---

|Home Work Page|   |Home Oportunitati de finantare|

---

......

            In mod "pragmatic" eforturile comunitatii europene erau "obligate" sa se indrepte si asupra "deschiderii" de activitate in special catre sectorul IMM-urilor. Nici un stat dezvoltat nu poate spune ca este echilibrat economic si/ sau social daca nu are o asa-numita "patura de mijloc" (din punct de vedere al bogatiei si nivelului de trai) foarte bine dezvoltata. Ori, pentru un stat "satelit" Comunitatii Europene (cum probabil va fi si Romania) este evident ca este absolut necesara o dezvoltare "cat de cat" reala a sectorului IMM.
            NOTA: Chiar si mai tarziu, in 1999, intreprinderile cu mai putin de 249 angajati reprezentau peste 99% din numarul total de intreprinderi active in Romania, 20% din ele fiind concentrate in Bucuresti. Marea majoritate a acestei categorii de intreprinderi este reprezentata de micro intreprinderi care au maxim 9 angajati. In Romania numarul total de intreprinderi inregistrate cu mai putin de 249 angajati este mai mic decat media din Uniunea Europeana. Mai mult, o parte relativ mica de intreprinderi cu mai putin de 249 angajati este activa in sectoarele productie si servicii, cu o concentrare a micro intreprinderilor in sectorul comercial. Daca vom tine seama de "curatenia" efectuata de autoritatile romanesti in domeniul IMM-urilor si al microintreprinderilor prin diferite masuri legislative, fara a mai lua in calcul cumplitul declin economic (chiar mascat de statisticile oficiale) se va seziza de ce Comunitatea europeana tinde sa echilibreze activitatea economica romaneasca pentru pregatirea aderarii "utile" a Romaniei la structurile acesteia.
            Aceasta legitate a fost "recunoscuta" si de catre conducatorii nostri si...
            In iulie 1998 a fost emisa Legea Dezvoltarii Regionale (Legea 151/ 1998), care are ca obiect alinierea structurilor organizationale la nivelul statului Romania la cerintele structurilor de finantare ale Comunitatii Europene si precizeaza delimitarea regiunilor de dezvoltare regionala. Este clar ca statutul de satelit (asemanator judetelor in tara noastra) solicita crearea de structuri functionale si influente care sa asigure o buna actiune la nivel regional in special din punct de vedere economic.
            Astfel, la nivel national, legea prevedea constituirea Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala si a Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala (ANDR), responsabila cu administrarea Fondului National pentru Dezvoltare Regionala, organizatie care a "creat" structuri pe fiecare zona (regiune) in parte (cu statut de autoritate contractanta) - 8 regiuni de dezvoltare si totodata Consiliile pentru Dezvoltare Regionala si Agentiile locale pentru Dezvoltare Regionala aferente.
            Sub-programul pentru Politica Regionala si Coeziune, din cadrul Programului National “PHARE”, acorda pentru inceput:
- 18 milioane EURO din fondul de investitii pentru finantarea proiectelor de restructurare industriala, dezvoltarea resurselor umane si dezvoltare rurala.
- 15 milioane EURO din asistenta tehnica pentru dezvoltarea experientei manageriale.
- in conformitate cu prevederile acestei finantari “PHARE”, la aceasta componenta se adauga suma de 3,875 milioane EURO, finantate din bugetul Romaniei pentru proiectele selectate, aceasta reprezentand 25% din contributia “PHARE”.
            In completarea celor mentionate, investitiile in activitatea economica din sectorul privat sub forma “grant”-urilor (credite nerambursabile), au fost conditionate de faptul ca, cel putin 40% din costul total al fiecarei investitii trebuie sa fie contributie privata de partea initiatorului de proiect, solicitantului de credit, etc..
