To Work - Dex/ Dicționar - Glosar Economic

M

"Glosar Economic"

Grup 1 - ”Magis cavenda amicorum invidia” ... ”Mutualitate”


 
12665.    Magis cavenda amicorum invidia, quam insidiae hostium – Trebuie să ne păzim mai mult de invidia prietenilor decât de capcanele duşmanilor.
12666.    Magister usu omnium este rerum optimus – Cel mai bun învăţător în toate lucrurile este practica.
12667.    Magistrală directă – Conducta de gaze naturale complementară sistemului interconectat, pentru alimentarea unui consumator eligibil direct din conductele din amonte sau din punctele de import (Legea nr. 351/ 2004).
12668.    Magistrat – Denumire acordată de lege judecătorilor şi procurorilor. Potrivit legii pentru organizarea judecătorească au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă acestea precum şi magistraţii asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie.
12669.    Magistratură – Funcţia de magistrat; corpul ordinului judecătoresc.
12670.    Magna (summa) cum laude – Cu mare (cea mai mare) laudă.
12671.    Magna dignitas, magna cura – Un  mare rang (înseamnă) o mare grijă.
12672.    Magna negligentia culpa est – O mare neglijenţă constituie o vină.
12673.    Magna servitus este magna fortuna – Un  mare destin este (adesea) o mare servitute.
12674.    Magnae fortunae magna pericula – Un destin mare (apar) primejdii mari.
12675.    Magnum vectigal parsimonia – Mare câştig este economia (ceea ce economiseşti câştigi de fapt).
12676.    Mailing – Expediere prin poştă a unei propuneri de vânzare sau de material promoţional la adresa unui client potenţial.
12677.    Maiori cede, sed non contemne minorem – Dă înapoi în faţa celui mai mare, dar nu-l dispreţui pe cel mai mic.
12678.    Majorare – Operaţiune constând în subscrierea de către un investitor a mai multor titluri decât doreşte cu adevărat, de teamă că emisiunea să nu fie suprasubscrisă; subscripţie fictivă sau umflată.
12679.    Majoritate – Vârsta, fixată prin lege, de la care o persoană devine capabilă; număr de voturi ce dă unei persoane întâietate datorită totalului de voturi primite.
12680.    Majoritate absolută – Majoritate bazată pe jumătate plus unul din voturi.
12681.    Majoritate civilă – Vârsta fixată pentru exerciţiul drepturilor civile.
12682.    Majoritate electorală – Vârsta minimă fixată pentru exerciţiul drepturilor electorale.
12683.    Majoritate penală – Vârsta minimă de la care o persoană răspunde penalmente.
12684.    Majoritatea de voturi ale alegătorilor – Se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul de alegători înscrişi în listele electorale permanente şi cifra 2, la care se adaugă o unitate, şi reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care ar trebui să le obţină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales preşedinte al României (OUG 95/ 2009).
12685.    Mala fides superveniens non nocet – Expresie ce descrie regula potrivit căreia reaua-credinţă survenită ulterior momentului dobândirii dreptului de proprietate asupra unui bun (corporal sau necorporal) nu este de natura să altereze valabilitatea dobândirii acelui drept.
12686.    Male geritur quidquid geritur fortunae fide – Este realizat rău ceea ce este realizat cu o prea mare încredere în noroc.
12687.    Male parta male dilabuntur – Ce este rău dobândit sporeşte rău.
12688.    Male partum male disparit – Cele rău dobândite, rău se risipesc.
12689.    Male verum examinat omnis/ coruptus – Examinează rău adevărul orice judecător corupt.
12690.    Male vivet quis nesciet mori – Va trăi rău oricine nu va şti să moară.
12691.    Malefacere qui vult, facile causa inveniet – Cine vrea să facă rău, găseşte uşor un pretext.
12692.    Malo estiam parcas, si unas est periturus bonus – Cruţă-l chiar şi pe cel rău, dacă este posibil ca împreună cu el să piară şi unul bun.
12693.    Malos faciunt malorum falsa contubernia – Asocierea greşită cu cei răi produce oameni răi.
12694.    Malum nocet inquantum adimit bonum – Răul produce vătămare în măsura în care împuţinează binele.
12695.    Malum non est nisi in bono – Răul nu se află nicăieri altundeva decât în bine.
12696.    Malum non potest totaliter consumere bonum – Răul nu poate să mistuiască în întregime binele.
12697.    Malum nullum est sine aliquo bono – Nu există nici un rău care să nu aibă o anumită latură bună.
12698.    Malus ipse fiet qui vivet cum malis – Acela care va trăi împreună cu răii, va deveni el însuşi rău.
12699.    Mamă – O femelă părinte a unui animal, chiar dacă respectivul animal a fost sau nu produsul unui ovul ori embrion inseminat, dar care exclude o femelă de la care a fost luat ovulul sau embrionul (OANSVSA 40/ 2010).
12700.    Management – Ştiinţa şi arta de a conduce o firmă sau un proces economic; cuprinde un ansamblu de metode, tehnici şi instrumente adecvate menite să orienteze şi să conducă/ gestioneze activităţile respective pentru atingerea optimă a scopurilor propuse.
12701.    Management by out (MBO) – Preluare a capitalului sau a unui lot important de acţiuni de către echipa de conducere a unei întreprinderi. Această operaţiune este deseori însoţită de schimbări în conducere şi de o nouă formă juridică a întreprinderii.
12702.    Managementul portofoliului – Gestiune profesională a titlurilor investitorilor realizată, contra unei taxe, de o societate financiară care urmăreşte sporirea profitabilităţii activelor respective (portofolio management).
12703.    Manager – Agent împuternicit să administreze o afacere, investiţiile într-o afacere sau imobile aparţinând principalului.
12704.    Manager de portofoliu – Societate financiară care în schimbul unei taxe îşi asumă îndeplinirea unei gestiuni de portofoliu urmărind activitatea ce desfăşoară creşterea profitabilităţii activelor acelei gestiuni.
12705.    Mandante – Persoana pentru care se încheie acte juridice în temeiul contractului de mandat.
12706.    Mandat – Contract în temeiul căruia o persoană numită mandatar se obligă să facă ceva pe seama unei persoane numite mandante, de la care a primit respectiva însărcinare.
12707.    Mandat convenţional - Un soţ poate să dea mandat celuilalt soţ să îl reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial (Legea nr. 287/ 2009 - Codul civil).
12708.    Mandat de aducere – Act procedural născut de legea care prevede că o persoană poate fi adusă în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată în baza unui mandat de aducere dacă, fiind anterior citată, nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară (art. 183 C.Proc.Pen.).
12709.    Mandat de arestare – Act procedural, act care se emite de procuror sau de instanţa de judecată în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege (art. 151 C.Proc.Pen.).
12710.    Mandat de gestiune – Mandat dat unei bănci de către titularul unui depozit de titluri cu scopul administrării acestuia (modificări de portofoliu, etc.), dar neacordându-i dreptul de dispoziţie.
12711.    Mandat judiciar - În cazul în care unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, celălalt soţ poate cere instanţei de tutelă încuviinţarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit mandatului matrimonial. Prin hotărârea pronunţată se stabilesc condiţiile, limitele şi perioada de valabilitate a acestui mandat. În afara altor cazuri prevăzute de lege, mandatul încetează atunci când soţul reprezentat nu se mai află în situaţia prevăzută anterior sau când este numit un tutore ori, după caz, un curator (Legea nr. 287/ 2009 - Codul civil).
12712.    Mandatar – Persoana care încheie acte juridice în temeiul unui contract de mandat.
Mandatar, Mandatar autorizat reprezintă consilier în proprietate industrială, care poate avea şi calitatea de reprezentant în procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (denumit OSIM) (Legea nr. 84/ 1998).
12713.    Manifest al navei – Denumire dată documentului întocmit de agentul navei din portul de încărcare, cuprinzând menţiuni referitoare la mărfurile încărcate respectându-se conţinutul conosamentelor şi ordinea lor numerică.
12714.    Manipularea mărfii – Expresie ce desemnează operaţiunile de încărcare a mărfii pe un mijloc de transport precum şi operaţiunile de descărcare a acesteia de pe un mijloc de transport.
12715.    Manipularea pieţei – Acţiunea sau inacţiunea unui membru acţionar, al unui membru afiliat, a unui client al bursei ori angajat, administrator, acţionar al acesteia de natura de a induce în eroare, sub orice formă, volumul şi calitatea ofertei sau a unei comenzi, în măsura în care acestea influenţează elementele unui contract de bursă în scopul obţinerii directe ori indirecte de avantaje sau profituri (L 357/ 2005).
Reprezintă: a. tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare sau care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal sau artificial; b. tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care presupun procedee fictive sau orice altă formă de înşelăciune; c. diseminarea de informaţii prin mass-media, inclusiv internet sau orice altă modalitate, care dă sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor şi ştirilor false sau care induc în eroare, în condiţiile în care persoana care a diseminat informaţia ştia sau trebuia să ştie că informaţia este falsă sau induce în eroare. Referitor la jurnalişti, în exercitarea profesiunii lor, diseminarea informaţiilor va fi luată în considerare ţinându-se cont de regulile care reglementează activitatea acestora, excepţie făcând persoanele care utilizează aceste informaţii în scopul obţinerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri. Fac excepţie persoanele care execută tranzacţii sau emit ordine de tranzacţionare şi dovedesc că motivele sunt legitime şi, totodată, aceste tranzacţii sau ordine de tranzacţionare sunt confirmate de practicile de piaţă acceptate pe respectiva piaţă reglementată. Fără ca enumerarea să fie limitativă, următoarele situaţii sunt considerate acţiuni de manipulare a pieţei: 1. acţiunea unei persoane sau a unor persoane, care acţionează în mod concertat pentru a-şi asigura o poziţie dominantă asupra cererii de instrumente financiare, având ca efect fixarea directă sau indirectă, a preţului de vânzare sau cumpărare ori crearea altor condiţii incorecte de tranzacţionare; 2. vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare la momentul închiderii pieţei, cu scopul inducerii în eroare a investitorilor care acţionează pe baza preţurilor de închidere; 3. Beneficierea de acces regulat sau ocazional la mijloacele media, electronice ori tradiţionale, prin exprimarea unei opinii în legătură cu instrumentul financiar sau indirect, în legătură cu emitentul acestuia, în condiţiile în care instrumentul era deja deţinut şi s-a profitat ulterior de impactul opiniilor exprimate cu privire la acel instrument, fără a fi făcut în acelaşi timp public acel conflict de interese, într-o manieră corectă şi eficientă.
12716.    Manoperă – Termen utilizat pentru a desemna munca vie încorporată în valoarea unui produs.
12717.    Manus manum lavat – O mână spală pe alta.
12718.    Manus sine opere medicabit propere – O mână fără ocupaţie va ajunge repede să cerşească.
12719.    Marca de certificare – Semn convenţional care se aplică pe bijuterii şi pe obiectele din metale preţioase sau aliaje ale acestora de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în cazul în care producătorul intern, importatorul şi/ sau vânzătorul nu sunt autorizaţi sau nu doresc să îşi aplice marca de garanţie proprie, la cererea acestora (OUG 190/ 2000).
12720.    Marca de garanţie proprie – Semn individual stabilit şi înregistrat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase şi din aliajele acestora de către producătorul intern, importator sau vânzătorul cu amănuntul (OUG 190/ 2000).
12721.    Marca titlului – Semn convenţional, diferit în funcţie de titlul metalului preţios, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase şi aliajele acestora (OUG 190/ 2000).
