Autorităţile de

Management/Agenţiile de Plăţi - PHARE, SAPARD, ISPA, INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4571                 Sume de recuperat de la Agenţiile de Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA

4572                 Sume avansate Autorităţilor de Management/ Agenţiilor de Plăţi - INSTRUMENTE STRUCTURALE,

FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

4573                 Sume de recuperat de la Autorităţile de Management/Agenţiile de Plăţi - INSTRUMENTE

STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

458                   Sume de primit/de restituit Agenţiilor/Autorităţilor de Implementare/ Autorităţilor de

Certificare/Autorităţilor de Management/Agenţiilor de Plăţi - PHARE, SAPARD, ISPA, INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI (la beneficiarii finali)

4581                 Sume de primit de la Agenţiile/Autorităţile de Implementare - PHARE, ISPA, SAPARD - (la

beneficiarii finali)

4583                 Sume de primit de la Autorităţile de Certificare/Autorităţile de Management/Agenţiile de Plăţi –

INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI - (la beneficiarii finali)

4584                 Sume de restituit Autorităţilor de Certificare/Autorităţilor de Management/Agenţiilor de Plăţi –

INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI - (la beneficiarii finali)

4585                 Avansuri primite de la Autorităţile de Certificare/Autorităţile de Management/Agenţiile de Plăţi

reprezentând prefinanţare - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI (la beneficiarii finali)

459                   Sume datorate bugetului Uniunii Europene

46                     DEBITORI SI CREDITORI DIVERŞI, DEBITORI SI CREDITORI AI BUGETELOR

461                   Debitori

4611                 Debitori sub 1 an

4612                 Debitori peste 1 an

462                   Creditori

4621                 Creditori sub 1 an

4622                 Creditori peste 1 an

463                   Creanţe ale bugetului de stat

464                   Creanţe ale bugetului local

465                   Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat

466                   Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale şi ale bugetului trezoreriei statului

4664                 Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj

4665                 Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

4669                 Creanţe ale bugetului trezoreriei statului

467                   Creditori ai bugetelor

4671                 Creditori ai bugetului de stat

4672                 Creditori ai bugetului local

4673                 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat

4674                 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj

4675                 Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

4679                 Creditori ai bugetului trezoreriei statului

468                   Împrumuturi pe termen scurt acordate potrivit legii

4681                 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat

4682                 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local

4683                 Plasamente financiare pe termen scurt efectuate din contul curent general al trezoreriei statului

4684                 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur

4685                 Împrumuturi pe termen scurt acordate din contul curent general al trezoreriei statului

4686                 Împrumuturi pe termen scurt acordate din venituri din privatizare

4687                 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii

4688                 Împrumuturi pe termen scurt acordate din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia

Guvernului

4689                 Alte împrumuturi acordate pe termen scurt

469                   Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen scurt

47                     CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

471                   Cheltuieli înregistrate in avans

472                   Venituri înregistrate in avans

473                   Decontări din operaţii in curs de clarificare

474                   Sume în curs de certificare/declarare Comisiei Europene - INSTRUMENTE STRUCTURALE,

FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

475                   Sume în curs de declarare/certificare - instituţii publice finanţate integral din buget –

INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

476                   Sume în curs de declarare/certificare - alte instituţii publice decât cele finanţate integral din buget şi

alte entităţi - INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI

48                     DECONTĂRI

481                   Decontări între instituţia superioara si instituţiile subordonate

4811                 Decontări privind operaţiuni financiare

4812                 Decontări privind activele fixe

4813                 Decontări privind stocurile

4819                 Alte decontări

482                   Decontări intre instituţii subordonate

483                   Decontări din operaţii în participaţie

49                     AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR

491                   Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi

4911                 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi sub 1 an

4912                 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi peste 1 an

496                   Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori

4961                 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori sub 1 an

4962                 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori peste 1 an

497                   Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare

5                      CONTURI LA TREZORERII ŞI INSTITUŢII DE CREDIT

50                     INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

505                   Obligaţiuni emise si răscumpărate

509                   Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt

51                     CONTURI LA TREZORERII ŞI INSTITUŢII DE CREDIT

510                   Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului

511                   Valori de încasat

5112                 Cecuri de încasat

512                   Conturi la trezorerii şi instituţii de credit

5121                 Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în lei

5124                 Conturi la trezorerii şi instituţii de credit în valută

5125                 Sume în curs de decontare

5126                 Disponibilităţi în lei ale trezoreriei centrale

5127                 Disponibilităţi în valută ale trezoreriei centrale

5128                 Conturi de clearing, barter şi cooperare economică

513                   Disponibil din împrumuturi interne si externe contractate de stat

5131                 Disponibil in lei din împrumuturi interne si externe contractate de stat

5132                 Disponibil in valuta din împrumuturi interne si externe contractate de stat

514                   Disponibil din împrumuturi interne si externe garantate de stat

5141                 Disponibil in lei din împrumuturi interne si externe garantate de stat

5142                 Disponibil in valuta din împrumuturi interne si externe garantate de stat

515                   Disponibil din fonduri externe nerambursabile

5151                 Disponibil in lei din fonduri externe nerambursabile

5152                 Disponibil in valuta din fonduri externe nerambursabile

5153                 Depozite bancare

516                   Disponibil din împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice

locale

5161                 Disponibil în lei din împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice

locale

5162                 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei

publice locale

517                   Disponibil din împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale

5171                 Disponibil in lei din împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice

locale

5172                 Disponibil in valuta din împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei

publice locale

518                   Dobânzi

5186                 Dobânzi de plătit

5187                 Dobânzi de încasat

519                   Împrumuturi pe termen scurt

5191                 Împrumuturi pe termen scurt

5192                 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadenta

5193                 Depozite atrase

5194                 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor activităţi