            Programul UE - Phare 2000, introduce o denumire semnificativa, care denota orientarea comunitara in "prisma" noilor evolutii "romanesti". Aceasta denumire este "Componenta de Coeziune Economica si Financiara", care are in vedere infiintarea de noi intreprinderi si dezvoltarea intreprinderilor viabile cu mai putin de 249 angajati. Acordarea de finantare nerambursabila intreprinzatorilor care infiinteaza o noua intreprindere si intreprinderilor recent infiintate cu mai putin de 249 angajati se justifica evident prin faptul ca imprumuturile pentru investitii – in special cele pe termen mediu si lung – acordate de sectorul bancar acestei categorii de intreprinderi sunt sub-reprezentate in cadrul portofoliului de imprumuturi al principalelor banci comerciale romanesti, datorita riscului inalt perceput si lipsei de istoric economic al acestor intreprinderi.
            In mod special, acest program, prin componenta sa “Schema de finantare nerambursabila pentru afaceri noi, micro intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii recent infiintate”, intentiona sa stimuleze investitiile pentru intreprinderi nou-infiintate si pentru dezvoltarea celor existente, prioritatile programului, asa cum sunt identificabile in Planul National de Dezvoltare fiind urmatoarele:
- sprijinirea investitiilor IMM pentru introducerea tehnologiei moderne;
- sprijinirea infiintarii si dezvoltarii de IMM;
- sprijinirea accesului IMM la activele neutilizate rezultate din restructurarea si/sau privatizarea intreprinderilor cu capital majoritar de stat. Sprijinirea dezvoltarii sectoarelor industriale in domeniile in care regiunea detine avantaje competitive (ex: prelucrarea lemnului, textile si imbracaminte, pielarie, industrie alimentara, mecanica fina, software).
            NOTA: In "rezonanta" se poate observa si o politica "mascata" similara de partea autoritatilor romanesti care au incercat permanent sa "stimuleze" efecte "concurente" la orientarea comunitara prin introducerea facilitatilor pentru someri legate de infiintarea de societati sau altele asemenea.
            Pentru aceasta componenta s-a alocat un buget total de 12,95 milioane EURO, din care 6,3 milioane EURO fonduri ale Comisiei Europene si 6,65 milioane EURO fonduri de la Guvernul Romaniei.
            De atunci s-au derulat multe proiecte si s-au acordat sume destul de importante sub diverse forme de finantare, principalele orientari manifestandu-se in directia initiativelor de dezvoltare locala (sub directa "urmarire" a ADR-urilor locale sau zonale, inclusiv a intitutiilor guvernamentale).
            De retinut este ca interesul "finantatorului" s-a manifestat si in directia initiativelor de dezvoltare ale turismului, componenta resurse umane si piata muncii, investitii directe in productie, generatoare de locuri de munca, servicii pentru micile intreprinderi (consultanta, asistenta pentru demararea de noi afaceri, marketing), reabilitarea zonelor si cladirilor industriale si a infrastructurii de acces, dezvoltarea - reabilitarea zonelor industriale in declin, promovarea activitatilor de export, infiintarea sau dezvoltarea unor centre de cercetare si inovatie tehnologica, regenerarea zonelor urbane degradate, renovarea constructiilor sau monumentelor istorice care pot spori atractivitatea turistica, infiintarea unor centre de productie mestesugareasca si de marketing, infiintarea unor centre de atestare si verificare a calitatii produselor alimentare, programe de formare profesionala in domenii alternative, pentru salariatii din zonele industriale in declin, programe de formare profesionala pentru tineri sau pentru persoane aflate in somaj pe termen lung, dezvoltarea unor noi programe de calificare a fortei de munca, ca reactie la schimbarile de pe piata muncii, etc.

NOTA: Datele inserate la aceasta sectiune reprezinta o sinteza a unor elemente/ informatii prezentate pe siturile "listate" ca legaturi utile la fiecare sectiune in parte si nu reprezinta "pozitia" autoritatilor si/ sau institutiilor Comunitatii Europene sau a celor conexe si nici nu sunt "realizate" cu contributia financiara a acestora. Ele sunt doar o sinteza si o parere stricta a realizatorilor acestei sectiuni (pentru detalii suplimentare sunteti rugati sa accesati pagina "Nota realizatori").