12722.    Marcare – Clauză ce în mod frecvent se stipulează în contractul de vânzare comercială internaţională şi care este menită să precizeze conţinutul marcajului care se va aplica pe marfa obiect al exportului sau, după caz al importului; denumire generică dată operaţiunilor de aplicare a semnelor de identificare a mărfurilor exportate sau importate.
12723.    Marcarea la piaţă – Actualizarea, pe baza preţului de cotare, în timpul şi la închiderea şedinţei de tranzacţionare, a conturilor în marjă, cu diferenţele favorabile/ nefavorabile rezultate din reevaluarea la nivelul preţului curent al pieţei a poziţiilor deschise.
12724.    Marcarea la piaţă a poziţiilor deschise – Este operaţiunea efectuată de o societate de servicii de investiţii financiare la sfârşitul fiecărei sesiuni de tranzacţionare prin care se realizează ajustarea zilnică a contului de marjă rezultată în urma profitului sau pierderii.
12725.    Marcarea metalelor preţioase şi a aliajelor acestora – Operaţiunea de atestare a conţinutului de metal preţios de bază, prin aplicarea mărcii de titlu, a mărcii de garanţie proprie a producătorului intern, a importatorului şi/ sau a vânzătorului cu amănuntul ori, după caz, a mărcii de certificare (OUG 190/ 2000).
12726.    Marcă (de fabrică sau comerţ) – Marcă folosită de întreprinderi, semn distinctiv, specific dat de către un industriaş sau comerciant produselor sau serviciilor sale, pentru a le distinge/ individualiza de cele ale concurenţei. Este nu numai un mijloc de diferenţiere a produselor/ serviciilor ci şi o garanţie pentru consumator, precum şi un instrument de publicitate, care asigură distribuţie produselor/ serviciilor respective; ca efect secundar contribuie la stimularea ameliorării calităţii. Marca de fabrică trebuie înregistrată în mod obligatoriu spre a se bucura de o ocrotire specială în caz de contrafacere.
Orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului său, culori, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi (Legea nr. 84/ 1998).
12727.    Marcă anterioară – Marca înregistrată, precum şi marca depusă pentru a fi înregistrată la Registrul mărcilor, cu condiţia ca ulterior să fie înregistrată (Legea nr. 84/ 1998).
12728.    Marcă colectivă – Marca destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociaţii de produsele sau serviciile aparţinând altor persoane (Legea nr. 84/ 1998).
12729.    Marcă combinată – Expresie ce descrie rezultatul utilizării mai multor elemente precum cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice etc. ce aparţin mai multor mărci de fabrică sau comerţ.
12730.    Marcă comunitară – Marca înregistrată în conformitate cu regulamentele în vigoare privind marca comunitară, publicat într-un jurnal oficial (european) denumit Regulament privind marca comunitară (Legea nr. 84/ 1998).
12731.    Marcă de certificare – Marcă ce indică faptul că produsele sau serviciile pentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii în ceea ce priveşte calitatea, materialul, modul de fabricaţie a produselor sau de prestare a serviciilor, precizia ori alte caracteristici (Legea nr. 84/ 1998).
12732.    Marcă de comerţ şi serviciu – Marcă folosită de întreprinderile comerciale, de cele care execută lucrări ori prestează servicii, pentru a le deosebi produsele şi activităţile de cele similare ale altor întreprinderi, utilizată în special de unităţile din sfera circulaţiei de bunuri.
12733.    Marcă de fabrică – Varietate a mărcii de specificul căreia este faptul că se înregistrează de către unităţile producătoare de bunuri materiale.
12734.    Marcă de servicii – Varietate a mărcii de specificul căreia este faptul că se înregistrează de către unităţile prestatoare de servicii.
12735.    Marcă figurată – Denumire generică dată mărcii concretizate în reprezentări grafice sau în relief.
12736.    Marcă înregistrată – Marca de fabrică sau de comerţ depusă şi înregistrată la autorităţile de resort. Poate fi folosită doar de cel care a înregistrat-o.
12737.    Marcă notorie – Marcă larg cunoscută pe teritoriul unei ţări în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile cărora aceasta se aplică, fără a fi necesară înregistrarea sau utilizarea mărcii în teritoriul naţional pentru a fi opusă (Legea nr. 84/ 1998).
12738.    Marcă sonoră – Expresie ce desemnează orice marcă care se prezintă cu ajutorul mijloacelor sonore.
12739.    Marcă verbală – Denumire generică dată mărcii formată din cuvinte sau din combinaţii de cifre şi litere.
12740.    Mare – Element al domeniului public internaţional alături de aer, fluvii şi alte căi de comunicaţie internaţională.
12741.    Mare cuncta ministrat impetus – Nerăbdarea pe toate le îndrumă la rău.
12742.    Mare închisă – Mare înconjurată de ţărmurile unui sau a mai multor state, aflată în folosinţa exclusivă a acestui stat sau a acestor state riverane dacă nu are comunicare cu alte mări.
12743.    Mare liberă (deschisă) – Mare ce nu face parte din apele teritoriale sau interne ale unei ţări şi în consecinţă nici un stat nu-şi poate exercita suveranitatea asupra acesteia.
12744.    Mare teritorială – Mare supusă suveranităţii statului riveran, până la o anumită limită.
12745.    Marfă – Orice produs sau bun care satisface o necesitate umană, schimbat, între vânzător şi cumpărător. Termenul “commodity” se referă la materii prime şi produse agricole; conform teoriei economice desemnează în mod generic produsul muncii omeneşti susceptibil să satisfacă o necesitate socială fiind destinat schimbului prin vânzare-cumpărare.
Marfa este un bun transportabil cu care se poate face schimb. Poate fi un articol dintr-o serie obţinută la o linie de producţie, un articol unic sau suport material pentru un serviciu (CD-ul pentru software). Acesta este un concept utilizat pentru clasificările vamale (OINS 337 din 2007).
12746.    Marfă cash – Expresie ce în tranzacţiile bursiere este utilizată pentru a desemna o marfă fizică ce face obiectul vânzării sau cumpărării.
12747.    Marfă liberalizată – Expresie ce desemnează marfa ce de regulă nu este afectată de obstacole tarifare sau netarifare naţionale în măsura în care sunt îndeplinite formalităţile uzuale şi achitate taxele obişnuite aferente.
12748.    Marfă prohibită – Expresie ce desemnează orice marfă care din motive politice, economice sau care ţin de apărarea ordinii publice şi a moralităţii este interzisă la export sau la import.
12749.    Marfă restricţionată – Orice marfă care formează obiectul unor bariere specifice instituite din considerente de politică economică şi comercială naţională.
12750.    Marfă sensibilă – Denumire generică dată mărfii cu poziţii deosebit de fluctuante pe piaţa mondială fiind influenţată de o mulţime de factori de natură economică şi extraeconomică.
12751.    Marfă slabă – Denumire dată mărfii cu referire la care oferta acceptă durabil şi uneori chiar depăşeşte cererea mondială, iar preţurile înregistrează constant niveluri scăzute, uneori neremuneratorii pentru producători.
12752.    Marfă strategică – Denumire generică dată mărfurilor a căror export este supus unui regim special de selecţie şi control; gen de mărfuri cuprinzând materii prime, produse finite sau tehnologii care prin varietatea, utilizările şi calităţile lor prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice, militare şi politice ale unui stat.
12753.    Marfă tare – Denumire generică dată mărfii pentru care există o cerere susţinută şi în privinţa căreia nivelurile de preţ rămân constant favorabile pentru vânzător pe perioade de timp relativ extinse.
12754.    Marja dobânzii – Diferenţa dintre ratele dobânzilor creditoare şi debitoare, adică între ratele dobânzilor pe care banca le plăteşte pentru fondurile care i-au fost încredinţate şi cele pe care le percepe pentru creditele acordate din respectivele fonduri.
12755.    Marja profitului din exploatare – Reflectă procentual rentabilitatea activităţii de bază a societăţii şi se calculează ca raport între profitul din exploatare şi cifra de afaceri a entităţii.
12756.    Marjă – Numerar/ depozit depus drept garanţie a executării unui contract la termen; depozit în bani şi/ sau în titluri constituit de client la broker în vederea efectuării unor tranzacţii în marjă (adică pe bază de împrumut); plată parţială (atât la bursele de mărfuri, cât şi la cele de valori); garanţia constituită şi menţinută de un investitor la o societate de servicii de investiţii financiare, pentru derularea de achiziţii de valori mobiliare sau alte instrumente financiare pe credit sau desfăşurarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate; depozit constituit de vânzătorii de opţiuni pentru garantarea obligaţiilor lor; diferenţa dintre preţul de vânzare al unui produs/ serviciu şi costul acestuia; diferenţa între dobânda plătită la depozite şi dobânda percepută la creditele acordate de către o bancă.
Nivelul minim al sumei constituite în contul de marjă deschis la depozitarul central, casa de compensare/ contrapartea centrală sau la membrul compensator, pe care atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul, precum şi vânzătorul de opţiuni trebuie să îl menţină pentru garantarea poziţiilor deschise înregistrate în numele său. Marja poate fi constituită din următoarele categorii de active: a. fonduri băneşti, inclusiv valute străine cu luarea în considerare a riscului valutar; b. titluri de stat cu scadenţă mai mică de 12 luni; c. obligaţiuni garantate integral de stat; d. acţiuni şi obligaţiuni corporative tranzacţionate pe om piaţă reglementată care îndeplinesc criteriile de lichiditate impuse de casa de compensare/ contrapartea centrală.
12757.    Marjă absolută – Expresie ce desemnează diferenţa existentă la un moment dat între valoarea colateralului şi datoria clientului faţă de broker.
12758.    Marjă brută de autofinanţare – Cash-flow net.
12759.    Marjă brută de autofinanţare actualizată – Venit net actualizat; diferenţa dintre suma încasărilor actualizate şi plăţile actualizate aferente realizării unei eventuale investiţii.
12760.    Marjă curentă – Expresie ce descrie raportul existent la un moment dat între mărimea capitalului propriu (adică a fondului bănesc existent în contul de garanţie al unui operator futures, operaţii de bursă, în timpul menţinerii poziţiei sale) şi valoarea de piaţă a titlurilor tranzacţionate prin contul de marjă.
12761.    Marjă de divergenţă – Expresie ce desemnează limitele intermediare de fluctuare a cursului valutar economic faţă de cursul valutar real.
12762.    Marjă de fluctuare – Denumire generică dată limitelor admise pentru fluctuarea cursului valutar economic faţă de cursul valutar real.
12763.    Marjă de garanţie – Diferenţa dintre valoarea de amanetare (gajare) a unui bun (ex. titlu) şi valoarea nominală. Această marjă este folosită ca măsură de protecţie în eventualitatea în care gajul ar avea o valoare mai mică decât s-a prevăzut.
12764.    Marjă de menţinere – Nivelul minim al capitalului propriu (adică al fondului bănesc existent în contul de garanţie al unui operator futures în timpul menţinerii poziţiei sale) ce trebuie menţinut de client, cât timp poziţia sa rămâne deschisă, pe parcursul tranzacţiei efectuată pe bază de cont în marjă; expresie ce desemnează limita valorică minimă a fondurilor cash (capital propriu) pe care operatorul futures este obligat să le menţină ca garanţie câtă vreme poziţia sa rămâne deschisă.
12765.    Marjă de preferinţe – Diferenţa dintre o taxă vamală impusă în cadrul unui sistem preferenţial şi taxa vamală care ar trebui plătită dacă acest sistem nu ar exista.
12766.    Marjă de regularizare – Denumire generică dată depozitului constituit de brokeri la casa de compensaţie sau la un membru al acesteia, când acel broker nu este o firmă membră a casei respective, în vederea garantării executării contractelor perfectate la bursă.
12767.    Marjă iniţială – Expresie ce descrie dimensiunea valorică a marjei necesare în vederea iniţierii unei tranzacţii sau a unei vânzări scurte; expresie ce desemnează mărimea fondurilor cash pe care clientul le depune în vederea iniţierii unei tranzacţii futures.
12768.    Marjă preferenţială – Expresie ce descrie diferenţa dintre nivelul taxelor vamale de sub incidenţa clauzei naţiunii celei mai favorizate şi nivelul taxelor vamale preferenţiale.
12769.    Marjă relativă – Expresie ce desemnează raportul existent la un moment dat între capitalul propriu (care aici primeşte semnificaţia de fond bănesc existent în contul de garanţie al unui operator futures în timpul menţinerii poziţiei sale) şi valoarea de piaţă a titlurilor cu referire la care sunt poziţii deschise în marjă.
12770.    Marjă suplimentară – Expresie utilizată pentru a desemna suma suplimentară solicitată de casa de clearing brokerului în scopul reîntregirii contului în marjă atunci când evoluţia preţurilor este contrară poziţiei deschise.
12771.    Market maker – Expresie preluată din terminologia anglo-saxonă de bursă cu semnificaţia de creator de piaţă şi care este susceptibilă de două accepţiuni: a. membru al unei burse de valori care face tranzacţii în nume propriu având obligaţia să asigure o piaţă corectă, ordonată şi competitivă şi 2. Firmă comercială care face oferte de vânzare şi cereri de cumpărare în nume şi pe cont propriu pe piaţa bursieră de negocieri.
12772.    Marketing – Studierea pieţei; ansamblu de activităţi desfăşurate prin intermediul unor metode şi tehnici adecvate, cu scopul depistării şi studierii cererii actuale şi viitoare de mărfuri, servicii, caracteristică diferitelor categorii de consumatori, pentru satisfacerea deplină a gusturilor şi cerinţelor acestora; acţiunile desfăşurate de întreprinderile producătoare de bunuri şi de servicii în vederea cunoaşterii cerinţelor pieţei cu scopul de a-şi organiza producţia pentru satisfacerea acestor cauze.
12773.    Marketing internaţional – Varietate de marketing vizând conceptele teoretice, activităţile practice, modelele şi tehnicile care se utilizează în schimbul de bunuri şi servicii dintre ţări.
12774.    Marketing-management – Planificarea şi elaborarea, promovarea şi distribuirea unei idei, unui produs sau serviciu în vederea satisfacerii depline a clienţilor consumatori.
12775.    Marketing-mix – Combinarea unor strategii referitoare la produs, preţ, distribuţie şi promovare, pentru o penetrare optimă de piaţă.
12776.    Martor – Este persoana care are cunoştinţă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal (art. 78 C.Proc.Pen.).
12777.    Martor al acuzării – Martor ce depune mărturie în sprijinul acuzării.
12778.    Martor al apărării – Martor ce depune mărturie în favoarea apărării.
12779.    Martor indirect – Martor ce depune mărturie despre ce ştie de la alţii sau din auzite.
12780.    Martori asistenţi – Persoane care asistă la efectuarea unui act procedural. Când legea prevede prezenţa lor ca necesară numărul acestora trebuie să fie de cel puţin doi (art. 92 C.Proc.Pen.).
12781.    Masa creditorilor – Adunarea creditorilor unui debitor în stare de faliment sau de lichidare judiciară.
12782.    Masa maximă tehnic admisibilă (masa totală maximă autorizată) – Masa maximă a unui vehicul, în funcţie de construcţia şi performanţele sale, şi care este declarată de constructorul acesteia (OMLPTL 211/ 2003).
12783.    Masa monetară – Ansamblul disponibilităţilor monetare şi cvasimonetare ale unei economii naţionale. În sens restrâns reprezintă numerarul care circulă împreună cu depozitele la vedere ale publicului în bănci şi la CEC iar în sens larg reprezintă masa monetară în sens restrâns la care se adaugă depozitele bancare la termen ale rezidenţilor (cvasimoneda).
12784.    Masă – Ansamblu de bunuri, de creanţe sau de datorii întocmit spre a calcula anumite drepturi.
12785.    Masă credală – Grupare obligatorie constituită, în cadrul procedurii falimentului, in totalitatea creditorilor falitului, declaraţi şi verificaţi, adică din totalitatea persoanelor care, pretinzându-se creditori ai falitului, şi-au declarat creanţele şi au depus dovezile necesare în termenul stabilit prin hotărâre judecătorească declarativă de faliment.
12786.    Masă lemnoasă – Totalitatea arborilor pe picior şi/ sau doborâţi, întregi sau părţi din aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră (L 46/ 2008).
12787.    Masă monetară – Expresie ce descrie totalitatea banilor care se află la dispoziţia economiei naţionale sau în economia mondială şi care este utilizată atât la efectuarea tranzacţiilor comerciale şi financiare cât şi la formarea de rezerve, înfăptuirea transferului de fonduri particulare, etc.
12788.    Masă monetară centrală – Reprezintă bancnotele în circulaţie împreună cu activele băncilor comerciale în conturile de viramente al băncii centrale.
12789.    Masă succesorală – Patrimoniul unei persoane decedate ce formează obiectul împărţirii unei succesiuni.
12790.    Masă totală maximă autorizată – Masa totală maximă a unui vehicul rutier, aşa cum este declarată de constructorul acestuia (OUG 109/ 2005).
12791.    Mass-display – “Etalare de masă”; prezentare în număr mare a unui produs în locuri în care clientela îl remarcă fiind tentată să îl cumpere. Mai este numită şi prezentare în masă.
12792.    Master leasing – Formă specială de leasing având ca obiect containere care se închiriază fie pe un termen determinat fie pentru o singură călătorie.
12793.    Master urbanist – Licenţiatul cu titlul oficial de calificare în urbanism, recunoscut de statele membre, cu durata studiilor de 4 ani, la care se adaugă titlul oficial de calificare de studii de masterat în urbanism şi amenajarea teritoriului, recunoscut de statele membre, cu o încărcare de minimum 120 de credite, titlul profesional fiind obţinut prin atestat al Registrului Urbaniştilor din România pe baza cumulului titlului de master cu cel de urbanist deţinut anterior (Reg. CSRUR 29 iulie 2010).
12794.    Master urbanist peisagist – Licenţiatul cu titlul oficial de calificare în peisagistică, recunoscut de statele membre, cu durata studiilor de 4 ani, la care se adaugă titlul oficial de calificare de studii de masterat în urbanism şi amenajarea teritoriului, sau peisagistică, recunoscut de statele membre, cu o încărcare de minimum 120 de credite, titlul profesional fiind obţinut prin atestat al Registrului Urbaniştilor din România pe baza cumulului titlului de master cu cel de urbanist peisagist deţinut anterior (Reg. CSRUR 29 iulie 2010).
12795.    Maşină agricolă autopropulsată – Vehicul cu motor, având cel puţin două axe, destinat din fabricaţie utilizării în agricultură (Norme de finanţare 05.01.2010).
12796.    Maşină agricolă autopropulsată nouă – Maşină agricolă autopropulsată care nu a fost niciodată înregistrată şi care nu a fost utilizată potrivit destinaţiei acesteia (Norme de finanţare 05.01.2010).
12797.    Maşină agricolă autopropulsată uzată – Orice maşină agricolă autopropulsată, cu o vechime de cel puţin 10 ani de la anul fabricaţiei, care conţine cumulativ următoarele componente esenţiale: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, şasiul, precum şi echipamentele electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului şi dispozitivul catalizator, dacă acestea au fost prevăzute din fabricaţie (Norme de finanţare 05.01.2010).
12798.    Matcă – Termen ce desemnează titlul principal (acţiune sau obligaţiune) fără titlurile accesorii (talon, foaie de cupoane); cotor; parte a unui cec sau a unei chitanţe care rămâne la carnet după detaşarea documentului original. Se utilizează pentru a scrie anumite indicaţii referitoare la cecul sau chitanţa eliberată.
12799.    Mater virtutum ratio – Raţiunea este mama virtuţilor.
12800.    Material – Orice ingredient, materie primă, componentă sau piesă, etc. folosită la fabricarea produsului (Reg. CEE 2454/ 92).
12801.    Material forestier de reproducere – Materialul biologic vegetal prin care se realizează reproducerea arborilor din speciile şi hibrizii artificiali, importaţi pentru scopuri forestiere; aceste specii şi aceşti hibrizi se stabilesc prin lege specială (L 46/ 2008).
12802.    Materiale lemnoase – Lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat (cu secţiune dreptunghiulară sau pătrată), precum şi lemnul cioplit (această categorie cuprinde şi arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de crăciun, răchită şi puieţi) (L 46/ 2008).
12803.    Materii prime contaminate – Înseamnă furaje care conţin un nivel de substanţe nedorite care depăşeşte limitele permise prin normele legale în vigoare (Reg. CE 767/ 2009).
12804.    Materii prime pentru furaje – Înseamnă produse de origine vegetală sau animală al căror scop principal este să răspundă nevoilor nutriţionale ale animalelor, în starea lor naturală, proaspete sau conservate, şi produse derivate din  prelucrarea lor industrială, cât şi substanţe organice şi anorganice care conţin sau nu aditivi pentru hrana animalelor, destinate hrănirii animalelor pe cale orală, fie direct, ca atare, fie după prelucrare, sau pentru prepararea furajelor combinate sau ca suport pentru preamestecuri (Reg. CE 767/ 2009).
12805.    Materii prime pentru rafinării – Materiile prime pentru rafinării constau în petrol prelucrat care urmează să fie prelucrat suplimentar (de exemplu păcură distilată direct sau motorină în vid) fără amestecare. După o prelucrare suplimentară, urmează să fie transformate într-una sau mai multe componente şi/ sau produse finite. Aici sunt incluse şi retururile din petrochimie pentru rafinării (benzină de piroliză, fracţii C4, fracţii de motorină şi păcură) (Reg. CE 1.099/ 2008).
12806.    Maternitate – Legătura juridică între mamă şi copil.
12807.    Matrimonial – Referitor la căsătorie.
12808.    Maturitate – Scadenţă a unor instrumente financiare; data la care este plătibil (încasat, răscumpărat, rambursat) un instrument financiar (depozit, certificat de depozit, obligaţiune, bon de trezorerie, credit, etc.).
12809.    Maxi-media – “Vânzare şi stimulare a dorinţei de a cumpăra” ca urmare a reclamei.
12810.    Mărfuri – Reprezintă atât materiale cât şi produse (Reg. CEE 2454/ 92).
12811.    Mărfuri comunitare – Reprezintă mărfurile obţinute în întregime pe teritoriul vamal al Comunităţii în condiţii menţionate legislativ şi care nu încorporează mărfurile importate din ţări sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii. Mărfurile obţinute din mărfurile plasate sub un regim suspensiv nu se consideră a avea caracter comunitar în cazurile de importanţă economică specială determinate în conformitate cu procedurile legale. Reprezintă mărfurile importate din ţări sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii şi care au fost puse în liberă circulaţie. Reprezintă mărfurile obţinute sau produse pe teritoriul vamal al Comunităţii (Reg. CEE 2913/ 92).
12812.    Mărfuri cu caracter necomercial – Mărfuri a căror punere sub regimul vamal în cauză se face ocazional şi a căror natură şi cantitate arată că sunt destinate uzului privat, personal sau familial al destinatarilor sau persoanelor care le transportă sau care au destinaţia evidentă de cadouri (Reg. CEE 2454/ 92).
12813.    Mărfuri de aceeaşi natură sau de acelaşi tip – Mărfuri care se încadrează într-un grup sau într-o gamă de mărfuri produse de o anumită ramură industrială sau sector al unei ramuri industriale şi care include mărfuri identice sau similare (Reg. CEE 2454/ 92).
12814.    Mărfuri identice – Mărfuri produse în aceeaşi ţară şi care sunt identice din toate punctele de vedere, inclusiv în privinţa caracteristicilor fizice, calităţii şi renumelui. Existenţa unor diferenţe minore de aspect nu exclude mărfurile respective din categoria mărfurilor considerate identice dacă ele corespund definiţiei (Reg. CEE 2454/ 92).
12815.    Mărfuri necomunitare – Reprezintă alte mărfuri decât cele comunitare. Mărfurile comunitare îşi pierd statutul atunci când sunt scoase de pe teritoriul vamal al Comunităţii (Reg. CEE 2913/ 92).
12816.    Mărfuri prefinanţate – Mărfuri comunitare destinate exportului în formă nemodificată, care fac obiectul plăţii unei sume egale cu o restituire a exportului înainte ca mărfurile să fie exportate, în cazul în care această plată este prevăzută de regulamentele CEE (Reg. CEE 2454/ 92).
12817.    Mărfuri produse – Mărfuri cultivate, fabricate şi extrase (Reg. CEE 2454/ 92).
12818.    Mărfuri româneşti – Reprezintă mărfuri: a. obţinute în întregime pe teritoriul vamal al României, cu respectarea condiţiilor de origine prevăzute în Codul vamal, care nu încorporează mărfuri importate din alte ţări (mărfurile obţinute din mărfuri plasate sub un regim suspensiv nu se consideră a avea statut de marfă românească în cazurile de importanţă economică specială determinate prin regulamentul vamal); b. mărfuri importate care au fost puse în liberă circulaţie; c. mărfuri obţinute pe teritoriul vamal al României sau mărfuri din cele descrise anterior (L 86/ 2006).
12819.    Mărfuri similare – Mărfuri produse în aceeaşi ţară şi care, deşi nu seamănă în toate privinţele, prezintă caracteristici şi materiale componente asemănătoare care le permit să îndeplinească aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial; calitatea mărfurilor, renumele lor şi existenţa unei mărci de fabrică sau de comerţ se numără printre elementele care se iau în considerare pentru a stabili dacă mărfurile sunt similare sau nu (Reg. CEE 2454/ 92).
12820.    Mărfuri străine – Altele decât mărfurile româneşti; mărfurile româneşti îşi pierd statutul vamal când sunt scoase de pe teritoriul vamal al României (L 86/ 2006).
12821.    Mărturia mincinoasă – Infracţiune ce face parte din grupul infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei şi constă în fapta martorului care, ascultat într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat (art. 260 C.Pen.).
12822.    Mărturisire – Noţiune folosită pentru a denumi acea parte din declaraţia învinuitului prin care recunoştea fapta săvârşită.
12823.    Măsurarea bobului – Reprezintă conformarea la măsurarea bobului, la orezul albit, la următoarea metodă: a. se prelevează o probă reprezentativă din lot, b. se triază proba pentru a opera cu boabe întregi, inclusiv cu cele necoapte, c. se efectuează două măsurări, fiecare pe câte 100 de boabe, şi se calculează media, d. se stabileşte rezultatul în milimetri, rotunjit cu o zecimală (Reg. CEE 1234/ 2007).
12824.    Măsură – Dispoziţie, prevedere, procedeu.
Un ansamblu de operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe (Reg. 1698/ 2005).
mijlocul prin care se implementează o prioritate, asigurând cadrul cofinanţării proiectelor atât din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, cât şi din bugetul naţional (Schema ajutor de stat 25.01.2010).
12825.    Măsură provizorie – Măsură luată pentru a reglementa momentan o situaţie urgentă până la luarea unei decizii finale.
12826.    Măsuri asiguratorii – Măsuri procesuale care se pot lua numai în cursul procesului penal de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru a bunurilor mobile şi imobile, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
12827.    Măsuri de ocrotire – Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecţie specială anume prevăzute de lege. Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdicţie judecătorească sau prin instituirea curatelei, în condiţiile prevăzute de lege. Ocrotirea persoanei fizice prin tutelă se realizează de către tutore, desemnat sau numit, în condiţiile legii, precum şi de consiliul de familie, ca organ consultativ. Consiliul de familie poate fi constituit de către instanţa de tutelă numai la cererea persoanelor interesate. În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de către instanţa de tutelă. Ocrotirea persoanei fizice prin curatelă are loc numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege (Legea nr. 287/ 2009 – Codul civil).
12828.    Măsuri de ocrotire în caz de reţinere sau de arestare preventivă – Măsuri ce se iau în favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdicţie sau clor cărora li s-a instituit o curatelă şi a celor care, datorită vârstei, bolii sau alte cauze, au nevoie de ajutor, în situaţia în care aceste persoane s-au aflat în ocrotirea învinuitului sau inculpatului faţă de care s-a luat măsura reţinerii sau arestării preventive (art. 161 C.Proc.Pen.).
12829.    Măsuri de reorganizare – Măsuri care implică intervenţia de orice natură a autorităţilor administrative sau judiciare, având drept scop conservarea ori redresarea situaţiei financiare şi care afectează drepturile preexistente ale terţilor, inclusiv măsuri care antrenează reducerea creanţelor, suspendarea plăţilor sau suspendarea măsurilor de executare a creanţelor (O.G. nr. 9/ 2004).
12830.    Măsuri de siguranţă – Sancţiuni de drept penal care au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea de noi infracţiuni, deci au un caracter preventiv. Măsurile de siguranţă se iau faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală, chiar dacă făptuitorului nu i se aplică vreo pedeapsă (excepţie face interzicerea de a se afla în alte localităţi).
12831.    Măsuri de politică comercială – Măsuri netarifare stabilite, ca parte a politicii comerciale comune, sub forma dispoziţiilor comunitare ce reglementează importul şi exportul de mărfuri, cum ar fi măsurile de supraveghere sau de salvgardare, restricţiile cantitative sau limitative şi interdicţiile la import sau export (Reg. CEE 2454/ 92).
12832.    Măsuri educative – Sancţiuni de drept penal ce se aplică de instanţa de judecată minorului care a săvârşit o infracţiune. Potrivit legii penale măsurile educative ce se pot lua faţă de minor sunt: mustrarea, libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare şi internarea într-un institut medical-educativ (art. 101 C.Pen.).
12833.    Măsuri preventive – Măsuri procesuale ce se pot lua în cauzele privitoare la infracţiuni pedepsite cu închisoare pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea infractorului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei (art. 136 C.Proc.Pen.).
12834.    Mâini slabe – Termen bursier care desemnează speculatorii care dispun de un volum redus de lichidităţi, folosesc parţial fonduri împrumutate şi care trebuie să-şi vândă rapid titlurile dacă bursa scade.
12835.    Mână moartă – Expresie ce indică imobilele ce aparţin persoanelor juridice (numite aşa deoarece nu pot trece din mână în mână ca cele ce aparţin persoanelor fizice).
12836.    Măsură de salvgardare – Suprataxă sau restricţie cantitativă (contingentare) la impozitul unor produse în vederea protejării producţiei interne.
12837.    Mea culpa – Vina mea.
12838.    Mecanismul Cursului de Schimb (MCS) – Aranjamentul bilateral de schimb în care o monedă naţională are o paritate centrală faţă de euro şi o bandă de fluctuaţie-standard de +/- 15 % care încadrează această paritate. Participarea la acest mecanism pentru o perioadă de cel puţin doi ani fără înregistrarea unor tensiuni severe reprezintă unul dintre criteriile de convergenţă nominală care trebuie îndeplinite pentru intrarea în zona euro.
12839.    Mecanismul deducerilor – Sistemul agreat de donatorul fondurilor europene și România, prin care corecția financiară aplicată de autoritățile române se efectuează cu ocazia primei declarații de cheltuieli, după constatarea neregulilor (O.U.G. 66/ 2011).
12840.    Mecanismul recuperărilor – Sistemul agreat de Comisia Europeană/ donatorul public internațional și România, prin care corecția financiară aplicată de autoritățile române se reflectă în prima declarație de cheltuieli, emisă după recuperarea creanței bugetare rezultate din nereguli (O.U.G. 66/ 2011).
12841.    Media ponderată a numărului de acţiuni ordinare în circulaţie în timpul perioadei – Numărul acţiunilor ordinare în circulaţie la începutul exerciţiului reprezintă numărul de acţiuni ordinare în circulaţie la începutul exerciţiului, ajustat cu numărul de acţiuni răscumpărate sau emise în perioada respectivă, înmulţit cu un factor de ponderare a timpului (IAS 33.20).
12842.    Medie – Înseamnă a încerca o reducere a preţului de achiziţie a titlurilor, prin achiziţii complementare la cursuri inferioare celor la care au fost achiziţionate primele titluri (averaging).
12843.    Medic de familie – Medicul specialist de medicină de familie şi, prin asimilare, medicul de medicină generală; acest termen nu constituie un titlu profesional. Medicul de familie este furnizorul de îngrijiri de sănătate care coordonează şi integrează serviciile medicale furnizate pacienţilor de către el însuşi sau de către alţi furnizori de servicii de sănătate. Medicul de familie asigură accesul în sistemul sanitar pentru pacienţii săi, la nivelurile de competenţă cele mai adecvate nevoilor acestora. Medicul de familie acordă îngrijiri persoanelor în contextul familiei şi, respectiv, familiilor în cadrul comunităţii, fără discriminare (L 95/ 2006).
12844.    Medic de medicină generală – Titularul diplomei de medic, obţinută în condiţiile legii, care nu a urmat pregătirea într-o specialitate şi care a dobândit drept de liberă practică în baza prevederilor legale (L 95/ 2006).
12845.    Medic titular al cabinetului de medicină de familie – Medicul deţinător al patrimoniului de afectaţiune profesională sau al unei părţi a acestuia (L 95/ 2006).
12846.    Medicina de familie – Specialitatea medicală clinică, de practică publică autorizată, dobândită în condiţiile legii (L 95/ 2006).
12847.    Medicul de medicina muncii – Este un salariat atestat în profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de muncă încheiat cu un angajator sau cu o asociaţie patronală. Medicul de medicina muncii este independent în exercitarea profesiei sale. Sarcinile principale ale medicului de medicina muncii constau în: a. prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b. supravegherea efectivă a condiţiilor de igienă şi sănătate în muncă; c. asigurarea controlului medical al salariaţilor atât la angajarea în muncă, cât şi pe durata executării contractului individual de muncă. În vederea realizării sarcinilor ce îi revin medicul de medicină a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de muncă sau a felului muncii unor salariaţi, determinată de starea de sănătate a acestora (Legea 53/ 2003 Codul muncii).
12848.    Medicul specialist de medicină de familie – Medicul care a obţinut specialitatea „medicină de familie”, în condiţiile legii (L 95/ 2006).
12849.    Mediere – Procedură paşnică de reglementare a conflictelor internaţionale.
12850.    Medio – Operaţiune la termen a cărei lichidare (plată) are loc la mijlocul lunii, spre deosebire de ultimo care are loc la sfârşitul lunii.
12851.    Membru al bursei – Persoana care, îndeplinindu-şi condiţiile prevăzute de lege, dobândeşte dreptul de a efectua, în mod direct, tranzacţii cu titluri la bursă.
12852.    Membru clearing – Denumire generică dată firmei broker care este membră a casei de clearing.
12853.    Membru cooperator – Persoană fizică care depune o cerere de înscriere şi subscrie la capitalul social al societăţii cooperative aportul prevăzut de actul constitutiv; persoanele juridice care participă la constituirea societăţilor cooperative de gradul 2 vor fi considerate membri cooperatori în cadrul acestor societăţi (L 1/ 2005).
12854.    Membru fondator – Persoană fizică sau juridică care semnează actul constitutiv al societăţii cooperative (L 1/ 2005).
12855.    Memorandum – Document pe care statele îl folosesc în relaţiile lor internaţionale prin care acestea expun fapte şi argumente pentru soluţionarea unor probleme sau pentru susţinerea unor poziţii ce urmează a fi adoptate.
12856.    Memorie – Proces psihic de cunoaştere constând în întipărirea, memorarea, păstrarea, recunoaşterea şi reproducerea şi reproducerea experienţei cognitive, afective şi voluntare a omului.
12857.    Memoriu – Înscris redactat pentru a prezenta şi argumenta în justiţie pretenţiile unui împricinat.
12858.    Mediu de control – Include funcţiile de guvernanţă şi de management, precum şi atitudinile, conştientizarea şi acţiunile celor interesaţi cu guvernanţa şi managementul entităţii referitoare la controlul intern şi la importanţa acestuia în entitate. Mediul de control este o componentă a controlului intern.
12859.    Mediu de stocare – Orice mediu pe care se poate înregistra sau de pe care se poate reda un document în forma electronică (OMCSI 15.06.2009, L 135/ 2007).
12860.    Mediu informatizat – Politicile şi procedurile pe care entitatea le implementează şi structura informatică (echipamente, sisteme de operare, etc.), precum şi programele de aplicaţii utilizate pentru susţinerea operaţiilor întreprinderii şi realizarea strategiilor de afaceri.
12861.    Mediul sistemelor informaţionale computerizate (CIS) – Există în cazul în care, în procesarea de către entitate a informaţiilor financiare care sunt semnificative pentru audit, este implicat un calculator, de orice tip sau dimensiune, indiferent dacă acest calculator este operat de către entitate sau de o terţă persoană.
12862.    Meliora praeter volant, deteriora succedunt – Lucrurile bune zboară de lângă noi, cele mai rele vin să le ia locul.
12863.    Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionar superiori – Membrii corpului legislativ, ai executivului, înalţii conducători ai administraţiei publice, conducătorii şi funcţionarii superiori din unităţile economico-sociale şi politice planifică, conduc, coordonează şi evaluează activităţile generale ale întreprinderilor, guvernelor şi ale altor organizaţii sau unităţi organizaţionale în cadrul acestora şi, de asemenea, formulează şi revizuiesc politicile, legile, regulile şi reglementările în vigoare. Aceştia sunt reprezentaţi de: 1. Legislatori, membri ai executivului şi înalţi conducători ai administraţiei publice (a. formulează şi revizuiesc politicile şi planifică, coordonează direct şi evaluează activităţile generale ale autorităţilor (instituţiilor), guvernelor şi altor organizaţii, cu sprijinul altor manageri/ administratori, b. stabilesc, formulează, recomandă şi coordonează implementarea politicilor naţionale, regionale sau locale ale Guvernului ori ale comunităţilor, precum şi ale organizaţiilor specializate, aceştia determinând, ratificând, modificând sau abrogând legile, regulile publice şi reglementările şi planifică, organizează, coordonează direct şi evaluează activităţile generale ale departamentelor şi agenţiilor guvernamentale, comunităţilor tradiţionale şi ale organizaţiilor specializate), 2. Directori generali, directori executivi şi asimilaţi (formulează şi revizuiesc politicile şi planifică, coordonează şi evaluează activităţile generale ale întreprinderilor sau organizaţiilor (cu excepţia organizaţiilor specializate şi a departamentelor guvernamentale), cu sprijinul altor manageri (directori), de obicei în cadrul liniilor stabilite de către consiliul de administraţie sau organismele de conducere, în faţa cărora sunt responsabili pentru operaţiunile întreprinse şi rezultatele aferente acestora) (Ordin COR nr. 1832/ 856/ 2011).
12864.    Membri apropriaţi ai familiei persoanei – Acei membri ai familiei care se anticipează să influenţeze sau să fie influenţaţi de acea persoană în raport cu entitatea. Aceştia pot include: a. partenerul de viaţă şi copiii persoanei, b. copiii partenerului de viaţă al persoanei şi c. dependenţi ai persoanei sau ai partenerului de viaţă al acesteia (IAS 24.9).
12865.    Membrii direcţi ai familiilor persoanelor expuse politic – Sunt reprezentate de: a. soţul/ soţia; b. copiii şi soţii/ soţiile acestora; c. părinţii (L 656/ 2002).
12866.    Membru – Entităţile menţionate expres prin reglementări specifice, care pot să deschidă conturi de valori mobiliare la depozitarul central prin intermediul cărora pot să transfere valorile mobiliare păstrate la acesta şi să-şi exercite toate drepturile de proprietate în legătură cu respectivele valori mobiliare.
12867.    Membru activ – Membru al unei organizaţii, societăţi, instituţii, etc. având anumite obligaţii şi bucurându-se de drepturi depline în cadrul acelei organizaţii.
12868.    Membru acţionar – Societatea comercială sau persoana juridică, având calitatea de acţionar al unei burse de mărfuri, care deţine dreptul de tranzacţionare la acea bursă de mărfuri (L 357/ 2005).
12869.    Membru afiliat – O terţă persoană juridică ce îndeplineşte condiţiile impuse de consiliul de administraţie al bursei de mărfuri, dobândind astfel dreptul de tranzacţionare la acea bursă de mărfuri (L 357/ 2005).
12870.    Membru al bursei – Persoană care în urma îndeplinirii unor condiţii, dobândeşte dreptul de a efectua în mod direct tranzacţii cu titluri la bursă (member).
12871.    Membru compensator – Intermediar definit de reglementările în vigoare care îndeplineşte cerinţele e admitere stabilite de reglementările casei de compensare/ contrapărţii centrale şi care a încheiat contract de compensare-decontare cu casa de compensare/ contrapartea centrală.
12872.    Membru cooperator – Persoana fizică care depune o cerere de înscriere şi subscrie la capitalul social al cooperativei agricole aportul prevăzut la actul constitutiv; persoanele juridice care participă la constituirea cooperativei agricole de gradul 2 sunt considerate membri cooperatori în cadrul acestor cooperative (L 566/ 2004).
12873.    Membru corespondent – Membru al unei academii sau al altei instituţii ştiinţifice având aceleaşi obligaţii şi drepturi ca un membru activ, cu excepţia dreptului de a vota pe viitorii membri, care este numai consultativ.
12874.    Membru de familie – Reprezintă: a. soţul; b. copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârste de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate; c. părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi (L 19/ 2000).
12875.    Membru fondator – Persoana fizică care depune o cerere de înscriere şi subscrie la capitalul social al cooperativei agricole (L 566/ 2004).
12876.    Membru noncompensator – Intermediarul sau traderul autorizat, definiţi conform normelor în vigoare, admis în sistemul de compensare-decontare prin intermediul unui membru compensator.
12877.    Memento more – Ţine minte că vei muri.
12878.    Memoria este analogon rationis – Memoria este un  analog al raţiunii.
12879.    Memoria minuitur nisi eam exerceas – Memoria se micşorează dacă nu o exersezi.
12880.    Mens alitur discendo – Mintea se hrăneşte prin învăţătură.
12881.    Mens homini discendo alitur et cogitando – Mintea omului se hrăneşte învăţând şi gândind.
12882.    Mensis curentis – În luna curentă.
12883.    Mentem praecipitat animus – Sufletul zdruncină judecata.
12884.    Mentenabilitate – Însuşirea unui produs de a fi întreţinut sau reparat uşor.
12885.    Menţinătorul – Reprezintă persoana fizică sau juridică indicată de registrul soiurilor ca responsabilă pentru menţinerea unui soi cu caracteristicile avute la data înscrierii în registrul soiurilor. Menţinătorul poate fi amelioratorul soiului sau persoana căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală (L 266/ 2002).
12886.    Meo artitratu – După voia mea.
12887.    Merchandising – Ansamblul operaţiunilor de prezentare a unei mărfi în vederea comercializării optime; termen ce desemnează totalitatea activităţilor desfăşurate în vederea amplificării volumului vânzării mărfurilor şi a stimulării consumului lor prin metode şi mijloace promoţionale.
12888.    Mercurial – Lista zilnică şi oficială a preţurilor afişate în pieţe şi târguri.
12889.    Merge aţă – Fără să se abată din drum, drept, direct la.
12890.    Mesaj electronic – Documentul în forma electronică ce conţine date de identificare privind expeditorul, destinatarul, precum şi momentul de timp la care acesta a fost expediat, realizat în scopul transmiterii la distanţă a unei informaţii prin mijloace electronice (OMCSI 15.06.2009, L 135/ 2007).
12891.    Meseria – Este complexul de cunoştinţe obţinute prin şcolarizare şi prin practică, necesare pentru executarea anumitor operaţii de transformare şi prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii (OMMPS nr. 138/ 1995).
12892.    Metale preţioase – Sunt metalele ocrotite de legea penală (prevăzute prin decretul nr. 244/ 1978. Astfel de metale sunt: aurul, argintul, platina, osmiul, ruteniul, rodiul, paladium, iridium indiferent de starea sau forma în care se găsesc, care au titlu de cel puţin 995/ 1000 (OUG nr. 190/ 2000).
12893.    Metale preţioase industriale – Metale preţioase sau aliaje ale acestora utilizate în scop industrial (OUG 190/ 2000).
12894.    Meteorologi – Persoane/ funcţii care pregătesc pe termen lung sau scurt prognoza meteo utilizată în aviaţie, transport maritim, agricultură şi alte domenii, precum şi pentru informarea publicului larg. Aceştia desfăşoară activităţi de cercetare legate de compoziţia, structura şi dinamica atmosferei (Ordin COR nr. 1832/ 856/ 2011).
12895.    Metoda activului net – O metodă de contabilizare prin care investiţia este iniţial recunoscută la cost şi ajustată ulterior în funcţie de modificările postachiziţie ale cotei investitorului din activele nete ale entităţii în care a investit. Contul de profit şi pierdere al investitorului cuprinde cota investitorului din contul de profit şi pierdere al entităţii în care a investit (IAS 28.2).
12896.    Metoda comparării preţurilor – Este metoda prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile către persoane independente. Determinarea preţului de piaţă are la bază comparaţia preţului tranzacţiei analizate cu preţurile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, mărfuri sau servicii între persoane afiliate, preţul de piaţă este acel preţ pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiţiile existente pe pieţe, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, în cantităţi comparabile, în acelaşi punct din lanţul de producţie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţă se poate recurge la: a. Compararea preţurilor convenite între persoane afiliate cu preţurile convenite în relaţiile cu persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea internă a preţurilor); b. Compararea preţurilor convenite între persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea externă a preţurilor). Pentru aplicarea metodei comparării preţurilor, preţul de piaţă al tranzacţiei este determinat prin compararea preţului de vânzare al mărfurilor şi serviciilor identice sau similare, vândute în cantităţi comparabile, cu preţul de vânzare al mărfurilor şi al serviciilor supuse evaluării. În cazul în care cantităţile nu sunt comparabile se utilizează preţul de vânzare pentru mărfurile şi serviciile identice sau similare, vândute în cantităţi diferite. Pentru aceasta, preţul de vânzare se corectează cu diferenţele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate (L 571/ 2003).
12897.    Metoda cost-plus – Este metoda prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare. Pentru determinarea preţului pieţei, metoda se bazează pe majorarea costurilor principale cu o marjă de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru această metodă, în cazul transferului de mărfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeaşi metodă de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazează şi politica de stabilire a preţului faţă de persoane independente. Suma care se adaugă la costul astfel stabilit va avea în vedere o marjă de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţă al tranzacţiei controlate reprezintă rezultatul adăugării profitului la costurile de mai sus. În cazul în care mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de persoane afiliate, această metodă urmează să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecărei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului într-o tranzacţie controlată va fi stabilit în mod corespunzător prin referinţă la costul plus profitul aceluiaşi furnizor în comparaţie cu tranzacţiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost câştigat în tranzacţii comparabile de către o persoană independentă (L 571/ 2003).
12898.    Metoda costului – O metodă de contabilizare a unei investiţii prin care investiţia este recunoscută la cost. Investitorul recunoaşte venitul din investiţii numai în măsura în care el primeşte distribuiri din profiturile acumulate ale entităţii în care s-a investit, apărute după data achiziţiei. Distribuirile primite în exces faţă de profiturile acumulate sunt privite drept o recuperare a investiţiei şi sunt recunoscute ca o reducere din costul investiţiei (IAS 27.4).
12899.    Metoda costului mediu ponderat – Conform acestei metode, costul fiecărui element este determinat pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepţia fiecărui transport, în funcţie de circumstanţele în care se găseşte entitatea (IAS 2.27).
12900.    Metoda directă de raportare a fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare – O metodă prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar (IAS 7.189a).
12901.    Metoda dobânzii efective – Metoda dobânzii efective este o metodă de calcul a costului amortizat al unui activ financiar sau al unei datorii financiare (sau al unui grup de active financiare sau datorii financiare) şi de alocare a profitului din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile în perioada relevantă. Rata efectivă a dobânzii reprezintă rata care actualizează exact fluxurile viitoare preconizate ale plăţilor sau sumelor primite în numerar pe durata de viaţă aşteptată a instrumentului financiar sau, acolo unde este cazul, pe o durată mai scurtă, la valoarea contabilă netă a activului financiar sau a datoriei financiare. La calcularea ratei dobânzii efective, o entitate va estima fluxurile de trezorerie luând în considerare toate condiţiile contractuale ale instrumentului financiar (spre exemplu, plata în avans, opţiunile de cumpărare, şi alte opţiuni similare), dar nu va lua în calcul pierderile viitoare din creditare. Calculul include toate comisioanele şi punctele de bază plătite sau încasate de părţile participante la contract care fac parte integrantă din rata dobânzii efective (a se vedea IAS 18), costurile de tranzacţie şi toate celelalte prime şi reduceri. Există presupunerea ca fluxurile de trezorerie şi durata de viaţă preconizată a unui grup de instrumente financiare similare pot fi evaluate credibil. Cu toate acestea, în acele cazuri rare în care nu este posibilă estimarea credibilă a fluxurilor de trezorerie sau a duratei de viaţă preconizate a unui instrument financiar (sau grup de instrumente financiare), entitatea va utiliza fluxurile de trezorerie contractuale pe întreaga durată contractuală a instrumentului financiar (sau a grupului de instrumente financiare) (IAS 39.9).
12902.    Metoda hamburgheză – Metoda scalară; balanţa dobânzilor; metoda cea mai des folosită pentru calcularea dobânzii la un cont curent (dobânzile calculate în funcţie de numărul zilelor de valoare curentă începând de la ultima modificare a soldului, sunt totalizate la sfârşitul perioadei contabile).
12903.    Metoda indirectă de raportare a fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare – Prin această metodă, profitul sau pierderea este ajustat(ă) cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar, din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiţii sau finanţări (IAS 7.18).
12904.    Metoda împărţirii profitului – Această metodă presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzacţii şi împărţirea acestor profituri între persoanele afiliate, proporţional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoanele independente. Este o metodă utilizată atunci când tranzacţiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încât nu este posibilă identificarea unor tranzacţii comparabile. Împărţirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate şi a costurilor suportate în urma uneia sau mai multor tranzacţii de către fiecare persoană. Profiturile trebuie împărţite astfel încât să reflecte funcţiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către fiecare dintre părţi.
12905.    Metoda marjei nete – Este metoda care implică calcularea marjei nete a profitului, obţinută de o persoană în urma uneia sau mai multor tranzacţii cu persoane independente sau pe baza marjei obţinute în tranzacţii comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparaţii între anumiţi indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiaşi indicatori ai persoanelor independente, care activează în cadrul aceluiaşi domeniu de activitate. În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferenţele dintre persoanele ale căror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuţi în vedere următorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţă şi a bunurilor echivalente, eficienţa şi strategia de management, poziţia pe piaţă, diferenţa în structura costurilor şi nivelul experienţei în afaceri (L 571/ 2003).
12906.    Metoda preţului de revânzare – Este metoda prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit. În cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza preţului de revânzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de vânzare, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit. Această metodă se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumpărat de la o persoană afiliată este revândut unei persoane independente. Acest preţ (preţul de revânzare) este apoi redus cu o marjă brută corespunzătoare (marja preţului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului încearcă să îşi acopere cheltuielile de vânzare şi alte cheltuieli de operare în funcţie de operaţiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi să realizeze un profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţă pentru transferul bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scăderea marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achiziţionării produsului. Marja preţului de revânzare a ultimului vânzător într-o tranzacţie controlată poate fi determinată prin referinţă la marja profitului de revânzare, pe care acelaşi ultim vânzător o câştigă pentru bunurile procurate şi vândute în cadrul tranzacţiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vânzări realizate de o persoană independentă în cadrul unor tranzacţii necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei preţului de revânzare trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte: a. factorii referitori la perioada de timp dintre cumpărarea iniţială şi revânzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţă în ceea ce priveşte cheltuielile, ratele de schimb şi inflaţia; b. modificările survenite în starea şi gradul de uzură al bunurilor ce fac obiectul tranzacţiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu; c. dreptul exclusiv al revânzătorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbări a marjei de preţ. De regulă, metoda preţului de revânzare este utilizată în cazul în care cel care revinde nu majorează substanţial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizată şi atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvată (L 571/ 2003).
12907.    Metoda procentului de definitivare – O metodă pe baza căreia venitul contractual este corelat cu costurile contractuale suportate în atingerea fazei finale, reflectate în raportarea venitului, cheltuielilor şi a profitului care poate fi atribuit unei părţi din munca executată (IAS 11.25).
12908.    Metoda unităţilor de credit proiectate – Metoda evaluării actuariale care recunoaşte fiecare perioadă de serviciu ca dând naştere la o unitate suplimentară de drept la beneficiu şi măsoară separat fiecare unitate pentru a crea obligaţia finală (uneori cunoscută ca metoda beneficiului angajat proporţional pentru serviciu sau ca metoda beneficiu/ an de serviciu) (IAS 19.64-66).
12909.    Mic trafic de frontieră – Reprezintă trecerea frecventă a frontierei comune a statelor părţilor contractante de către rezidenţii în zona de frontieră a statului unei părţi contractante, care intenţionează să rămână în zona de frontieră a statului unei părţi contractante, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă, calculată de la data trecerii frontierei (L 10/ 2010).
12910.    Microîntreprindere – Întreprinderea mică şi mijlocie care are până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţine active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei (L 346/ 2004).
12911.    Microorganism – Înseamnă orice entitate microbiologică, celulară sau acelulară, capabilă să se reproducă sau să transfere materialul genetic, inclusiv virusuri, viroizi, celule animale şi vegetale în culturi (Directiva 2009/ 41/ CE).
12912.    Microorganism modificat genetic – MMG, înseamnă un microorganism al cărui material genetic a fost modificat într-un mod diferit de cel natural, care nu se produce prin împerechere şi/ sau recombinare naturală. Modificarea genetică se produce cel puţin prin utilizarea tehnicilor următoare, inter alia: a. tehnici de recombinare a acidului nucleic care implică formarea de noi combinaţii de material genetic prin inserţia moleculelor de acid nucleic produse prin orice mijloace în afara unui organism, în orice virus, plasmidă bacteriană sau alt sistem de vectori şi încorporarea acestora într-un organism gazdă în care nu apar în mod natural, dar în care se pot propaga continuu; b. tehnici care implică introducerea directă într-un microorganism a unui material ereditar preparat în exteriorul microorganismului, inclusiv microinjectarea, macroinjectarea şi microîncapsularea; c. fuziune celulară sau tehnici de hibridizare în cadrul cărora celulele vii cu combinaţii noi de material genetic care poate fi ereditar se formează prin fuziunea a două sau mai multe celule prin intermediul unor metode care nu au loc în mod natural. Tehnicile următoare nu se consideră că produc modificări genetice: a. fertilizarea in vitro; procesele naturale cum sunt: conjugarea, transducţia, transformarea; c. inducerea poliploidiei (Directiva 2009/ 41/ CE).
12913.    Miere – Înseamnă substanţa dulce naturală produsă de albinele din specia Apis Mellifera din nectarul de plante sau din secreţiile care provin din  părţile vii ale plantelor sau din excreţii produse de acestea de către insectele care se hrănesc cu seva plantelor, pe care le colectează, le transformă prin combinarea cu substanţe proprii speciale, le depun, le deshidratează, le depozitează şi le lasă la maturat în fagurii stupului. Principalele tipuri de miere sunt următoarele: a. i. în funcţie de origine: mierea din flori sau mierea din nectar (mierea obţinută din nectarul plantelor), ii. mierea extraflorală (mierea obţinută în principal din secreţiile lăsate pe părţile vii ale plantelor de către insectele care se hrănesc cu seva plantelor (hemiptera) sau din secreţiile care provin din părţile vii ale plantelor); b. iii. miere cu fagure (mierea depozitată de albine în celulele fagurilor fără larve, nou construiţi, sau pe pereţii subţiri ai structurii fagurelui construiţi numai din ceară de albine şi vândută în faguri întregi sigilaţi sau în secţiuni de a astfel de faguri); iv. miere cu bucăţi de fagure sau fagure cu miere (mierea care conţine una sau mai multe bucăţi de fagure); v. miere drenată (mierea obţinută prin drenarea fagurilor fără larve deschişi); vi. mierea centrifugată (mierea obţinută prin centrifugarea fagurilor fără larve deschişi); vii. miere presată (mierea obţinută din presarea fagurilor fără larve, cu sau fără încălzire moderată de maximum 450C); viii. miere filtrată (mierea obţinută prin eliminarea materiilor străine organice sau anorganice, într-un mod care duce la eliminarea unei cantităţi semnificative de polen (Reg. CEE 1234/ 2007).
12914.    Mierea destinată industriei – Înseamnă o miere: a. care poate fi utilizată în scopuri industriale sau în calitate de ingredient în alte produse alimentare destinate a fi transformate şi b. care poate să prezinte un miros sau un gust diferit, să fi început să fermenteze sau să fi fermentat sau să fi fost supraîncălzită (Reg. CEE 1234/ 2007).
12915.    Mijloace de acţiune ale institutului de emisiune – Totalitatea competenţelor şi instrumentelor de politică monetară şi de credit de care dispune banca centrală.
12916.    Mijloace de comunicare la distanţă – Orice mijloc care, fără a necesita prezenţa fizică simultană a ofertantului şi a beneficiarului de servicii de investiţii financiare, poate fi utilizat pentru realizarea acordului de voinţă între părţi şi a obiectului contractului.
12917.    Mijloace de plată – Expresie prin care se desemnează totalitatea posibilităţilor materiale (aurul, valutele, creditul, etc.) cu ajutorul cărora se poate onora (plăti) o creanţă.
12918.    Mijloace de plată străine – Denumire generică dată de legislaţia României valutelor, devizelor şi altor titluri de credit exprimate în valută susceptibile de utilizare ca instrumente de stingere a obligaţiilor de plată decurgând din raporturile de comerţ internaţional.
12919.    Mijloace de probă – Sunt mijloace prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă (stabilirea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, identificarea persoanei care a săvârşit-o şi cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru soluţionarea cauzei penale) (art. 64 C.Proc.Pen.).
12920.    Mijloace de transport noi – Sunt mijloacele de transport care îndeplinesc următoarele condiţii: a. reprezintă o navă care depăşeşte 7,5 m lungime, o aeronavă a cărei greutate la decolare depăşeşte 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a cărui capacitate depăşeşte 48 cmc sau a cărui putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri cu excepţia: 1. navelor destinate navigaţiei maritime, utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/ sau de bunuri, pentru pescuit ori altă activitate economică sau pentru salvare ori asistenţă pe mare; şi 2. aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internaţional de persoane şi/ sau de bunuri cu plată; b. 1. în cazul unui vehicul terestru, acesta să nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări de depăşesc 6.000 km; 2. în cazul unei nave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări a căror durată totală depăşeşte 100 de ore; 3. în cazul unei aeronave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat zboruri a căror durată totală depăşeşte 40 de ore (L 571/ 2003).
12921.    Mijloace electronice – Utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea şi stocarea de date care sunt difuzate, transmise şi recepţionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice (O.U.G. nr. 34/ 2006).
12922.    Mijloace electronice de comunicare – Echipamente electronice pentru procesarea (inclusiv digitală), stocarea şi transmiterea datelor prin folosirea cablurilor, undelor radio, fibrelor optice sau a altor mijloace electromagnetice.
12923.    Mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor – Sisteme, instalaţii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor (L 307/ 2006).
12924.    Mijloacele materiale de probă – Numite uneori şi „martori muţi” sunt obiecte care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, precum şi orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului (ex. obiecte care poară amprente digitale etc.) (art. 94 – C.Proc.Pen.).
12925.    Mijloc fix – Orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a guvernului (L 571/ 2003).
12926.    Mijloc fix amortizabil – Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a. este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; b. are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită de lege; c. are o durată normală de utilizare mai mare de un an (L 571/ 2003).
12927.    Mijloc individual de protecţie – Mijloc individual destinat protecţiei unui singur muncitor şi care este purtat de acesta. Mijloacele individuale de protecţie fac parte din categoria protectorilor a căror particularitate o reprezintă faptul că îşi îndeplinesc funcţia de protecţie prin interpunerea între factorul de risc şi organismul uman. În unele situaţii mijloacele individuale de protecţie au o funcţie de protecţie indirectă, în sensul că utilizarea lor previne declanşarea unor fenomene care ar putea conduce la accidente de muncă (ex. lenjeria de corp din fibre naturale, care se acordă ca mijloc individual de protecţie în cazul lucrului cu substanţe explozive, nu protejează împotriva efectelor unei explozii, dar previne posibila iniţiere a unei explozii, ca urmare a încărcărilor electrostatice ce s-ar putea acumula pe o lenjerie care ar conţine fibre sintetice) (OMMPS 225/ 1995).
12928.    Mijlocitori de afaceri cu animale vii – Persoane fizice autorizate, întreprindere individuală, întreprindere familială sau persoane juridice care desfăşoară activităţi de cumpărare şi vânzare de animale vii în intervalul a 24 de ore, cu mijloace de transport înregistrate/ autorizate sanitar – veterinar, cu respectarea legislaţiei sanitar – veterinare în vigoare privind mişcarea animalelor şi care nu dispun obligatoriu de facilităţi/ spaţii de adăpostire (OANSVSA 40/ 2010).
12929.    Milita este vita hominis super terram – O luptă este viaţa omului pe pământ.
12930.    Minimum eripit fortuna, quum minimum dedit – Norocul răpeşte foarte puţin atunci când a dăruit foarte puţin.
12931.    Minister de resort – Ministerul care controlează şi legiferează un anumit domeniu dat.
12932.    Minister public – Reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, exercitându-şi atribuţiile prin procurori.
12933.    Minoritatea făptuitorului – Cauză care înlătură caracterul penal al faptei deoarece potrivit dispoziţiilor legale nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită de un minor care, la data comiterii acesteia, nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a răspunde penal (art. 50 C.Pen.).
12934.    Minută – Rezumatul deciziei unei instanţe judecătoreşti ce cuprinde soluţia dată de aceasta. Se întocmeşte îndată după pronunţarea hotărârii.
12935.    Misericordia est vitium animi – Mila este un cusur al sufletului (omul prea bun este considerat prost).
12936.    Miserrimum est arbitrio alterius vivere – Cel mai nefericit lucru este să trăieşti după bunul plac al altuia.
12937.    Misit – Persoana care cumpără sau vinde pentru altcineva produse/ servicii şi titluri de valoare în schimbul unui comision.
12938.    Misiune de asigurare – O misiune în care un auditor profesionist exprimă o concluzie menită să îmbunătăţească gradul de încredere al utilizatorilor cărora le este destinat, alţii decât partea responsabilă, în legătură cu rezultatul evaluării sau măsurării obiectului acesteia, în raport cu anumite criterii. Rezultatul evaluării sau măsurării unui anumit subiect al misiunii este reprezentat de informaţiile care rezultă din aplicarea criteriilor. Potrivit “Cadrului Internaţional pentru Misiunile de Asigurare” există două tipuri de Misiuni de Asigurare care sunt permise să fie efectuate de un practician: o misiune de asigurare rezonabilă şi o misiune de asigurare limitată.
12939.    Misiune de asigurare limitată – Obiectivul unei misiuni de asigurare limitată constă în reducerea riscului unei misiuni de asigurare, la un nivel acceptabil în împrejurările concrete ale misiunii, dar în condiţiile în care acel risc este mai mare decât în cazul unei misiuni de asigurare rezonabilă şi, ca urmare, va servi ca bază pentru o formă negativă de exprimare a concluziei practicianului.
12940.    Misiune de asigurare rezonabilă – Obiectivul unei misiuni de asigurare rezonabilă constă în reducerea riscului unei misiuni de asigurare la un nivel acceptabil de scăzut, în împrejurările concrete ale misiunii respective, ca bază pentru o formă pozitivă de exprimare a concluziei practicianului.
12941.    Misiune de audit iniţială – Un angajament în care fie situaţiile financiare ale entităţii sunt auditate pentru fiecare dată; fie situaţiile financiare pentru perioada precedentă au fost auditate de către un alt auditor.
12942.    Misiune de compilare – O misiune în care experienţa contabilă, spre deosebire de experienţa în audit, este folosită pentru a colecta, clasifica şi sintetiza informaţiile financiare.
12943.    Misiune de revizuire – Obiectivul unei misiuni de revizuire este de a permite unui auditor să stabilească dacă, pe baza procedurilor care nu oferă toate probele necesare unui audit, orice atrage atenţia auditorului îl poate determina pe acesta să considere că situaţiile financiare nu sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil.
12944.    Misiune privind procedurile convenite – Misiunea prin care un auditor se angajează să efectueze acele proceduri de natura unui audit, asupra cărora auditorul a convenit împreună cu entitatea şi cu orice altă terţă parte interesată şi să raporteze asupra constatărilor efective. Destinatarii raportului trebuie să îşi formuleze propriile concluzii pe baza raportului auditorului. Raportul este adresat exclusiv acelor părţi care au convenit asupra procedurilor care urmează să fie efectuate, deoarece alte persoane care nu cunosc motivele pentru care au fost aplicate procedurile ar putea interpreta în mod eronat rezultatele.
12945.    Mişcarea animalelor – Creşterea sau descreşterea numărului de animale aflate într-o exploataţie, din orice motiv, inclusiv naşterea ori moartea unui animal (OANSVSA 40/ 2010).
12946.    Mită – Bani sau alte foloase pretinse sau primite de un funcţionar sau numai promise sau oferite acestuia pentru a-l determina să facă sau să nu facă ceva împotriva obligaţiilor sale de serviciu.
12947.    Mix promoţional – Ansamblu de tehnici de promovare a unui produs/ serviciu care are ca scop vânzarea acestuia în număr cât mia mare.
12948.    Mixtură de produse din hamei – Înseamnă amestecul de două sau mai multe produse din hamei (pudră, pulbere cu un conţinut mare de lupulină sau extract de hamei) (Reg. CEE 1234/ 2007).
12949.    Moartea făptuitorului – Reprezintă unul din cazurile în care punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale este împiedicată, când se contată moartea (decesul) făptuitorului şi se dispune încetarea urmăririi penale sau încetarea procesului penal (în cursul judecăţii) întrucât făptuitorul a încetat să fie subiect de drept.
12950.    Mobil – Motivul care lămureşte un act licit (ex. un contract) sau ilicit (ex. o infracţiune).
12951.    Mobilizare – Tendinţa de procurare de pe pieţele financiare a fondurilor terţe pentru emisiunea de titluri, în loc de a recurge la credite bancare.
12952.    Mobilizarea titlurilor – Realizarea (valorificarea) titlurilor de evaluare.
12953.    Mobilizarea valorii – Ajustarea valorii.
12954.    Mobilul infracţiunii – Element component al laturii subiective a infracţiunii, factor psihic intern care determină o anumită conduită făptuitorului şi îi direcţionează activitatea având, deci, funcţii de dinamizare şi direcţionare a acţiunii omului.
12955.    Mobilizare – Trecere sau conversie a diferitelor substanţe din sol sub formă mobilă (Cod bune practici fermă 2006).
12956.    Mock-up – “Simulare completă”; produs pentru fotografiere sau filmare.
12957.    Modalitate – Dispoziţie într-un act juridic care urmăreşte întârzierea sau modificarea efectelor pe care le-ar fi produs dacă ar fi fost un act pur şi simplu, sau stingerea efectelor acestui act la un moment dat (termenul, condiţia).
12958.    Modalitate de plată – Tehnică de derulare şi efectuare a unei plăţi; instrumentul utilizat pentru efectuarea plăţii unei obligaţii decurgând dintr-un raport de comerţ.
12959.    Modalităţi ale infracţiunii – Variaţiuni pe care le prezintă infracţiunea în cauză, în funcţie de modul şi împrejurările în care a fost săvârşită, ele fiind o creaţie a infractorului, spre deosebire de variantele infracţiunii care sunt o creaţie a legiuitorului (se face distincţie între modalităţi normative şi modalităţi faptice).
12960.    Modificare substanţială – Înseamnă orice schimbare în cadrul funcţionării, structurii, administrării, proceselor, activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii, care are sau poate avea un impact semnificativ asupra sistemului de management de mediu al unei organizaţii, asupra mediului sau asupra sănătăţii umane (Reg. CE 1221/ 2009).
12961.    Modificarea estimării contabile – O ajustare a valorii contabile a unui activ sau a unei datorii, sau a valorii consumului periodic al unui activ, care rezultă din evaluarea situaţiei prezentă a activelor şi pasivelor, precum şi orice beneficii şi obligaţii aşteptate în viitor asociate acestora. Modificările în estimările contabile rezultă din noi informaţii sau noi evoluţii şi, în consecinţă, nu reprezintă o corectare a erorilor (IAS 8.5).
12962.    Modificarea pedepsei în cazuri prevăzute de lege – Situaţii reglementate de lege când se impune modificarea pedepsei.
12963.    Modus cogitandi – Mod de a gândi.
12964.    Modus est omnibus rebus – Există o măsură în toate lucrurile.
12965.    Modus probandi – Modalitatea de a dovedi.
12966.    Modus vivendi – Modalitatea de a trăi.
12967.    MOFF – Multiple Option Financing Facility, Facilităţi de finanţare a opţiunilor multiple; instrument care conferă dreptul de a alege dintre mai multe monede pentru un proiect de finanţare.
12968.    Monedă – confecţie metalică (realizată din aur, argint, cupru, nichel, aliaje diverse) de formă în general circulară, utilizată ca mijloc de plată, de circulaţie şi eventual de tezaurizare, a cărei greutate şi compoziţie (aliaj) sunt stabilite de legea monetară a statului emitent; Totalitatea mijloacelor de plată utilizată într-o ţară (valoarea unei unităţi monetare este exprimată prin rata de schimb.
12969.    Monedă de calcul – Unitate cu care se măsoară valoarea prestaţiei datorată de debitorul contractual.
12970.    Monedă de cont – Monedă creată de bănci care serveşte, în primul rând, pentru viramente şi alimentarea conturilor de cecuri, care poate fi transformată în orice moment în numerar; monedă aleasă de părţile unui contract, graţie căreia devine posibilă determinarea cantităţii de unităţi monetare ce urmează a fi primită de către vânzător.
12971.    Monedă de plată – Moneda în care se realizează plăţile şi calculul sub incidenţa legislativă sau a unei înţelegeri între una sau mai multe părţi. Moneda de plată a impozitelor şi taxelor este moneda naţională. Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională. Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională, după cum urmează: a. în cazul unei persoane care desfăşoară activitate într-un stat străin şi îşi ţine contabilitatea acestei activităţi în moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din activităţi independente şi impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda naţională prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net; b. în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţională prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la altă dată prevăzută în normele legale. Cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda naţională a României sumele exprimate în moneda străină, este cursul comunicat de Banca Naţională a României, exceptând cazurile prevăzute expres în normele legale (L 571/ 2003).
12972.    Monedă de prezentare – Moneda în care sunt prezentate situaţiile financiare (IAS 21.8).
12973.    Monedă divizionară – Monedă metalică, care împreună cu bancnota, formează numerarul. Valoarea monedei metalice este, în general, inferioară valorii bancnotelor.
12974.    Monedă electronică – Denumire generică dată cartelelor magnetice eliberate de anumite bănci comerciale clienţilor lor titulari de conturi în loc de numerar sau cecuri.
Valoarea monetară reprezentând o creanţă asupra emitentului, care îndeplineşte cumulative următoarele condiţii: a. este stocată pe suport electronic, b. este emisă în schimbul primirii de fonduri a căror valoare nu poate fi mai mică decât valoarea monetară emisă, c. este acceptată ca mijloc de plată şi de alte entităţi decât emitentul (L 58/ 1998; L 127/ 2011).
12975.    Monedă fiduciară – Bancnotă; monedă de hârtie având o valoare convenţională şi servind ca mijloc de schimb.
12976.    Monedă funcţională – Moneda mediului economic primar în care operează entitatea (IAS 21.8).
12977.    Monedă internaţională – Denumire generică dată monedei oricărei ţări care, graţie unor însuşiri sau împrejurări deosebite, este utilizată în străinătate ca instrument de plată şi totodată de rezervă în tranzacţiile internaţionale fără a-şi pierde identitatea naţională.
12978.    Monede de aur – Monede din aur sau aliaj cu aur. Unele dintre acestea încă se mai folosesc ca mijloace de plată dar cea mai mare parte nu mai au decât valoare numismatică.
12979.    Monede din metale preţioase – Monede confecţionate din metale preţioase sau aliaje ale acestora (OUG 190/ 2000).
12980.    Monede metalice curente – Monede metalice având putere nelimitată.
12981.    Monitorizare – (în relaţie cu controlul calităţii) Un proces care cuprinde luarea permanentă în considerare şi evaluarea sistemului de control al calităţii aparţinând firmei, inclusiv o inspecţie periodică a unei selecţii din misiunile finalizate, menit să permită firmei să obţină o asigurare rezonabilă că sistemul său de control al calităţii funcţionează cu eficacitate.
12982.    Monitorizarea controalelor – Un proces de evaluare a eficacităţii modului de funcţionare al controlului intern de-a lungul timpului. Acesta include evaluarea periodică a proiectării şi funcţionării controalelor şi adoptarea măsurilor de remediere necesare la schimbarea unor circumstanţe. Monitorizarea controalelor este o componentă a controlului intern.
12983.    Monogamie – Regim juridic potrivit căruia un  bărbat sau o femeie nu pot avea în acelaşi timp mai mulţi soţi şi respectiv mai multe soţii.
12984.    Monopol – Existenţa pe piaţă a unui singur ofertant al unei mărfi, compus din una sau mai multe firme reunite pentru a elimina concurenţa; tip de piaţă în care un singur vânzător produce şi vinde un anumit bun sau serviciu iar barierele care împiedică firmele noi să intre pe piaţă sunt foarte mari.
12985.    Monopol direct – Situaţie în care serviciile de transport, înmagazinare sau de distribuire a gazelor naturale se asigură de către un singur operator pentru o zonă determinată (Legea nr. 351/ 2004).
12986.    Monopol valutar – Expresie ce desemnează dreptul statului de a administra în exclusivitate atât încasările şi plăţile în valută, cât şi operaţiile cu valute, devize sau metale preţioase.
12987.    Monopson – Existenţa pe piaţă a unui singur cumpărător/ consumator al unui produs/ serviciu; fiind singur, acesta poate impune condiţiile care să-i defavorizeze pe producători/ vânzători; tip de piaţă în care un singur cumpărător achiziţionează întreaga producţie dintr-un anumit produs sau anumite resurse de producţie.
12988.    Moratoriu – Amânarea îndeplinirii obligaţiilor (de obicei scadente) de către o parte contractantă, în urma cererii formulate de aceasta; instituţie juridică în virtutea căreia se realizează amânarea/ suspendarea pe un anumit termen a plăţii datoriilor unui debitor, acordată de o instanţă judiciară sau a plăţilor unor datorii publice sau particulare, prevăzută de lege în cadrul unor situaţii speciale (război, colaps economic, calamităţi naturale) sau care urmăreşte să acorde debitorului un răgaz de timp în vederea redresării situaţiei sale patrimoniale şi creării condiţiilor pentru stingerea obligaţiilor faţă de creditori.
12989.    Mortgage bonds – Scrisoare de gaj.
12990.    Mostră – Exempla reprezentativ pentru o partidă de mărfuri şi totodată criteriu de determinare a calităţii şi sortimentului mărfii, obiect al contractului de vânzare comercială acceptat de partenerii contractuali ca atare; formă de ofertare specifică bunurilor de consum care se distinge prin aceea că vânzătorul propune celor interesaţi să achiziţioneze o anumită marfă de sezon cu livrare conform unui calendar, sau într-un interval de timp determinat în baza unui contract perfectat pe baza mostrelor prezentate; produs sau cantitate redusă dintr-un produs, de multe ori fără valoare comercială, care se distribuie în mod gratuit clienţilor potenţiali sau se expun la târguri şi expoziţii.
12991.    Motive obiective – Reprezintă acele împrejurări independente de voinţa străinului, imprevizibile şi care nu pot fi înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României (OUG nr. 194/ 2002).
12992.    Motorină – Păcură distilată este în principal un distilat intermediar care se distilează la o temperatură între 1800C şi 3800C. Această categorie include componentele pentru amestec. Există mai multe tipuri de calitate în funcţie de utilizare.
12993.    Motorină pentru încălzire şi alte utilizări – Combustibil uşor pentru încălzirea spaţiilor industriale şi comerciale, motorină pentru transporturile navale şi motorină pentru transporturi feroviare, alte tipuri de motorină, inclusiv motorine grele, care se distilează la o temperatură între 3800C şi 5400C şi care sunt utilizate ca materii prime în petrochimie.
12994.    Motorină pentru transporturi – Motorină pentru motoare diesel prin compresie (autovehicule, camioane etc.) care are de obicei un conţinut redus de sulf.
12995.    Moţiune – Document aprobat de membrii unei adunări în probleme de ordin general.
12996.    MRN (Movement Reference Number) – Număr de referinţă al declaraţiei sumare; număr unic de înregistrare al declaraţiei sumare de intrare alocat de aplicaţia ICS-RO  (Norme tehnice ANAF ANV 24 septembrie 2009).
12997.    MRP – Material Requirements Planning; planificarea nevoilor materiale.
12998.    Multiplu de piaţă – Compararea indicatorilor propriei firme (producţie, vânzări, profit, etc.) cu cei ai societăţilor listate la bursă.
12999.    Muncă de noapte – Reprezintă munca prestată între orele 22:00-6:00 (Legea 53/ 2003 Codul muncii).
13000.    Muncă forţată – Reprezintă orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber. Munca forţată este interzisă. Nu constituie muncă forţată munca sau activitatea impusă de autorităţile publice: a. în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu; b. pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege; c. în urma unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în condiţiile legii; d. în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia  (Legea 53/ 2003 Codul muncii).
13001.    Muncă în schimburi – Reprezintă orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit căruia salariaţii se succed unul pe altul la acelaşi post de muncă, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, şi care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicând pentru salariat necesitatea realizării unei activităţi în intervale orare diferite în  raport cu o perioadă zilnică sau săptămânală, stabilită prin contract individual de muncă (Legea 53/ 2003 Codul muncii).
13002.    Muncă suplimentară – Reprezintă munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă suplimentară cu respectarea prevederilor legale privitoare la timpul de muncă. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. În cazul în care compensarea prin or libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentară se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75 % din salariul de bază. Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară (Legea 53/ 2003 Codul muncii).
13003.    Muncă temporară – Numită şi muncă prin agent de muncă temporară, este munca prestată de un salariat temporar care, din dispoziţia agentului de muncă temporară, prestează muncă în favoarea unui utilizator (Legea 53/ 2003 Codul muncii).
13004.    Mustrarea – Măsură educativă care se poate lua faţă de minor alături de libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare, internarea într-un centru de reeducare, internarea într-un institut medical-educativ. Ea se poate lua faţă de minorul care răspunde penal şi constă în dojenirea minorului, în arătarea pericolului social al faptei săvârşite, în sfătuirea minorului să se poarte în aşa fel încât să dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată acestuia atenţia că, dacă va săvârşi din nou o infracţiune, se va lua faţă de el o măsură mai severă sau i se va aplica o pedeapsă (art. 102 C.Pen.).
13005.    Mutual fund – Fond de plasament, fond deschis.
13006.    Mutualitate – Forme de angajament reciproc prin care membrii unui grup se asigură, prin plata unei cotizaţii, împotriva unor riscuri (boli, infirmitate, şomaj) sau se obligă la acordarea de ajutoare pentru anumite situaţii.

Notă: Paginile cu ”definiții, expresii, etc” cuprind grupuri de 1.000 de astfel de ”acumulări” din motive de accesibilitate rapidă (paginile de mari dimensiuni încărcându-se cu greutate, în special pe dispozitivele ”mobile”). Utilizați ”Ctrl + f” pentru căutarea rapidă a ceea ce vă interesează!

Dorin M - 05 martie 2018