finanţate integral din venituri proprii

5195                 Împrumuturi primite din bugetul local pentru înfiinţarea unor instituţii si servicii publice sau

activităţi finanţate integral din venituri proprii

5196                 Împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale

5197                 Sume primite din fondul de rulment conform legii

5198                 Împrumuturi primite din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului

52                     DISPONIBIL AL BUGETELOR

520                   Disponibil al bugetului de stat

5201                 Disponibil al bugetului de stat

5202                 Rezultatul execuţiei bugetului de stat din anul curent

5203                 Rezultatul execuţiei bugetului de stat din anii precedenţi

521                   Disponibil al bugetului local

5211                 Disponibil al bugetului local

5212                 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent

522                   Disponibil din fondul de rulment al bugetului local

5221                 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local

5222                 Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului local

523                   Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

524                   Disponibil al bugetului trezoreriei statului

5241                 Disponibil al bugetului trezoreriei statului

5242                 Rezultatul execuţiei bugetului trezoreriei statului din anul curent

5243                 Rezultatul execuţiei bugetului trezoreriei statului din anii precedenţi

525                   Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat

5251                 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat

5252                 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent

5253                 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi

526                   Disponibil din fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat

527                   Disponibil din fondul de rezerva constituit conform <LLNK 12002   150180 301   0 47>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr.

150/2002

528                   Disponibil din sume încasate in cursul procedurii de executare silita

529                   Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete

5291                 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat

5292                 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local

5294                 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei

5299                 Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor

53                     CASA SI ALTE VALORI

531                   Casa

5311                 Casa în lei

5314                 Casa în valuta

532                   Alte valori

5321                 Timbre fiscale si poştale

5322                 Bilete de tratament si odihna

5323                 Tichete si bilete de călătorie

5324                 Bonuri valorice pentru carburanţi auto

5325                 Bilete cu valoare nominala

5326                 Tichete de masa

5328                 Alte valori

54                     ACREDITIVE

541                   Acreditive

5411                 Acreditive în lei

5412                 Acreditive în valuta

542                   Avansuri de trezorerie

55                     DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALA

550                   Disponibil din fonduri cu destinaţie speciala

551                   Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie speciala

552                   Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit

553                   Disponibil din taxe speciale

554                   Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local

555                   Disponibil al fondului de risc

556                   Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de locuinţe

557                   Disponibil din valorificarea bunurilor intrate in proprietatea privata a statului

558                   Disponibil din contribuţia naţională aferentă programelor /proiectelor finanţate din fonduri externe

nerambursabile

5581                 Disponibil în lei din contribuţia naţională reprezentând cofinanţarea de la buget aferentă

programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile

5582                 Disponibil în lei din contribuţia naţională reprezentând alte cheltuieli decât cele eligibile de la buget

aferente programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile

5583                 Disponibil în valută din contribuţia naţională reprezentând cofinanţarea de la buget aferentă

programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile

559                   Disponibil de la buget reprezentând prefinanţări şi fonduri în cazul indisponibilităţilor temporare

aferente programelor/ proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile

5591                 Disponibil în lei de la buget reprezentând prefinanţări şi fonduri în cazul indisponibilităţilor

temporare aferente programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile

5592                 Disponibil în valută de la buget reprezentând prefinanţări şi fonduri în cazul indisponibilităţilor

temporare aferente programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile

56                     DISPONIBIL AL INSTITUŢIILOR PUBLICE SI ACTIVITĂŢILOR FINANŢATE INTEGRAL SAU PARŢIAL

DIN VENITURI PROPRII

560                   Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii

5601                 Disponibil curent

5602                 Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii

561                   Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii si subvenţii

562                   Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii

57                     DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE

571                   Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

5711                 Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

5712                 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent

5713                 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi

5714                 Depozite din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

574                   Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj

5741                 Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurărilor pentru şomaj

5742                 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent

5743                 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi

5744                 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj

58                     VIRAMENTE INTERNE

581                   Viramente interne

59                     AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE

595                   Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise si răscumpărate

6                      CONTURI DE CHELTUIELI

60                     CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601                   Cheltuieli cu materiile prime

602                   Cheltuieli cu materialele consumabile

6021                 Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022                 Cheltuieli privind combustibilul

6023                 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024                 Cheltuieli privind piesele de schimb

6025                 Cheltuieli privind seminţele si materialele de plantat

6026                 Cheltuieli privind furajele

6027                 Cheltuieli privind hrana

6028                 Cheltuieli privind alte materiale consumabile

6029                 Cheltuieli privind medicamentele si materialele sanitare

603                   Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

606                   Cheltuieli privind animalele si pasările

607                   Cheltuieli privind mărfurile

608                   Cheltuieli privind ambalajele

609                   Cheltuieli cu alte stocuri

61                     CHELTUIELI CU LUCRĂRILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI

610                   Cheltuieli privind energia si apa

611                   Cheltuieli cu întreţinerea si reparaţiile

612                   Cheltuieli cu chiriile

613                   Cheltuieli cu primele de asigurare

614                   Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări

62                     CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI

622                   Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

623                   Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

624                   Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal

6241                 Cheltuieli cu transportul de bunuri

6242                 Cheltuieli cu transportul de personal

626                   Cheltuieli poştale si taxe de telecomunicaţii

627                   Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

628                   Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

629                   Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale

63                     CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

635                   Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

64                     CHELTUIELI CU PERSONALUL

641                   Cheltuieli cu salariile personalului

642                   Cheltuieli salariale in natura

645                   Cheltuieli privind asigurările sociale

6451                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale

6452                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj

6453                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate

6454                 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale

6455                 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii

6456                 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

6458                 Alte cheltuieli privind asigurările si protecţia sociala

646                   Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare, detaşare şi alte drepturi salariale

647                   Cheltuieli  din  fondul  destinat stimulării personalului

65                     ALTE CHELTUIELI OPERAŢIONALE

654                   Pierderi din creanţe si debitori diverşi

658                   Alte cheltuieli operaţionale

66                     CHELTUIELI FINANCIARE

663                   Pierderi din creanţe imobilizate

664                   Cheltuieli din investiţii financiare cedate

665                   Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

666                   Cheltuieli privind dobânzile

667                   Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar - PHARE, SAPARD,

ISPA -

668                   Dobânzi de transferat Comisiei Europene sau de alocat programului - PHARE, SAPARD, ISPA,

INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI

669                   Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri bancare) - PHARE, SAPARD, ISPA -

67                     ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET

670                   Subvenţii

671                   Transferuri curente intre unităţi ale administraţiei publice

672                   Transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice

673                   Transferuri interne

674                   Transferuri in străinătate

675                   Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene

676                   Asigurări sociale

677                   Ajutoare sociale

678                   Transferuri pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare şi fonduri de

la bugetul de stat

679                   Alte cheltuieli

68                     CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU

PIERDERILE DE VALOARE

681                   Cheltuieli operaţionale privind amortizările, provizioanele si ajustările pentru depreciere

6811                 Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe

6812                 Cheltuieli operaţionale privind provizioanele

6813                 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru deprecierea activelor fixe

6814                 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante

682                   Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile

6821                 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile

6822                 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile

686                   Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele si ajustările pentru pierderea de valoare

6863                 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor financiare

6864                 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante

6868                 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor

689                   Cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare

6891                 Cheltuieli privind rezerva de stat

6892                 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare

69                     CHELTUIELI EXTRAORDINARE

690                   Cheltuieli cu pierderi din calamităţi

691                   Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe

7                      CONTURI DE VENITURI SI FINANŢĂRI

70                     VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

701                   Venituri din vânzarea produselor finite

702                   Venituri din vânzarea semifabricatelor

703                   Venituri din vânzarea produselor reziduale

704                   Venituri din lucrări executate si servicii prestate

705                   Venituri din studii si cercetări

706                   Venituri din chirii

707                   Venituri din vânzarea mărfurilor

708                   Venituri din activităţi diverse

709                   Variaţia stocurilor

71                     ALTE VENITURI OPERAŢIONALE

714                   Venituri din creanţe reactivate si debitori diverşi

718                   Alte venituri ale trezoreriei statului

719                   Alte venituri operaţionale

72                     VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE

721                   Venituri din producţia de active fixe necorporale

722                   Venituri din producţia de active fixe corporale

73                     VENITURI FISCALE

730                   Impozit pe venit, profit si câştiguri din capital de la persoane juridice

7301                 Impozit pe profit

7302                 Alte impozite pe venit, profit si câştiguri din capital de la persoane juridice

731                   Impozit pe venit, profit si câştiguri din capital de la persoane fizice

7311                 Impozit pe venit

7312                 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

732                   Alte impozite pe venit, profit si câştiguri din capital

7321                 Alte impozite pe venit, profit si câştiguri din capital

733                   Impozit pe salarii

734                   Impozite si taxe pe proprietate

735                   Impozite si taxe pe bunuri si servicii

7351                 Taxa pe valoarea adăugata

7352                 Sume defalcate din TVA

7353                 Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii

7354                 Accize

7355                 Taxe pe servicii specifice

7356                 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi

736                   Venituri încadrate în resursele proprii ale bugetului Uniunii Europene

7361                 Venituri încadrate în resursele proprii ale bugetului Uniunii Europene

739                   Alte impozite si taxe fiscale

74                     VENITURI DIN CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI

745                   Contribuţiile angajatorilor

7451                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale

7452                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj

7453                 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate

7454                 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale

7455                 Vărsăminte de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate